marți, martie 19, 2024

Lumea fără Florian Pittiș

”Nu contează cât de lung am părul / Important e cât de mult gândesc…” Cu greu s-ar putea imagina versuri care să definească mai exact personalitatea lui Florian Pittiș…

Meritul aparține lui Dorin Liviu Zaharia, un perfect necunoscut pentru lumea noastră de azi, în care ”cunoscut” devine doar cel care face zgomot. Mult Zgomot. Precum găina care se ouă, se pune pe cotcodăcit, iar se ouă, iar se pune pe cotcodăcit și tot așa, la nesfârșit… Câștigă găina care țipă mai tare!

Dar nu despre asta e vorba acum. Și mai ales astăzi. Este vorba despre faptul că de 14 ani Florian Pittiș nu mai este cu noi. Și ne-ar cam fi trebuit… Pentru că nu ne simțim deloc bine în Zgomotul ăsta infernal… Deși mulți dintre noi cred că dacă suportă această Cacofonie continuă sunt mai puternici, mai rezilienți, sunt mai bine ”informați”, ”la zi”, etc

Dar nici despre asta nu e vorba acum. Și mai ales azi…

Încerc să spun ceva despre absența lui Florian Pittiș, dar pentru asta ar trebui să mă desprind de versurile lui Dorin Liviu Zaharia. Ceea ce nu-mi prea reușește…

L-a pus să cânte așa:

Sunt curat la trup, curat la suflet

Vreau să-i înţeleg şi să-i iubesc

Nu contează cât de lung am părul

Important e cât de mult gândesc

Simt în trup pletoşii daci, comati

Firea mea e saltul omenesc

Nu contează cât de lung am părul

Important e cât şi cum gândesc…

Și cine l-a ascultat cântând rămâne convins că vorbele astea erau ale lui, ale lui Florian Pittiș. Prea veneau din suflet! Prea era el!

Oare nu zicea Nichita că pe lume nu există poeți, ci numai Poezie? Zicea. Și poate că despre asta ar trebui să fie vorba acum. Și mai ales astăzi, 5 august, când, în 2007, Florian Pittiș murea într-un salon din Spitalul Fundeni, de o boală despre care și-a dorit până în ultima clipă să nu se știe.

Lumea a aflat până la urmă, pentru că lumea află dacă-și pune-n minte să afle ceva. Și asta era important atunci: de ce a murit? Ce avea?

Uite de ce cred eu că suferea Florian Pittiș:

Vreau să-înalţ castele de gândire

Vreau să fiu lăsat să simt cum cresc

Nu contează cât de lung am părul

Mai presus e cât şi cum gândesc

Nu e loc de noi în lumea voastră

Nu-s din noi acei ce ne muncesc

Şi ţin cont de cât de lung am părul

Nu de cum şi cât de mult gândesc

Oare azi, 5 august 2021, când problema cea mai arzătoare a zilei a națiunii este dacă să scriem Gen sau Sex pe cartea de identitate, cum ar fi arătat Castelul de gândire pe care l-ar fi înălțat, dacă nu era cancerul ăla, Florian Pittiș? Și cine ar îndrăzni să urce în el ?

Distribuie acest articol

11 COMENTARII

  1. Frumos.
    Dar, va rog, nu ridiculizati gaina pentru cotcodacit; e strigatul victorios: a facut un ou. Dovada ca inainte a fost gaina, nu oul.

    • Corect, mai ales ca totusi gaina a realizat ceva. Cred ca autorul referindu-se la „zgomotul infernal” i-a avut in vedere pe guralivii care nu rodesc nimic sau ceva minor dar sun foarte tari in clanza .

  2. Castelul de gândire s-ar fi ruinat, pentru ca traim deja intr-o lume distopica care nu mai poate clădi castele de gândire. Ni se traseaza astazi niste limite de gandire greu de imaginat pana acum o vreme. Asadar, castelele noastre de gânduri au devenit ruine de care ne vom aminti cândva.

  3. Pittiș era ,,Nebunul cu ochii inchisi”. Impotriva sortilor el a putut sa-si pastreze pozitia si sa-si cistige un loc si un nume. Impotriva lui erau toti cei pentru care exteriorul conta mai mult decît continutul, incremenitii care sacrificau individul pentru un principiu mort.
    A ramas actual, pentru ca incremenitii sînt întotdeauna… mobili cînd e vorba sa se reinventeze.
    Cu el in viata, probabil (in)cultura noastra avea o sansa in plus.

  4. Personalitatea lui Pitiș si modul lui de a gândi, probabil că, dacă azi încă mai trăia, l-ar fi adus în postüra de formator de opinie.
    Poate ar fi modelat spirite cu fond sensibil care, azi fără un astfel de om, sunt simpli ascultători de manele și infulecători de burgeri si chips-uri.
    Sunt mulți d-ăștia…

  5. ..încă din copilărie m-a atras vocea lui baritonală, când apărea la radio cu Mi-am dorit o mașină (cover după balada lui John și Yoko)

    Mai târziu desigur, fabulosul spectacolul de la Bulandra „Cum se numeau cei patru Beatles ?”

    Haideți să reascultăm „Vânare de vânt” după Dylan, în compania lui Dan Andrei Aldea și a lui Adrian Păunescu (cel care a oscilat toată viața lui între înger și demon..) https://www.youtube.com/watch?v=a-D-VtOE6

  6. Amintire: prin 1976, Pittis era redactor la emsiunea „Clubul Curiosilor”. Poate va amintiti, in fiecare zi era cate o emisiune de o ora cu un anumit profil, pe programul 1 de la 15.00-16.00 si care se repeta pe programul III a doua zi. Era singura emisiune unde mai auzeai 1-2 piese de muzica rock occidentala prezentate de el. Prin 1976 deci, a difuzat „Whole lottta love” a lui Led Zep. Dupa mine acela a fost momentul culminant al muzicii rock occidentale in Romania comunista, cad pe statia de radio de 150 kW de la Bod, inainte de ora 16.00 (melodia a fost transmisa la finalul emisiunii sale), s-a auzit piesa asta.

    • ..iar picăturile de rock occidental strecurate de Moțul Pitiș la radio erau precum stropii rari de ploaie vara, pe acoperișul fierbinte, anunțând o ploaie care se lasă mult-prea-mult așteptată..

      Era greu să te lipești de vreun vinil de-afară. Ce se mai aducea-n magazine via India (Dum Dum), iar mai apoi din Rusia lui Gorbaciov. Ce-a fost, a fost. Iar ce-a fost, poate n-ar fi trebuit să fie..

      Pentru Florian Pitiș și pentru noi, cei care ni-l amintim, „What is and what should never be” :
      https://www.youtube.com/watch?v=jrqMdja4eYs&list=RDjrqMdja4eYs&start_radio=1

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Serban Georgescu
Serban Georgescu
Șerban Georgescu, născut la 6 august 1967, la București, este jurnalist, editor web, colaborator Dilema Veche. Ultima carte publicată: ”Scrisori dintr-o piramidă”, poeme, Editura Paralela 45, 2017

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro