vineri, martie 29, 2024

Mai avem voie să spunem că împăratul e gol?

Vă mai amintiți faimoasa poveste moralizatoare a lui Hans C Andersen? Domnul Eugen Teodorovici dorește cu orice chip să ne aducem aminte de ea:

”In cel mai rău caz, că ar fi adevărat ceea ce spune dânsul, e o discuție care se poartă altfel, între președintele României, primul ministru, în cadru restrâns, pentru a vedea dacă este situația aceea și care sunt măsurile pe care Guvernul sau împreună și cu președinția, după caz la caz, ar trebui sa fie luate. E posibil orice. Chiar daca ar fi așa ceva adevărat, dar nu este, nu faci publică o astfel de declarație. Să spunem în cazul pestei porcine. Președintele statului român nu se pronunță că ceva va veni și ca e posibil să… Trebuie să fie foarte responsabil când face astfel de declarații, pentru că pot fi repercusiuni și economice grave, dar și de altă natură. Nu poți să alertezi populația cu pensiile și salariile.”

Citatul de mai sus reprezintă transcriptul unui fragment al declarațiilor făcute de ministrul de finanțe al guvernului Dăncilă (implicit și al României) într-o emisiune pe Antena 3 și rezumate de ziare.com .

Întreaga discuție naște o grămadă de nedumeriri și întrebări extrem de grave. Am să le grupez în 4 mari categorii: (1) administrarea resurselor bugetare ale României; (2) problema legală a modului de rectificare a bugetului; (3) problema politică a responsabilităților președintelui; și (4) problema de principiu, cea mai gravă și îngrijorătoare, a statutului adevărului și a dreptului de a te exprima asupra acestuia într-o societate democratică. Pe scurt să le analizăm pe rând.

Administrarea resurselor bugetare ale României. Domnul Teodorovici recunoaște implicit că ”portofelul” statului este gol, că nu mai există bani pentru urgențe maxime, nici măcar pentru cazuri disperate la Ministerul Sănătății. Fondul de rezervă al guvernului este pe 0. De ce s-a ajuns aici, dacă politicile economice și fiscal-bugetare ale coaliției au fost/sunt impecabile? Întrebare fără răspuns. Adevărul este că bugetul pe anul 2018 are o dublă problemă: supra-estimarea gravă a veniturilor și creșterea exponențială, explozivă a cheltuielilor obligatorii (rigide) cu salariile sectorului bugetar și cu pensiile. Toate aceste lucruri au fost evidențiate de Mișcarea România Împreună, de alte partide de opoziție, de experți independenți, mai diplomatic și de reprezentanții Comisiei Europene, de nenumărate ori de la fundamentare și aprobarea acestui buget. De ce s-a ajuns aici? Cel mai ușor înțelegem dacă facem o comparație cu bugetul unei familii cam iresponsabile.

La sfârșitul anului trecut familia Popescu a tras concluzia că anul 2018 va fi extraordinar, că veniturile ei vor crește ca Făt Frumos și că a venit vremea să facă niște cheltuieli: o mașină nouă cumpărată în leasing, un televizor nou și re-echiparea bucătăriei pe credite doar cu buletinul și o vacanță în Tenerife pe descoperirea de cont a unui card de credit. Cum le vor achita? Vor vedea ei mai spre toamnă: poate o creștere de salariu de la patron, poate un ajutor de la părinți, poate un împrumut de pe la prieteni, chit că mai au astfel de datorii vechi de luni sau ani de zile.

Încet, încet după 1 iulie rambursarea ratelor pentru cheltuielile de mai sus s-au aglomerat toate, iar culmea salariile celor 2 soți au rămas cam la fel. Pentru o familie cheltuielile obligatorii/rigide sunt ratele la credite, plata facturilor la utilității și servicii și mâncarea (în anumite limite) – restul mai pot fi ajustate, amânate, anulate. Acum cele 2 salarii nu mai ajung deloc pentru a acoperi aceste cheltuieli – s-a consumat anticipat un venit suplimentar iluzoriu. Părinții îi refuză pentru că mai au și alți copii, și ajutorul parental trebuie egal distribuit. Prietenii îi refuză pentru că știu că nici acum nu au primit înapoi împrumuturile de acum un an și pentru că tot orașul știe că Popeștii sunt mână spartă. Iar economiile familiei Popescu sunt zero. Popeștii se supără: pe angajator că nu le-a dublat salariile, pe părinții că nu se gândesc la nevoile lor, pe prietenii că sunt egoiști, se încurcă într-o datorie mai veche și ascultă de gura târgului. Toți sunt de vină, numai Popeștii nu.

Cam așa și cu guvernul coaliției PSD&ALDE și deciziile bugetare cuplului Dragnea&Vâlcov. Cu o singură diferență: această politică inconștientă nu e făcută din prostie, snobism sau dorința de a epata: ci numai pentru a ”cumpăra” liniștea și timpul necesar distrugerii statului de drept.

Problema legalității este foarte simplă și dl. Teodorovici se face că nu o vede. Președintele Iohannis declarase de fapt că rectificările care NU afectează zona de siguranță și securitate națională se pot face fără aviz CSAT: deci dacă lucrurile stau atât de bine și este nevoie numai de ajustări tehnice, de ce este nevoie de a realoca masiv resursele bugetare, incluzând toate domeniile? Dacă totul este ok, de ce este nevoie de reducerea semnificativă a cheltuielilor cam tuturor domeniilor de securitate și siguranță națională? Fie situația bugetară este critică (un adevăr), fie coaliția este complet dezinteresată de siguranța națională a României (alt adevăr), fie dorește să se răzbune pe instituțiile care se opun politicii Dragnea&Tăriceanu de a controla și dezmembra statul de drept (cel mai adevărat).

Problema politică a afirmațiilor domnului Teodorovici este că reflectă o atitudine schizofrenică a coaliției PSD&ALDE în ceea ce privește responsabilitatea președintelui. Pe de-o parte dl. Teodorovici susține că președintele a promulgat bugetul la începutul anului, deci ”l-a aprobat” și este co-responsabil pentru acesta. Pe de altă parte, PSD se străduiește cu mult succes să transforme instituția prezidențială în primul notar al țării: președintele ar fi obligat să promulge orice lege și decizie a coaliției, indiferent cum se plasează aceasta în echilibrul puterilor în stat și indiferent de principiile statului de drept, numai și numai pe baza unei legitimități nelimitate dată de votul din decembrie 2016 (legitimitatea votului din noiembrie 2014 nu se pune). Păi din două una: fie președintele este responsabil pentru ceea ce promulgă și atunci trebuie să fie parte în procesul de decizie – ceea ce coaliția PSD&ALDE se ferește ca de foc – fie este numai un notar și nu poate fi responsabil pentru politicile bugetar-fiscale ale guvernului. Nu poți fi responsabil fără a fi co-decident și vedem că acest lucru se dorește a fi complet eliminat din practica politică actuală: atunci când președintele își exprimă public poziția asupra calității foarte slabe a politicilor și deciziilor guvernului supărarea este maximă.

Problema cea mai gravă reflectată de pozițiile domnului Teodorovici se referă însă la statutul adevărului în România actuală. Dânsul spune clar că un adevăr neplăcut pentru guvernare, deci pentru coaliția PSD&ALDE, NU trebuie exprimat în public, ci eventual numai în discuții în spatele ușilor închise. Că faptele în sine, în mod obiectiv, nu există: de exemplu lipsa banilor la bugetul de stat pentru a plăti salariile din sectorul public și pensiile până la sfârșitul anului. ”Adevărul” are de-a face numai cu declarațiile publice ale celor aflați la putere, ale partidului aflat la putere, care toate sunt ecoul marelui lider: Liviu Dragnea.

Vedem aici o veche practică a PSD: nu contează realitatea, ci percepția pe care reușești să o impui publicului și societății despre aceasta. Că nu există un adevăr obiectiv, ci numai interpretări subiective echivalente din punctul de vedere al realității, chiar dacă sunt diametral opuse. Că totul este despre percepție și că adevărul este relativ, o înșiruire de ”fake news” ambalate în forme care fac apel numai la instinctele primare ale oamenilor și deloc la rațiunea și logica lor. În ultimă instanță spune totul despre ceea ce înțelege PSD prin transparență și respect pentru cetățean.

De aceea ai nevoie de instituții slabe și supuse, de televiziuni de casă, care nu informează, fac numai propagandă, de ”experți” care să-ți explice că negrul e alb și albul e negru. De aceea manipularea este la ordinea zilei: pentru a ti se ”explica” că Liviu Dragnea este cel mai mare și dezinteresat iubitor de oameni; pentru a te ”convinge” că sunt bani la buget pentru salarii și pensii, iar dacă nu sunt președintele, opoziția, străinii și marile corporații sunt de vină; pentru a ți se sugera că problema pestei porcine africane nu este generată de un virus agresiv și de incompetența monumentală a autorităților publice psd-iste, ci un complot internațional împotriva porcului românesc.

Toate acestea arată o legătură profundă și veche, originară aș spune, a PSD cu partidele de tip totalitar, pentru care ”adevărul” se schimba la câțiva ani, sau chiar în același an, în funcție de interesul lor și mai ales în funcție de viziunea politică sau de umorile Marelui Conducător – nu mai este cazul să exemplificăm.

Articol aparut pe site-ul  Miscarea Romania Impreuna

Distribuie acest articol

14 COMENTARII

  1. Președinția UE 2019 bate la usă? Intrați stimați oaspeți? Cum arată „împăratul gol“ de la București 2019?

    …. „… Toate acestea arată o legătură profundă și veche, originară aș spune, a PSD cu partidele de tip totalitar, ……De aceea ai nevoie de instituții slabe și supuse, de televiziuni de casă, care nu informează, fac numai propagandă, de ”experți” care să-ți explice că negrul e alb și albul e negru. De aceea manipularea este la ordinea zilei: pentru a ti se ”explica” că Liviu Dragnea este cel mai mare și dezinteresat iubitor de oameni; … „…..

    Problemele interne trebuie ascunse sub covor cum cred „penalii patrioți“? Zâmbiti vă rog (a la Iliescu/FSN) când vin partenerii din UE.27?
    Presedinția e preluată în moment furtunos. Guvernul dâmbovițean PSD/ALDE nu a performat în nici un domeniu. Nu are prestigiu în tară, în UE, în lume. Solidaritate de la 10 August a demonstrat cea ce a spus președintele țării de repetate ori in UE: societatea civică e matură. Strada știe ce vrea și ce nu vrea. Cum se pot realiza aspirațiile tinerilor din țară? Când?
    Cu cine se va alia România în noul parlament PE 2019? Izolaționism naționalist autohton specific ca în ultimii 80 de ani,1938-1989-2018?
    Inivtația lui E. Macron de la București 1917 uitată? Răspuns de la „penalii patrioți“?

    • ”pentru a ti se ”explica” că Liviu Dragnea este cel mai mare și dezinteresat iubitor de oameni;”. Nici dracu’ nu crede așa ceva, boborul a votat pesedeaua de frică să nu mai apară iar un smintit ca Băsescu care să intre cu foarfeca-n bănuții ăia amărîți cu care o zgîrie de la o pensie sau de la o leafă la alta. Vorbim de o țară cu 40% din populație la limita sărăciei și 20% sub acest prag, oameni care au văzut cum fură toți politicienii cînd sînt la putere și pe care nu-i mai interesează decît dacă grangurii care sînt la butoane ”fură dar ne dau și nouă ceva”. Așa zisa opoziție le-a arătat că ei fură numai pentru ei și le mai și taie din bănuți pe deasupra, așa că pesedeuaua contează pe 40% voturi totdeauna, iar cînd lumea nu are ce mînca, se înfurie și se umple de draci cum a fost la ultimele alegeri, sare pînă pe la 60% din voturi. Dacă le- a mai băgat și trei lei în portofel, s-au asigurat. Puțin îi pasă lu’ nea Ion de doctrine, inflație și alte chestii, a văzut că toate-s abureli și moriști de vorbe, el are nevoie de bani azi, că azi mănîncă, nu peste douăzeci de ani cînd le promit politicienii că va fi bine și că au planificat ei cum va fi pe termen lung. Vorba unuia, pe termen lung vom fi toți morți, așa că las-o-n buze, nene politiciene și pune acu’ ceva la mijloc, că plînge masa. Oamenii sărăcesc din ce în ce mai mult, barosanii fură de rup pe bază de doctrine, programe, dereglementări și alte aiureli, după care ”elitele” se miră și pufnesc disprețuitor atunci cînd văd că populismul și naționalismul ia viteză ca un Porsche, iar pulimea pune mîna pe ciomag și îi aleargă pe străzi. Iar la colțul străzii, ce să vezi, așteaptă veseli comunismul și socialismul, că au mai jucat în filmul ăsta și de-abia așteptau un remake.

      • @ cetățeanul turmentat (31/08/2018 la 16:11)

        100% de acord cu dvs. Ati zugravit exact „incultul” politic atat de criticat atat de elita ‘telectuala si politica din Romania contemporana.

      • „Căpşunarii de ieri”, migranţii în vest de azi sunt un „proiect de ţară” reuşit. Familiile din tară primesc banii despre care scrieţi. Am vorbit cu mulţi. Rămâne situaţia tinerilor. Trebuie sa decidă. Nu poate merge aşa mai departe. Mentalitatea e un obstacol uriaş, de acord.
        S-au văzut caii care vomită, şi Dragnea/PSD se poate scufunda la vot.

  2. Ca să o lămurim pe repede-înainte, în șase ani pesedeaua a dublat bugetul SRI (https://romanialibera.ro/politica/institutii/analiza–romania-libera–in-sase-ani–psd-a-dublat-bugetul-principalului-serviciu-secret-468392). După ce au văzut că încrengătura dintre securiști și acoperiți ( procurori, jurnaliști, judecători, etc.) nu se predă și vrea să facă ea legea în România fără să mai asculte de un tătuc așa cum era stabilit că trebuie să fie în statul de drept clocit de Băsescu, pesedeaua noului bașbakan vrea să le tragă un șut la punguța cu doi bani și să-i lovească unde doare, adică la buget. Nu se pune problema tăierii din cotizația către Trump, aia trebuie să meargă orice ar fi, zvîrcolirea serviciilor este legată subțierea sacului cu parale care probabil nu o să mai poată acoperi toate cheltuielile făcute cu ”siguranța națională”, ”interesul național” și alte gulgute. În concluzie familia Popescu din pădurea Băneasa nu mai pleacă în Tenerife și pentru că e obraznică se duce la 2 Mai, la nudiști.

  3. Nu poti cheltui mai mult decat ai.
    Stiu asta si pensionarii si casnicele si asistatii social.
    For sa creada altceva si ar declaration ca sacul bugetul I nu are fund si daca explica like de pe antene are fine in chineza.
    Una din realizarile perverse ale comunismului este indepartarea parintilor de copii, transformarea parintilor in jivine egoiste carora le pasa maimult de o jumatate de kilogram de zahar decat de viitorul copiilor lor. Este prima data in istoria moderna si contemporana a Romaniei cand parintii iau decizii pentru persoana lor si nu pentru copii.
    Multi au ei uitat ca deciziile se iau pentru generatiile viitoare nu pentru painea de un leu de astazi.
    Parintii si bunicii voteaza si sustin bizareria bugetului inepuizabil in cunostintele de cauza. Pentru ca nu ii intereseza copiii si nepotii lor ci propria burta.
    Acestia oameni nu pot fi convinsi pentru ca nu for sa fie convinsi de altceva. Statul e Mo’s Craciun iar pe copii nu i-au facut din dragoste ci ca sa ii aiba drept sclavi.

  4. Intr-un stat liberal societatea depinde foarte putin de buget.

    Depinde putin pentru ca veniturile personale si pensiile sunt decise si gestionate privat. Cu o piata a muncii flexibila cu contracte la dispozitie si cu contracte la sarcina in loc de timp, cu fonduri de pensie constituite privat prin fonduri de investitie, la mana statului ramane putin.
    De asta solutia nu este imposibila gospodarire de catre stat a unui buget mare ci transferarea functiilor statului in cat mai mare parte la sectorul privat.

    Pentru asta mai trebuie sa avem o piata libera sa reducem aparatul de stat sa intarim disciplina fiscala dupa ce simplificam codul fiscal sa controls moneda si sa reducem deficitul la zero.
    Altfel problem bugetului dramatic de insuficient see va cronicuza si la until moment day vom deveni Mai saraci decat dupa razboi.

    • @ Dedalus (31/08/2018 la 14:17)

      Cu asemenea abordari, nu cred ca aveti sanse imediate, sa aveti un stat liberal asa cum il prezentati in multiplele dvs. postari.

      Mai jos ma refer la doar doua din ele.

      Traiesc intr-un stat democrat (care are destule hibe) cu un partid liberal la putere, de peste doua decenii, si l-as putea numi „liberal original” (ca sa parafrazez pe cel cu „democratie originala”).

      In primul rand nu pomeniti de taxarea progresiva functie de venituri – de altfel n-am auzit de la nici un partid romanesc – care este „baza temeliei fundementului” pentru a avea „o tara ca afara” cu autostrazi, spitale, educatie etc.

      In al doilea rand pensionarii de azi – cu speranta de viata de 10-20 de ani – au trait in perioada comunista si-si aduc automat aminte de promisul „viitor de aur”. Exista un proverb englezesc: Be in their shoes to understand them.

      Care ar fi tara care ar reprezenta statul liberal prezentat de dvs.?

      Sper sa primesc un raspuns scurt.

      • Imi cereti ca in cateva paragrafe sa explic:
        1) de ce nu vizez taxarea progresiva
        2) cum as trece peste abordarea pensionarilor
        3) ce stat consider ca este liberal
        4) cum l-as adapta eu la Romania.

        Voi incerca aceasta misiune imposibila:

        – taxarea progresiva distruge initiativa privata pentru ca nu stimuleaza efortul pentru profit si incurajeaza subutilizarea; taxarea progresiva este simultana in unele state cu dezvoltarea socio-economica, dar asta nu inseamna ca este cauza acesteia – dimpotirva

        – pensionarii de astazi din Romania traiesc sub imperiul obiectivelor personale imediate (sunt studii pe aceasta tema) – in contradictie cu practica sociala a planificarii personale pentru copiii si nepoti; „viitorul de aur” este tema colectivista comunista distincta de planificarea pentru generatia urmatoare, ce are loc la nivel individual; adauga ca dorind sa ii salezi pe toti, ii pierzi pe toti.

        – In multe democratii din Europa de Vest statul liberal s-a format in urma cu multe decenii iar caracterul sau liberal nu a fost atacat decat episodic (Suedia de exemplu), cu rezultate catastrofale – statele respective s-au revenit rapid din aventurile socialiste, demonstrandu-si rezilienta; statul liberal nu este acelasi lucru cu partid liberal la putere;

        – Infiintarea unui stat liberal in Romania presupune o agenda politica adaptata – te poti inspira dar nu poti copia, mai ales ca formarea statelor liberale vestica a avut loc in alte conditii istorice; esential este insa sa fixezi acest obiectiv

        • @ Dedalus (02/09/2018 la 9:50)

          Multumesc de timpul pierdut. Va urez sucesuri in idealurile dvs.

          Imi pare rau dar avem idei diferite despre statul (democratic) liberal, eu avand avantajul de a trai ca (adult) profesionist peste de 20 de ani – deci viata reala si nu imaginata – intr-un asemenea stat si o pot compara cu cea anterioara (de aceeasi lungime) din comunism.

  5. Ar trebuie sa fie destul de clar ca nu mai este voie sa spui nici unui demnitar ca umbla dezbracat de morala pe strada, ultimul cetatean care a atentionat-o pe madam Cliseru s-a ales cu plangere penala pt ultraj!

  6. Prin rectificarea bugetara, coalitia PSD-ALDE-UDMR aloca bani (direct sau prin ricoseu) „clientelei” sale si penalizeaza institutiile ce-i sunt rivale (servicii, presedintie etc.). Intarzierea „mitei” de la guvern naste tulburari si nerabdari, in randurile „clientelei” PSD-ALDE-UDMR. In consecinta, prioritatea coalitiei de guvernare a devenit rectificarea bugetara si, asa cum face de obicei, coalitia foloseste toate mijloacele si rgumentele ce-i trec prin cap, oricat de sordide si absurde ar fi acestea.
    Domnul (tovarasul, de fapt) „Orlando de la discoteca” (parca asa-i spunea Traian Basescu, odata) nu poate face nota discordanta in corul „elitei” ce ne conduce. Asa ca combate si el, cu aplomb, dar cam dezlanat. Si vorbeste si de responsabilitate, in conditiile in care onor-partidele guvernarii, in mod iresponsabil, incearca, din rasputeri si prin orice mijloace, sa abata Romania de pe drumul european.
    Mi se par revoltatoare coruptia, tupeul nesimtit, minciuna nemarginita, ticalosia mascata, politicianismul putred, lipsa de caracter, servilismul. Dar, mai presus de toate, ma revolta calitatea umana si profesionala a „elitelor” PSD-ALDE-UDMR ce ne guverneaza astazi. Aflu ca jandarmeria si-a refacut stocurile de gaze lacrimogene (inainte de 10 august nu tin minte sa fi cititi vreo stire de genul asta – as pune pariu ca-i PR-ul jandarmeriei la originea ei :) ). Foarte bine, dragi tovarasi militieni din jandarmerie! Se pare ca veti avea nevoie, la cum evolueaza stapanii vostri. :)

    Cat despre intrebarea din titlu, inainte de a ne intreba daca e gol, ar trebui sa intelegem ca imparatul nu e, cu adevarat, imparat. Doar se crede a fi. E plin de imparati de-astia, prin balamucuri.

  7. Este incredibila insistenta in carcatosenie a romanilor,

    Toata lumea se zbate sa demonstreze ca nu e bine in nici un fel. Evident, nici cum e acum nu e bine. Dar nu e bine in nici una din multiplele alternative politice cunoscute. Si 99,99% din cetateni se straduiesc din rasputeri sa demonstreze ca nimic nu e bine, si ca ar trebui sa vina Superman cu Mos Craciun brat la brat sa salveze Romania.

    Si nu ma refer aici la troli, ca ei isi fac doar meseria,

    Si nu ma refer doar la Contributors, ci la cvasimajoritatea discursului public.

    Romania este un imens Zid al Plangerii.

    Primul obstacol in reforma statului nu este reprezentat de nici unul din elementele vietii socail-polticie ale Romaniei. Ci de placerea resimtita in a ne plange de mila si a demonstra ca nu se poate in nici un fel.

    Bizar este ca dupa ce observi asta, toata lumea sare de 5 metri in sus ” Unde vezi tu ca ma plang? Unde vezi tu ca vreau ceva perfect?”.

    Coalitia PSD ALDE a fost criticata de i-au mers fulgii pe platforma asta, de doi ani. Dar cate alternative au fost propuse? Niciuna. A spus si Presedintele tarii, pana si Dancila a spus acelasi lucru „Veniti cu o alternativa (program de tara, cum vreti sa ii spuneti). S-a miscat ceva? Nu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Victor Giosan
Victor Giosan
Victor Giosan: economist (Planificare și Cibernetică Economică 1986), consultant internațional în management public, descentralizare fiscală, finanțe publice, analiza politicilor publice și planificare strategică, cu experiență în programe internaționale de consultanță în România, Albania, Serbia, Kosovo, Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Republica Moldova, Tadjikistan. Liberal, ”vechime” de peste 22 de ani în politică și administrația publică: consilier municipal, viceprimar, sub-prefect, secretar de stat.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro