Mai întâi o poveste. „Vrem să fim robi egiptenilor”
Știți povestea Exodului, nu? După vreo patru secole de sclavie petrecute de „fiii lui Israel” în pământ egiptean, Dumnezeu își aduce aminte de legământul făcut cu Avraam și hotărăște să-i scoată pe iudei din Egipt. Suntem, se pare, în vremea faraonului Ramses, prin anul 1290 înainte de Christos, iar numărul iudeilor aflați în Egipt în robie era, ne spune Biblia, de 600.000. Moise e cel pe care Iahve, Dumnezeul îndrăgostit, îl alege să-i ducă la împlinire hotărârea. El va conduce operațiunea „fugii din Egipt” și sub îndrumarea lui are loc traversarea deșertului înspre „Țara Făgăduinței” în care „curge laptele și mierea”. Moise e cel cu care, în timpul traversării, într-un tête-à-tête pe muntele Sinai, Dumnezeu reface legământul cu poporul lui Israel și tot el e cel căruia Dumnezeu îi dă „tablele” Decalogului, actul fondator al omenirii morale. Pe scurt, Moise e cel care-i scoate pe iudei din robie punându-i pe drumul spre libertate.
Dar, nu după multă vreme de la ieșirea din Egipt, „toată obștea fiilor lui Israel”, deși Dumnezeu le dăduse iudeilor în permanență semnele bunăvoinței sale, începe să cârtească: de ce au plecat ei din Egipt? Deși sclavi, spun ei, „ședeam lângă oala cu carne și mâncam pâine pe săturate”. Nici unul dintre semnele divine ale însoțirii nu-i potolește. Supremul gest de răzvrătire are loc exact când, profitând de absența lui Moise angajat în faimosul dialog cu Dumnezeu pe muntele Sinai, iudeii își calcă legământul, abandonează spiritul pur al Dumnezeului unic și își fac zeu de închinare din statuia, fabricată ad hoc, a Vițelului de aur. Și totuși, deși ofensa e mare, Dumnezeu își iartă poporul pentru o ultimă oară. Însă când, ajunși în fața Pământului Făgăduinței, iudeii sunt cuprinși de panică și vor să se întoarcă în Egipt, mânia lui Dumnezeu nu mai poate fi oprită de Moise. Toți cei care s-au îndoit, toți cei care au cârtit și au regretat vremea robiei egiptene vor fi pedepsiți să rătăcească 40 de ani în pustiul Sinaiului. Nici unul dintre cei care traversaseră Marea Roșie, nici măcar Moise, nu va ajunge să pună piciorul în Canaan. Cei 40 de ani ai pedepsei reprezintă exact timpul necesar pentru primenirea unei generații. De atât era nevoie ca să dispară cei care cunoscuseră Egiptul și care erau periodic cuprinși de nostalgie după frumoșii ani ai robiei. Cum bine spune un exeget biblic: „Se vede treaba că Dumnezeu îi scosese din Egipt, dar nu scosese încă Egiptul din ei.”*
Noi, astăzi
De 27 de ani încerc, aproape zi de zi, să înțeleg ce se întîmplă cu noi. Iată, am ieșit din comunism, dar nu și comunismul din noi. După 1989 poporul român a făcut cu dumnezeul politicii moderne un legământ de democrație și libertate. Însă, de 27 de ani, el merge către Țara Făgăduinței plângând după Egipt. Nu am murit încă toți cei care ne-am născut atunci. Nu s-a primenit țara. Nu au trecut „cei 40 de ani”, vârsta unei generații. Nu s-a născut nici un Moise între noi. Nu întâmplător atât de mulți dintre cei care de zece zile, seară de seară, manifestează în toată țara au vârsta de 20-30 de ani. Sunt cei care, tocmai pentru că nu au crescut cu gustul robiei, vor intra în Canaanul democrației.
Și nu întâmplător astăzi arătăm așa cum arătăm. În România, nu Moise ne-a purtat prin pustiul tranziției către Țara Făgăduinței. Dimpotrivă. Cei care au stat la cârmă 27 de ani au fost: fii de „ilegaliști” crescuți în cultul tatălui comunist; fii de milițieni de sat care băteau sălbatic și făceau legea în fiecare fund de țară cot la cot cu secretarul de partid; elevii lui Ristea Priboi luați în 1977 (anul defecțiunii lui Pacepa) de la Ștefan Gheorghiu, de la Institutul de Științe Economice, de la Asociația de Drept Internațional și Relații Internaționale (ADIRI) – pentru a primeni cadrele DIE; ofițeri ai Securității și marii lor turnători. Mai toți, deveniți „oameni de afaceri”, ne-au împuțit imaginea capitalismului și a economiei de piață. Ce Dumnezeu puteai să aștepți de la acest mâl fecund al răului, care a acoperit țara după ce apele inundației comuniste s-au retras de peste noi? Uitați-vă ce monștri s-au ridicat după acest potop al istoriei, cu noroiul șiroind de pe ei. Uitați-vă la chipurile lor, la cefele lor, la fălcile lor, la pântecele lor, la dinții lor, la limba pe care o vorbesc, la aroganța și tupeul lor, la felul în care se adună, se grupează și se regrupează mereu, la felul în care își pun rudele, prietenii și amantele în posturile-cheie ale țării, la felul în care își transformă în arme tocmai victimele sărăcite de ei, cărându-le prin țară cu lista și autocarul.
Cu ei vreți să ne ținem legământul făcut de ochii lumii cu dumnezeul democrației? Cu ei vreți să rămânem în UE? Nu vedeți că nici nu am gustat bine din civilizația Occidentului și ne spun, prin glasul Academiei, al Partidului și al ofițerilor de la Interne ieșiți la pensie, că e mai bine să ne întoarcem la naționalismul râios și cu coada sus al lui Ceaușescu? Nu vedeți că, atunci când dau de greu, activiștii de azi scot din desaga cu provizii ideologice cărticica securistă cu divizarea și destrămarea țării? PSD-ul de astăzi nu este un partid accidental de hoți, ci forma de supraviețuire a unei tradiții devenită regulă de căpătuială vreme de 45 de ani. Sunt toți cei care, ca preț al slugărniciei totale, primiseră dreptul să „stea lângă oala de carne și să mănânce pâine pe săturate”. Se obișnuiseră să fie cei care furau bucatele, apoi împărțeau prostimii schelete de pui vineți. Astăzi sfărâmă „tablele” statului de drept, pe care scrie, exact ca acum 3000 de ani, „să nu furi!”. E ridicol să le ceri, lor tocmai, să se reformeze și să se pună pe guvernat „de-a-devăratelea”. Trebuie să fii tare naiv să-ți imaginezi că dialogul cu ei este posibil. Ce să dialoghezi cu unul pe care-l prinzi noaptea că-ți cotrobăie în dulapul cu legi? Adevărul lor e mereu în urmă, în memoria robiei și a furtișagului și a arbitrarului din Țara Egipetului. Uitați-vă cum demolează edificiul democrației din toate părțile, părând că povestea cu ordonanța 13 n-ar fi decât unul dintre iepurii pe urmele căruia ne-au pus. Între timp și-au tras la dispoziție din buget miliarde de euro, și-au făcut „firme de casă”, au reînviat „Cântarea României” sub numele grețos de „Pasărea Măiastră”. Între timp, condamnații penali care vor să ne întoarcă în Egipt ne râd în nas din fotoliile Parlamentului.
Se pare că mai avem 13 ani de rezistat până vom intra în Țara Făgăduinței, în Țara statului de drept. Ei bine, da, dacă e nevoie vom sta în Piață 13 ani. Iar eu o să fiu cu voi, și am să vă țin pumnii de pe un norișor, dragii mei.
NOTE _________________
*Brandt Pitre, Misterul Cinei de pe urmă. Isus și rădăcinile iudaice ale Euharistiei, trad. din engleză de Monica Broșteanu, București, Humanitas, p. 97.
Frumoasă metafora cu exodul. Da, exodul nu a fost o simplă deplasare între două puncte, unul de plecare şi altul de sosire. El a fost, înainte de toate, o transformare interioară, o metanoia. Moise nu era un ghid montan, nici politic, ci un ghid spiritual. Iar călătoria israeliţilor era în primul rând interioară. Astăzi, energia acestor sute de mii de tineri ce se adună în oraşele României trebuie folosită în bine spre a declanşa o metanoia a stării de spirit a românilor: de la apatie la trezvie. Apoi, în mod cert, s-ar produce şi .. „schimbarea la faţă” a României.
Aceste discutii si ce vad in piata si acea banderola cu REZIST mi-a provocat un soi de iluminare caci ma intrebam de cand a inceput aceasta reactie a unei parti a populatiei care este sensul ei mai adanc care poate fi telul ei strategic si care ar fi scopurile si mijloacele tactice si foate pe scurt voi spune ca;
a) Telul strategic este rezistenta activa si pasnica caci numai asa ne vom curata asemeni metaforei folosite de dl Gabriel Liiiceanu de zgura comunismului a robiei comuniste, simbolizata in banderola cu sloganul definitoriu al miscarii :REZIST
Pornind de aici intelegem ca telul strategicse va realiza in cat timp va fi necesar (metaforic dl Liiceanu indica 7 ani )pentru aceasta eliminare de deseuri si reaparitia in mare numar a „romanilor liberi”, a celor care in foarte mica proportie au fost si in inima si sufletul lui 89, murind cu sloganul de atunci pe buze: „vom muri dar vom fi liberi”,care azi devine REZIST ca sa afim liberi pentru minoritatea eliberata si care acum duce lupta pentru eliberarea unui mari majoritati a populatiei.
Pana la referendum acest lucru va trebui explicat tarii si oamenilor inclusiv celor de la Cotroceni cu cei asemeni lor dandu-se examenul cel mai greu.
b)Iar mijlocul tactic si prin care se vor atinge teluri punctuale tactice cum ar fi azi in primul rand recunoasterea prin scuze a erorilor facute de guvern care astfel daca se va mai curata si de cateva edecuri restante, va putea eventual sa ne dovedeasca ca a inteles sensul acestui cuvant pe care pronia i l-a soptit in ureche unui manifestant poate ca anonim, ;REZIST , si repet ca aceasta permaneta rezistenta este mijlocul tactic folosibil cat timp va fi necesar , si va deveni o insigna a partidul celor fara de partid care daca vor vota nu vor da niciodata celui votat un cec in alb. Doamne Ajuta!
PS Daca Biserica intelege ce spun aici, daca intelege ca poate a fost o vointa exterioara noua care ne-a indrumat pasii si nu dinspre Soros sau multinationale, ci dinspre Tatal Nostru, avem sansa ca si ea sa lucreze smultan cu noi la acest mars prin pustie pe care noi l-am inceput acum 14 zile. .
PPS:Aud ca unii vor sa se transforme aceasta miscarein partid adica reprezentant al unei parti.
Never Never Never! Voi, noi nu vrem sa fim o parte, vrem sa fim trezirea constiintei unui intreg, a poporului roman si a ne transforma in partid ar insemna totalitarism
Este mult mai simplu . Doar vom schimba paradigma votului.:
Va votam,, dar tot noi votantii vostri va dam jos ! Adica sa se termine cu lozinca; am fost votati asa ca… Nu dlor asa ca faceti ce promiteti si nimic mai mult..Faceti ce trebuie si noi judecam asta. Votul nostru care la comunisti nu conta si la voi este doar un cec in alb la noi nu va mai fi astfel
Inca odata;Doamne Ajuta!
Dle Gabriel Liiceanu de data asta va multumesc personal caci impulsionat de textul dvs si de unele comentarii foare bune am gandit si eu cele scrise mai sus si le-am difuzat pe unde am putut si constat ca pot sa ma bucur mult vazand ca se pare ca nu postez degeaba cele ce le-am postat in materie de strategie si tactica: http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/evenimente/protestatarii-de-la-sibiu-anunta-noua-strategie-pe-termen-lung-670004 :)
Revin cu noi multumiri si pentru articolul postat ieri si care cum va scru si acolo este excelent si foarte util pentru cei care Rezista . Un adevarat ghid de actiune insotit insa si de o expunere de motive foarte judicios realizata. Daca la acesta anterior au fost peste 120000 de cititori la acesta cred ca ar trebui sa fie si sa auda de el mai toti cei care sunt dspusi sa se angajeze in aceasta miscare civica caruia i se potrivest foarte bne denumirea de #REZIST.
Interesanta metafora literara, dar concluzia este gresita, intrucit nu de comunism trebuie sa scapam in 40 de ani, ci de indolenta si fobia de educatie, pe care o avem de vreo doua milenii. Comunism a fost si la germani, si la polonezi, si la unguri, iar statele baltice au facut chiar parte din URSS, asa ca nu acolo trebuia cautata cauza victoriei PSD in alegeri: presupun ca nu 40, nici 400 de ani n-o sa ne scoata din mentalitatea „sa ni se dea”.
” …nu de comunism trebuie sa scapam in 40 de ani, ci de indolenta si fobia de educatie, pe care o avem de vreo doua milenii. Comunism a fost si la germani, si la polonezi, si la unguri, iar statele baltice au facut chiar parte din URSS, asa ca nu acolo trebuia cautata cauza victoriei PSD in alegeri: presupun ca nu 40, nici 400 de ani n-o sa ne scoata din mentalitatea “sa ni se dea”.
Lozincile bolsevice ( lipseste aia cu imperialismul si fascismul romanesc ) postate la norma . Pana si oamenii simpli de la tara faceau cele mai mari sacrificii sa-si trimita copiii la scoala ( „am vandut din pamant ( valoarea suprema pentru taran ) sa-mi trimit copilul la scoala „) pentru ca oamenii cu carte au fost intotdeauna respectati la noi , ura impotriva lor a fost insuflata de bolsevici. Mentalitatea „sa ni se dea” a aparut exact odata cu comunismul care a invatat oamenii sa minta , sa fure si sa injure atunci cand nu-i invata sa-si dadea in cap unul altuia . Romanii onesti plecati peste granita ( si sunt milioane ) se adapteaza uimitor de rapid in alte sisteme politice si sociale pentru ca scapa de menghina de aici.
Aveti Dvs. impresia. Uitati-va un pic in istorie: noi, in Transilvania-Erdely-Siebenbuergen, am avut norocul ca un ungur (Stefan Bathory) ne-a infiintat universitate la 1581, dind insa decretul de infiintare la Vilnius, in schimb Tarilor Romane le-au mai trebuit vreo trei secole pentru asta.
Daca am fost atit de amatori de carte si munca, ce alte universitati am avut? Am invatat cu „mindrie” la scoala ca motii ziceau „muntii nostri aur poarta, noi cersim din poarta-n poarta”! DE CE? Se consemneaza undeva vreo preluare de catre unguri, austrieci sau oricare alti straini a unor exploatari ROMANESTI?
Este usor sa dam vina pe orice, comunism, bolsevism, evrei, unguri, mai greu si trist este sa privim in fata urita realitate, ca niciodata n-am fost capabili de nimic! Aveti dreptate, NU ca indivizi, ca adunatura, ca popor nu ne putem numi!
„ Este usor sa dam vina pe orice, comunism, bolsevism, evrei, unguri, mai greu si trist este sa privim in fata urita realitate, ca niciodata n-am fost capabili de nimic! Aveti dreptate, NU ca indivizi, ca adunatura, ca popor nu ne putem numi! ”.
Excelent ! Din ce in ce mai bine, acum chiar citati copios din tezele si paralogismele bolsevice , comuniste si securiste predate in cantitati industriale pe la CC al PCR, Academia Stefan Gheorghiu, CEPECA, Baneasa, etc. care justificau de ce „adunatura” trebuia condusa musai de comunistii care sa o lumineze si vor sa explice si acum de ce „turma” trebuie condusa tot prin frauda morala si tot de catre cei care o fura si pe care ii „aleg” in mod masochist prin mecanismele de santaj , dependenta si conditionare.
In aceasta logica si in aceasta mentalitate atat de draga unora, am ajuns in situatia aberanta in care altii imuni la aceasta „spalare a creierului” se indragostesc de Romania si de „adunatura” din ea si ne sustin cauza (http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/scrisoarea-unui-irlandez-comisar-european-romania-tara-ultimei-civilizatii-rurale-autentice-europei-ue-asista-cea-mai-marenedreptate-sociala-1_550d351c448e03c0fdc39a83/index.html ; http://www.luceafarul.net/jean-lauxerois-questions-de-tudor-petcu-a-propos-de-lorthodoxie
) pentru ca ai nostri ca brazii din varful gramezii au alte prioritati, ca de exemplu cum sa fure din borcanul cu miere fara sa mai fie pedepsiti.
In tot acest timp „adunatura” are si ea prioritatile ei care devin de fapt si ale altora :
Romania’s gift of hope to the world
http://www.aljazeera.com/indepth/opinion/2017/02/romania-protests-corruption-170207100017012.html
Expert Carnegie Europe: Polonezii şi ungurii au ce învăţa de la romani
http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/legea-gratierii/expert-carnegie-europe-polonezii-si-ungurii-au-ce-invata-de-la-romani-665617
Presa germana. „Eroii de la Bucuresti: Romanii ne arata cum se apara o democratie”
http://www.aktual24.ro/presa-germana-eroii-de-la-bucuresti-romanii-ne-arata-cum-se-apara-o-democratie/
Protestele din România inspiră opoziţia şi societatea civilă din Balcani
http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/protestele-din-romania-inspira-opozitia-si-societatea-civila-din-balcani-665026
Veştile despre criza politică din România au ajuns până în Venezuela
http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/legea-gratierii/vestile-despre-criza-politica-din-romania-au-ajuns-pana-in-venezuela-665620
„Festival” in strada. Povestea din spatele celor mai creative mesaje de pe pancartele folosite la protest
https://plus.google.com/114743965090155738432/posts/YZ8oNZjat8N
Islandezii organizeaza un protest in semn de solidaritate cu romanii
http://adevarul.ro/international/europa/islandeziiorganizeaza-protest-semn-solidaritate-romanii-1_58a1ec6e5ab6550cb870ef8e/index.html
Nu va place asta?
http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/evenimente/protestatarii-de-la-sibiu-anunta-noua-strategie-pe-termen-lung-670004 :)
Articolul este aproape bun,Spun asta pentru faptul ca daca vrem democratie trebuie sa actionam ca atare.Am votat de curand si a iesit ce-a vrut majoritatea,Intai au cerut demisia ministrului,acum vor caderea intregului guvern,apoi ce ar trebui sa urmeze-anarhia.Ma asteptam sa vad lozinci de genul:
-Urgent Lege raspunderii magistratilor
-DNa impartial
-SRI in slujba poporului
-Judecarea lui Basescu si acolitilor lui.
-Judecarea tradatorilor si vanzatorilor de tara.
-Clarificarea averii moralistului Iohanis.
-Suntem cu ochii pe voi.
-etc de acest gen.
Sunt liberal in gandire si actiuine.Unde mai sunt liberali nevopsiti? putini doar la ALDE cu care am si votat.
A-ti facut o paralela veridica intre evadarea de sub comunism si fuga din robia egipteana. Am vazut in unele comentarii un ton de dezamagire ca trebuie sa mai asteptam 13 ani, sau descurajare ca nu se va mai intampla minunea de a fi liberi si chiar teama de nu cadea in alta belea.
Pentru reusita de a face o societate noua, dreapta si prospera pentru tot poporul, din pilda fugii din Egipt invatam ca numai cei curajosi si credinciosi cauzei vor reusi. Plangaretii si cei care nu invata a indura greutatile vietii nu vor intra in noua societate, vor cadea victime partidului care le va oferi mizilic si promisiuni ieftine de moment.
Am increderea ca se va ajunge cu bine in societatea promisa.
In Tara Promisa au intrat doar doi barbati, care la iesirea din Egipt erau peste 20 de ani, Iosua si Caleb. Doar cei doi au dat dovada de curaj, rabdare, cinste si perseverenta la incercarile vitrege din pustiu. Restul barbatilor au fost tinerii sub 20 de ani la iesirea din Egipt si cei nascuti in pustie.
De remarcat, numaratoarea s-a facut numai pentru „barbatii de la 20 de ani in sus … pe toti cei in stare sa poarte arme.” ( Numeri cap. 1, vers. 2, 45, 46)
In teritoriul Romaniei, de secole, se repeta aceiasi metoda: problemele interminabile ale lumii inconjuratoare asalteaza sufletul amortit de confort al localnicilor. Mereu, suntem priviti ca niste MICI privilegiati cu un coltz de rai. Mereu se cultiva defectele noastre de tot felul pentru ca sa „scapam din dintzi” acest coltz de rai. Am ajuns iar ( a cata oara ? ) sa platim pe altii sa vina sa ne ia din tot mai putinul cu care suntem lasati de cei de dinaintea lor: visul nostru romanesc este sistematic tulburat de unii pana isi fac „suma” si apoi urmeaza altii care chipurile „ne elibereaza” de ceia ce ne-au lasat anteriorii. Ha haa haaa ! E mai bine sa nu depinzi decat de Dumnezeu, pentru ce sa mai depinzi si de altii ? Slava Domnului ca El NU depinde de noi, lumea ar fi atunci un balamuc. Bastinasi nascuti aici ( fie ei de orice descendenta ) fac sistematic „incurcaturi” cu tot soiul de straini interesati sa se amestece aici pana ce intervin urmatorii straini sa ne „elibereze” de strainii anteriori. Iar noi, NU vrem sa intelegem sa depindem doar de noi. Noi NU cautam necazurile altora si NU platim pe altii sa le rezolvam necazurile lor, tot asa nici altii nu vor face asta pentru nimeni: in mod special pentru niste visatori cu mura-n gura, care isi impusca sistematic liderii care i-au scos din incurcaturile in care s-au lasat bagati. Daca suntem atat de lamuriti de „inferioritatea” noastra ( cantitativa si de orice fel ) fata de colosii istoriei, nu avem clarviziunea sa discernem cat bine si cat rau ne fac unii ? Suntem anchilozati mental si moral de compromisurile cu care ne-am obisnuit, si nu se chinuie nimeni ( nici noi ) sa ne destepte. De ce sa ne elibereze altcineva cand este mai profitabil sa ne insele, caci noi ne inselam asezandu-ne in „pumnul” lor „binevoitor”. Fiti realisti oameni buni, chiar si criminalul comunist Ceausescu ( sunt convins ca a facut crime ) a fost luat in serios in momentul in care a facut gestul de suprema provocare de a planifica o banca a comunismului: capitalism comunist gen China ! Si abia atunci i-au „platit” toti toate politele, inclusiv recunoscatorii romani, care abia acum observa ca pe vremea lui nici macar nu se pomenea somaj ! Da ! Tinea si el coruptia morala si de casta partinica sub calcai cat putea, acuma coruptia troneaza cu Ordonanta in mana unde vrea ea, si scuipa din avion in cetatenimea tarii. Nooooostim ! Iar noi ascultam imnul national in sensul sau contradictoriu.
Sunt nascut in 1970, am evaluat comunismul 20 de ani si postcomunismul inca 27. Cu „industria de fiare vechi” Ceausescu a platit o datorie de 20 miliarde dolari, in maximum 1989-1964=25 ani. Cu economia postcomunista, si pagubind frenetic mostenirea economica a comunismului, am acumulat in 27 ani, o datorie de circa 100 miliarde euro = vreo 120 miliarde dolari. Astea sunt FAPTE dragi intelectuali, publicisti si jurnalisti. Nu aveti, nici unul macar, curajul sa dezbateti din 1990 pana acum, acest cosmar economic national, sa nu pareti nostalgici. Dar eu vorbesc de o nostalgie evaluata la 120 miliarde dolari. Cand in 1990 anumiti bastinasi si straini au capatat „ciolanul” acesta in dinti, multi dintre publicistii de azi, au devenit „pragmatici”. Unii nici nu se nascusera.
Lumea are interesele sale, noi trebuie sa le servim pe ale noastre. Ne vom lasa scufundati in latrina pana ce urmatorul salvator national ne va trage de acolo cu riscul sa-l impuscam si pe el: va prefera asta decat sa fie si el un alt membru al unui popor de latrina.