vineri, martie 29, 2024

Mai există control democratic al organismului militar?

                                                             

Motto: “Trupele isi fac treaba acolo, cum sa

nu o fac si eu pe a mea?”

Robert Gates

În aceste zile, când  licitațiile pentru achizițiile de tehnică de luptă și echipamente militare au fost amânate, iar mandatul șefului Statului Major al Apărării a fost prelungit, mi-am amintit de o carte. “Duty” este titlul cărții, a apărut în 2014, iar autorul este Robert Gates, fost secretar de stat al apărării al SUA. Sunt peste 600 de pagini din care miniștrii români ai apărării, dacă ar fi citit-o, ar fi invătat cum se pregătesc, avansează și promovează viitorii lideri militari, ar fi descoperit cum omologul lor american ii ascultă pe soldați și le asigură promt echipamentele și armamentul de care au nevoie pentru îndeplinirea misiunilor, s-ar fi informat despre modul cum se stabilește și negociază bugetul apărării cu membrii Congresului și președintele, și ar fi  înțeles cât de importantă este Analiză Strategică a Apărării (Quadrennial_Defense_Review), atunci când evoluția situației internaționale și economice impun revizuirea documentelor strategice. {1}

Contribuabilul român are dreptul să știe de ce la noi este altfel, și să înțeleagă de ce legile și regulamentele militare sunt simple hârtii de sertar, atunci când partidele iși dau mâna peste interesele armatei și ale țării. S-a ajuns la această situație absurdă  pentru că nu există transparență, dialog inter-instituțional și responsabilitate într-un domeniu vital pentru securitatea națională.

Despre prelungirea mandatului sefului Statului Major al Apararii s-a scris mult, dar nu ni se spune adevarul despre cum s-a ajuns la acest moment ridicol, care umilește oamenii în uniformă, indiferent de grad și de functie. Situația creată are impact asupra securității naționale, provoacă incertitudine la vârful armatei, erodează autoritatea actului de comandă și afectează credibilitatea externă.

Mă așteptam ca societatea civilă, prin reprezentanții ei, să-și exprime mult mai clar și mai apăsat nemulțumirea și ingrijorarea pentru instabilitatea creată la nivelul conducerii militare și să pună presiune pe clasa politică, indiferent de orientare, pentru ca noi, contribuabilii, să înțelegem trădările și complicitățile care au dus la aceasta situație fără precedent pentru o țară membră NATO.

Faptul că în spațiul public s-au făcut analize și aprecieri care s-ar putea să nu aibă legătură cu adevăratele motive ale situației absolut umilitoare pentru armată, era de așteptat ca macar în Comisiile pentru apărare să aibă loc audieri.

Ca urmare, am trimis domnului TitLiviu Brăiloiu, președintele Comisiei de apărare, ordine publică și siguranță națională, un text asemănător cu cel de față, prin care i-am propus să inițieze de urgență o audiere a ministrului apărării, Gabriel Leș și a șefului Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă. Până când se va decide audierea de la care aștept să se prezinte promt și transparent opiniei publice din România, adevărul despre modul în care s-a ajuns la această situație jenantă privind numirea șefului Statului Major al Apărării, vă propun un exercițiu onest din care ar putea rezulta câteva concluzii care să elimine, macar parțial, presupunerile, aproximațiile, speculațiile și partizanatele care au apărut în media.

Se spune că nu trebuie să încetăm niciun moment să ne punem întrebări și să ne mirăm. Iată de ce prezint în continuare întrebările pe care le-am sugerat președintelui Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Senat.

Întrebări pentru ministrul apărării, Gabriel Leș:

  1. 1. Care a fost motivul pentru care i-a întrerupt mandatul de la forțele terestre generalului Dumitru Scarlat, trimițându-l la Bruxelles pe funcția de reprezentant militar al Romaniei la NATO? Prin această decizie, ministrul Leș, l-a scos din competiția pentru funcția de șef al apărării. Precizez că pe timpul ceremoniei de predare a funcției, despre generalul Scarlat ministrul Leș spunea: „…Îmi exprim încrederea în faptul că pe noua funcție va dovedi, de asemenea, calitățile pentru care a fost remarcat de-a lungul carierei…”.
  2. 2. Schimbarea generalului Scarlat a avut cumva legătură cu faptul că ministrul a reevaluat variantele succesorului și a ajuns la concluzia că generalul maior Marius Harabagiu era mai potrivit? Despre acest subiect a discutat și cu generalul Ciucă?
  3. 3. A discutat vreodată cu secretarii de stat, în Comisiile de apărare, CSAT sau cu președintele despre viitorul succesor al generalului Ciucă, măcar cu 6 luni înainte de decembrie 2018?

Întrebări pentru șeful Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă:

  1. A discutat vreodată, cu ministrul apărării, variantele de pregătire a viitorului succesor sau a cerut includerea pe agenda CSAT a propunerilor de generali eligibili să-i ocupe locul în decembrie 2018?
  2. Dacă a discutat cu ministrul și s-a decis că generalul Harabagiu este succesorul,  de ce, ulterior, la numai patru luni de la numire, solidar cu ministrul, i-a aprobat acestuia să treacă în rezervă?
  3. A avut vreo discuție cu generalul Harabagiu cu privire la motivele plecării din sistem? Cât de bine l-a cunoscut pe cel numit în funcția de șef al forțelor terestre, care ar fi trebuit să-i fie succesor peste doar un an și 9 luni?
  4. Care a fost motivul real pentru care generalul Harabagiu a trecut în rezervă, în același moment, împreună cu zeci de generali și ofițeri cu grade superioare? La acel moment, iulie 2017, a avut sentimentul că a fost abandonat de subordonați?
  5. I-a cerut președintele sau a prezentat, din proprie inițiativă, în CSAT, un raport explicativ pentru situația fără precedent menționată la punctul 4?
  6. În contextul plecării în rezervă a generalului Harabagiu, a avut vreun moment intenția de a-l readuce în țară pe generalul Scarlat, măcar la mijlocul lunii iulie 2018, în ideea că aceasta ar fi fost soluția succesiunii la șefia Statului Major al Apărării? Cui a raportat despre această intenție și care a fost soluția/ concluzia?
  7. Totuși, dacă ministrul, secretarul de stat pentru politica de apărare, CSAT și președintele nu și-au pus întrebarea succesorului, ce a făcut generalul Ciucă pentru a nu se ajunge la situația fără soluție din decembrie 2018?
  8. A fost consultat de ministru sau de o altă persoană cu funcție civilă în structurile de apărare, în legătură cu soluția propusă președintelui pe 28 decembrie 2018, pentru înlocuirea sa?

În continuarea întrebărilor pe care le-am sugerat, îmi rezerv dreptul de a avea propriile mele evaluari și argumente în legătură cu această situație periculoasă și fără precedent care afectează spiritul de corp și ierarhia militară.

De exemplu, mă mir de ce generalul Ciucă a urmărit blazat evoluțiile și a acceptat jocurile politicianiste, în care, cu sau fără voia lui, a intrat!!! Aș fi foarte interesat să aflu cum s-a ajuns la acest moment și ce a făcut pentru evitarea ridicolului și ironiilor la care s-a expus el, și, implicit, ierarhia militară. {2} Nu cumva prin tot ceea ce s-a întâmplat, prelungirea mandatului era o soluție bună pentru el, în primul rând? Generalul Ciucă a avut obligația, ocaziile și poziția, în diverse momente umilitoare pentru corpul militar, de a lua atitudine deschis și hotărât pentru apărarea onoarei militare și a intereselor armatei, dar nu a făcut-o. Oare de ce?

Funcția de șef al apărării este una de top, iar faptul de a fi propozabil pe această funcție este o onoare și o mare responsabilitate. Generalul Harabagiu știa asta și nu cred că putea să rateze această șansă unică. De ce a ratat-o? Eu cred că plecarea în rezervă a generalului Harabagiu este cel puțin bizară. Speculațiile că a trecut în rezervă pentru că ar fi avut o pensie mai bună, nu cred că sunt valabile în contextul menționat.

În 28 decembrie 2018, atât propunerile de amator ale ministrului Leș, cât și ilegalitatea decretului președintelui, dovedesc lipsa de dialog inter-instituțional, incapacitatea sau lipsa de voință a președintelui de a fi mediator, dar induce contribuabilului impresia ca problemele armatei sunt neglijate, si ca sunt lacune serioase în ceea ce privește pregătirea, avansarea și promovarea generalilor în funcții de maximă responsabilitate.

De ce, în ultimii patru ani, niciunul dintre miniștrii apărării – Dușa, Motoc, Leș, Țuțuianu și Fifor – nu și-a pus problema persoanei care ar fi trebuit să îndeplinească criteriile de numire pentru funcția de șef al apărării și, dacă și-a  pus-o, cu cine a discutat, și care au fost concluziile?

De ce CSAT și președintele nu au făcut nimic pentru a-i trezi din „somnul cel de moarte” pe miniștrii apărării din ultimii patru ani, dar și pe șeful apărării, generalul Ciucă, care nu și-a pregătit succesorul?

Ce s-ar fi putut face? Revenim la anul 2017. Să spunem că rațiuni superioare au determinat numirea generalului locotenent Scarlat la Bruxelles. Se întâmplă că generalul maior Harabagiu decide să plece în rezervă, nu conteaza motivele, și atunci toți, începând cu generalul Ciucă, ministrul apărării Leș, CSAT și președintele, discută despre succesorul la șefia apărării. Având în vedere că plecările masive din sistem au generat numiri de ofițeri și generali foarte tineri la toate structurile, era evident că readucerea generalului Scarlat în țară, cel mai târziu în vara anului 2018, pe funcția de șef al forțelor terestre, era o soluție care asigura numirea acestuia pe funcția de șef al apărării în decembrie 2018.

Faptul că liderii politici, în care ne punem speranțele atunci când le dăm votul nostru, nu înțeleg noțiuni elementare despre securitate și apărare, și nu discern rolul și locul instituțiilor statului cu responsabilități în domeniul securității naționale, este dezamăgitor!

Nu doresc să fac speculații în legătură cu jocurile militare și politice care s-au făcut ducând în  derizoriu o chestiune care era simplă, dar s-a dovedit foarte complicată pentru că politicienii romani nu înțeleg cum se exercită controlul democratic și civil asupra organismului militar.

Între timp, am înțeles că în România doar Curtea de Apel mai poate să tranșeze democratic si civil” cine este viitorul șef al Statului Major al Apărării.

Din toată această șaradă jucătorii” militari și civili ar fi trebuit să știe un citat al lui Mark Twain: Sunt victorii care te înjosesc și înfrângeri care te înalță”.

Iordache Olaru

{1}https://www.telegraph.co.uk/culture/books/bookreviews/10586326/Duty-Memoirs-of-a-Secretary-at-War-by-Robert-M-Gates-review.html

{2} https://www.qmagazine.ro/onoarea-generalului-ciuca-intre-armata-si-functie/

Distribuie acest articol

20 COMENTARII

  1. Chiar înainte de a fi văzut CV-ul autorului am avut senzația că e o persoană care știe despre ce e vorba CU ADEVĂRAT în privința momentelor penibile legate de desemnarea șefului de facto al armatei. După ce am citit și CV-ul d-lui Olaru mi-am dat seama că nu m-am înșelat…

    Ne poate spune cineva care sunt consilierii în probleme de apărare ai președintelui Iohannis? Așa, ca să „ievaluăm” mai bine situația…

    • Autorul chiar știe despre ce vorbește și mi se pare că este cea mai pertinentă analiză, sau opinie, dacă vreți, pe subiect. Și da, generalul Harabagiu, chiar dacă, să presupunem, ar fi vrut să iasă la pensie anul acesta, ar fi avut pensia cu approx. 30-40% mai mare decât cea pe care o are acum. Evident la vechimea pe care ar fi avut-o în armată și în condițiile legislației actuale grav ciuntită de actuala putere PSD-ALD în defavoarea rezerviștilor.

  2. Desemnarea ministrilor civili ai Apararii si controlul parlamentar al resurselor destinate Apararii se supun dinamicii rezultatelor alegerilor electorale democratice. Celelalte intrebari sunt grele, dar si mai grele sunt posibilele raspunsuri.

    Ca regula, determinismul politic al numirilor responsabililor politici si militari ai Apararii nu este rectiliniu si, in consecinta, nu este previzibil. Acest determinism aparent automat este dat de multe ori peste cap de prerogativele constitutionale ale comandantului suprem ai Armatei, care si el la randul lui este emanat de procesul electoral al alegerilor democratice, fara a se pune vreodata sub semnul intrebarii prerogativele sau exercitarea lor, care sunt acte de putere (mandatata).

    Sa reflectam la speta, inca fierbinte, privitoare la generalul James Mattis, fost ministru american al Apararii in Administratia Donald Trump. Ce vreau sa spun e ca generalii pot cadea nu numai in razboaiele militare, ci si la pace, in razboaiele politice. A doua regula, care este la fel de operatorie ca si prima, este ca nu sunt lideri militari providentiali pentru o functie, ci functiile sunt menite pentru anumiti oameni si anumite conjuncturi.

  3. N-a existat nicăieri în istorie control democratic al organismului militar. Ori poate-n Atena antică și democratică… Că adeseori organismul militar aflat sub comanda celor puternici (când cei puternici nu erau simultan și mari șefi militari, ori erau puternici tocmai pentru că erau mari șefi militari) s-a comportat conform așteptărilor poporului, este altceva. Pe timp de pace însă, ocupațiunea principală a șefilor armatelor este constituită de achiziții. Și achiziție nu prea rimează cu democrație, deși achizițiile pot fi niște manevre care să pară chiar un război în toată regula pe teritoriul cererii și ofertei.
    În societățile moderne, sensul controlului s-a cam inversat: fiecare cetățean este și poate fi controlat până la ultima genă (din cel mai mic cromozom), iar adesea, acest control este exercitat de corpuri ale organismului militar sau structuri militarizate. S-a cam inversat democrația și nici nu știm cum s-o mai numim. Poate o „minunată lume nouă”?

  4. Il cunosc personal pe autorul articolului. Am un respect deosebit pentru dumnealui, pentru modul in care a dobandit grade si functii in armata: munca, onestitate, demnitate, devotament. Ceea ce ma surprinde este faptul ca inca il mai surprinde. Il surprinde ca pana si numirea sefului Statului Major al Apararii a ajuns un circ. Pai de ce va mai mira, domnule general? Raspunsul la intrebarile dvs. este foarte simplu: pregatirea in domeniul securitatii si apararii a demnitarilor romani. Faceti comparatie cu armata SUA!!! O, Doamne, o comparatie care a ajuns sa ma deprime. Cum sa compari armasarul cu martoaga? Ati uitat ce scriati in „How to become a general”? Stiti mult prea bine care este sistemul de pregatire in domeniul securitatii si apararii a demnitarilor care urmeaza sa ocupe functii publice, pana la inclusiv presedintele tarii, nu numai in SUA, dar si in celelalte tari occidentale. La noi? Ce pregatire au demnitarii tarii in acest domeniu? Si atunci, ce asteptari putem avea de la ei? Acest circ cu numirea sefului SMA este in firescul nostru dambovitean. Nici nu putea fi altfel. Cum ar puteafi altfel la aparare fata de cum este la economie, educatie sau agricultura? Cum ar putea fi altfel cand, atat demnitarii, cat si consilierii lor sunt numiti in functii asa cum stim cu totii? Toate intrebarile dvs. din articol sunt intrebarile unui om cu bun simt, onest, cinstit si loial. Un singur lucru uitati: cui le adresati. In rest, sa auzim numai de bine!!!

    • Si totusi, de unde a pornit bulibaseala si ilegalitatile? doar de la ministrul Les sau le-a amplificat si Presedintele?
      Daca discutam doar generaqlitati ar fi cazul sa ne apucam de filozofeala :P

  5. Interesant editorialul!

    Dar si mai interesant este faptul urmator: am ajuns sa ma mir ca un militar roman citeste carti in engleza. Credeam ca nu mai exista asa ceva.

  6. Un articol pertinent, la obiect si documentat.
    Ceea ce as dori sa completez este despre pozitia fostului ministru al apararii Mihai Fifor. Eventual ar trebui intrebat si acesta care a fost pozitia dansului, inainte de a-si da demisia, referitoare la prelungirea mandantului sefului SMAp.
    Parerea mea e ca dansul a sustinut prelungirea mandatului domnului general Ciuca. Poate si asta e un motiv al demisiei sale. Apoi a venit ministrul Les, cu alte ordine de la partid si au incercat o carpeala tipic romaneasca. E clar ca i-a prins pe toti nepregatiti. Si pe presedinte si pe seful SMAp, pana si ministrul, dupa cum s-a vazut a fost nepregatit. Asta denota ca pana la demisia domnului Fifor, domnul general Ciuca era in carti pentru inca un an. Apoi, in acest an, cu siguranta ar fi pregatit un alt general care sa-i ia locul.
    Asa ca, parerea mea e ca, domnul general Ciuca a fost prins in acest joc politic fara vina lui.

    • Curtea de Apel a decis astazi ca: „Dat fiind specificul cauzei, instanţa urmează să introducă în cauză (sic!), în calitate de pârât, a numitului Nicolae Ciucă….”. In final, judecatorul a pus în vedere MApN şi Administraţiei Prezidenţiale să analizeze posibilitatea ajungerii la o înţelegere amiabilă, adaugand: „Dat fiind obiectul cauzei şi interesul public superior, instanţa pune în vedere părţilor să examineze posibilitatea rezolvării litigiului în urma unei înţelegeri. Asta aşa, să aveţi ca temă de reflecţie până la termenul următor”, a transmis magistratul.

      https://adevarul.ro/news/eveniment/curtea-apel-generalul-ciuca-introdus-parte-procesul-mapn-iohannis-instanta-pune-vedere-partilor-ajunga-intelegere-1_5c62e026445219c57e0f1923/index.html

      Da, stimati cititori, din acest moment trebuie sa ne amintim de Caragiale. In Telegrame, Gudurau il anunta pe primul-ministru: “Directoru prefecturii locale Raul Grigorascu insultat grav dumnezeu mami si palme cafine central. Amenintat moarte. Viata onoru nesigure. Rugam anchetat urgent faptu.”
      Dupa care in alta telegrama spune: “Tremur viata me…”. In sfarsit, ca sa nu lungesc povestea pe care multi cititori o stiu, dar o amintesc pentru ca seamana cu speta prelungirii mandatului sefului apararii, se ajunge la momentul in care ministrul de interne sugereaza: “Va invit cautati aplanarea diferendului cu familia Gudurailor. Contrariu, puneti guvernul in situatiune prea delicata. Nu convine acum, in asteptarea campaniei electorale, ca agenti superiori ai autoritatii sa dea loc la scandaluri, din toate punctele de vedere regretabile”. Conflictul se aplaneaza si procurorul comunica ministrului Justitiei: “Impacat cu directorul. Pupat toti piata endependenti”.
      Nu exclud ca MAPN si Administratia Prezidentiala sa se pupe la urmatoarea infatisare, oriunde, poate chiar la Curtea de Apel Bucuresti.

      Pentru cei care nu inceteaza sa se mire, le propun un catren consolator, al carui autor imi este necunoscut:
      “Ca nimic nu ma mai mira
      Pare-un simplu elixir
      Doar un lucru ma mai mira
      Ca nu pot sa ma mai mir”

  7. Trecând peste moment, nu era oare necesară (și suficientă) o demisie de onoare? Ar fi fost o lecție pt politicieni, o dovada de verticalitate și un exemplu pt succesori. Eu așa cred!

  8. Un text care ne baga si mai mult in ceata, Poate ar fi fost mai corect daca se explica textul legii si cum s-a incercat o manevra la limita legalitatii. Nu este de datoria presedintelui sa se implice in aspecte care trebuie lamurite de ministrul apararii, numai ca ministrii pe care ii avem sunt „soldati” din partidul lui Dragnea si mai putin atasati armatei ei fiind schimbati mai des decat izmenele unui caporal.
    Prea multe explicatii inutile despre iesirea cuiva la pensie si nici un cuvant despre ce s-a intamplat cu adevarat in sedinta CSAT si care a fost intentia ministrului.
    Faptul ca situatia a putut ajunge in fata unui tribunal este hilara, decizia acestuia de se pronunta si mai scandaloasa si va intreb ca ofizier stimate Olaru , nu va simtiti batjocorit si uniforma militara facuta zdreanta de cata nemernicie si ticalosie poate exista la nivel politic in tara.
    In caz de razboi de comanda cui ascultati ? si daca ad absurdum , un tribunal din Romania interzice ca soldatii sa participe la actiuni de lupta si aparare.

  9. Intrebarile Dvs sunt retorice, nu?

    Cu tot respectul pt cariera Dvs, ce mai e azi steaua de general in Romania, a ajuns ca si doctoratul, o frectie…

    Clasa politica grobiana a facut asta, constient

    Generali din sport, senilizati, se duc pe arena in uniforma ca dictatorii africani si ne fac de ras prin presa internationala cu gura lor spurcata

    Generali comentatori TV

    Dupa aia urmeaza coruptii, hotii, falsificatorii, mitomanii, delapidatorii sau si mai rau – tradatorii neamului samd

    http://www.ziuanews.ro/stiri/lista-zecilor-de-generali-corupti-din-rom-nia-635367

    Asa ca sincer, ce se mai intampla acum la MStM nu’mi produce nici macar o mirare…

    Un stat esuat, cu o clasa politica analfabeta functional pusa pe un jaf grobian, cu milioane de cetateni emigrati de foame, care nu mai e in stare sa asigure apa potabila, transportul cfr, vaccinurile, sa controleze o epidemie de gripa samd

    Statul ala nu are cum sa aiba institutii si mecanisme functionale, tot ce face acum clasa politica grobiana tine mai mult de disolutia statului

    Nu are cum sa aiba o armata dotata, eficienta, cu un corp ofiteresc de elita, cu mecanisme functionale

    Armata e oglinda statului/societatii si MStM e oglinda Armatei

    Din povestea cu MStM inteleg ca tanarul de la Cortococeni il vrea pastrat pe gen Ciuca

    Clica pesedista nu’l vrea si face manevre sa aduca unul controlat direct de ei, vezi si clenciurile mai vechi cu tartorul pesedist

    Cred ca nu’l place de pe vremea asta, pt ca generalul si’a permis sa spuna ca Armata are nevoie de Patriot fara sa ceara aprobarea sefului de partid

    https://www.hotnews.ro/stiri-politic-21724795-dragnea-nu-placut-afirmatia-lui-ciuca-privind-achizitionarea-rachetelor-patriot-astept-mai-multa-rigoare.htm

    In rest, nici macar de penibil nu ne mai putem acoperi, pt ca suntem prea acoperiti de straturi si straturi fara numar de penibil…

    https://www.hotnews.ro/stiri-esential-22969882-nicolae-ciuca-introdus-parte-procesul-mapn-iohannis-generalul-citat-termenul-viitor.htm

    • “Se intâmplă să am dreptate, când n-aş vrea să am şi mă intristează nedreptatea care-mi dă dreptate, exact când nu ar trebui”, este un motto pe care l-am folosit la un alt text, dar care este valabil si pentru acest articol pe care l-am scris acum 3 ani. http://www.contributors.ro/editorial/how-to-become-a-general/
      Reproduc doar doua pasaje in speranta ca citirea integrala a articolului va oferi raspunsuri celor care au facut comentarii cu privire la gradul de general:
      1.”Cum suntem noi generalii români? Ce-ar trebui să facem, astfel încât să avem prestigiu și recunoaștere socială? Ce s-a întâmplat de-am scăzut chiar și în ochii camarazilor noștri, dar și ai concetățenilor? Care este explicația pentru care decidentul politic are o atitudine de sfidare și de totală lipsă de respect pentru gradele militare?” si
      2 „……Dacă există mizerie, aceasta există probabil și în noi, în limitele noastre interioare, ale generalilor onești, pentru că am acceptat ca asemenea enormități să se întâmple”.

      In continuare presedintele Comisiei de aparare din Senat, ignora sau amana propunerea mea de a-i chema de urgenta la audieri pe cei (i)responsabili de aceasta situatie absurda si fara precedent.

  10. @memorix – „Armata e oglinda statului/societatii si MStM (SMAp) e oglinda Armatei” si ati spus totul. Tara este bolnava si armata este a tarii. Nu cred ca mai este nimic de adaugat…
    Domnule general, intrebarea nr. 4 ar trebui reformulata putin „a avut sentimentul că seful SMAp i-a abandonat pe subordonați?” Cred ca va amintiti acea campanie de denigrare totala a Armatei Romaniei din anul 2017 (razboiul hibrid are o puternica componenta media). Ce a spus seful SMAp atunci? Nimic?! Nici macar un cuvant despre realitatea din armata, despre ce cred camarazii sai ca reprezinta tot circul mediatic de atunci. Au aparut pe FB „pe surse” niste aberatii de genul „eu nu ies din cort…” Multa lume il apara pe seful SMAp in situatia de fata. Dar oare nu si-a pregatit terenul pentru a se ajunge aici? De ce nu a existat dialogul institutional de care ati pomenit in articol? Sunt si generali foarte capabili care pot indeplini aceasta functie fara probleme si care pot sa aduca plus valoare si progres in sistem. Dar nu au fost promovati. Intr-un sistem democratic nimeni nu este de neinlocuit si poate ca schimbarea duce la progres…
    PS In AR leadership-ul este o notiune abstracta pentru majoritatea celor care ar trebui sa-l aplice.

  11. Mulțumesc tuturor celor care au citit articolul, dar, mai ales, celor care și-au luat timp să comenteze și să înțeleagă o situație fără precedent. Această stare de incertitudine va dura, iar Comisia pentru apărare nici măcar nu confirmă că a primit mesajele mele repetate prin care solicitam audierea celor care ar putea să ne lămurească de ce s-a ajuns aici. Ministerul Apararii Nationale, Administratia Prezidentiala, Comisiile pentru Aparare au lasat totul pe seama Curtii de Apel. Cine își imaginează că o problema nu există dacă nu vorbim despre ea, se înșeală. Își imaginează cineva că militarii activi nu vorbesc despre această situație? Crede cineva că aceștia nu-și pun problema autorității informale a celui căruia nu i s-a prelungit mandatul? Nu vreau să știu ce confuzie este printre cadeți, cei care peste ani, vor fi viitorii lideri ai armatei! Nimeni nu vrea să ne explice coerent și credibil cât va dura această situație fără precedent.
    Generalul Ciucă, indiferent de decizia pe care o va lua Curtea de Apel, a dezamăgit pe toți, pentru că nu a știut să aleagă între onoare și funcție, crezând că este de neînlocuit. Îl sfătuiesc să se consulte cu măcar unul din predecesorii săi, pentru a găsi calea justă și onorabilă de a pleca, demonstrând că nu este captiv intereselor politicienilor ipocriți. Generalul Teodor Palade, intr-un articol din 2017, scrie:
    “…..Iar de mai marii armatei, nu aveţi a vă teme. Ei sunt deja, cu toţii, oamenii voştri. Tac şi înghit fără crâcnire orice umilire a instituţiei pe care o conduc şi le pasă exact cât vă pasă şi vouă de soarta instituţiei militare sau a sufletelor celor pe care îi conduc chiar şi spre moarte, de va fi nevoie.”

    http://teopal.ro/index.php/2017/08/02/dati-o-dracude-armata-domnilor-politicieni-desfiintati-o/

    Și pentru a demonstra că în alte armate șefii apărării pot avea demnitate, onoare și decentă, iată o parte din motivarea generalului Pierre de Villiers, care și-a dat demisia din functia de sef al apararii în acești termeni : “I can no longer look my guys in the eyes…” și “ I will not get fucked over like this”.

    https://en.wikipedia.org/wiki/Pierre_de_Villiers

  12. O fi „o situație fără precedent” la nivelul asta, altfel situatii fara precedent au tot fost prin Armata Romana

    Ai nostri generali au tacut in timp ce Armata Romana a ajuns o umbra dpdv al dotarii, cateva fiare vechi „modernizate” ramase de pe vremea „Comandantului Suprem”, acuma s’au mai apucat asa sfios sa mai carpeasca ceva

    De exemplu anul trecut a fost „Anul Marinei”, an in care Marina nu s’a dotat cu nimic, doar niste licitatii esuate :)

    Din ce am citit numai domnul general Constantin Croitoru seful SMFA a indraznit sa spuna ca este mult prea tarziu cu achizitia Multirolului si ca Aviatia Militara va intra in colaps

    Asta nu a placut auzului politicului si intre doua pahare de whiskey a fost trecut in rezerva la prima ocazie de catre Matroz cu ajutorul slugii Stanisoara

    Iar Aviatia Militara este inca in colaps, au luat 12 F16 la mana a treia dintre care doua sunt deja pe margine si furnizeaza piese de schimb celorlalte 10, adica absolut insuficiente

    In consecinta pt Politia Aeriana pe la MK s’au tot perindat canadienii si englezii

    Iar la Turda sunt F15urile americane

    Din pacate nu stiu daca putem compara generalii romani cu generalii francezi

    Ai francezilor demisia de onoare pt „decat” 500 de milioane taiati de la buget…

    Ai nostri niste niste mite, niste delapidari, niste apartamente, niste angajari, acuma niste scandaluri prin minister si MStM

    Si sincer nu cred ca mai are importanta…

    Am avut noroc de am picat de partea asta a cortinei, in NATO si UE, deci suntem inca bine-merci, putem sa o frecam fara dotare si cu scandaluri fara numar

    Nu cred ca la o adica ce umbra de armata mai avem se va bate singura cu rusii

    Asa cum nu cred ca mafia rusofila de la putere va da ordin pt asa ceva

    Deci cat mai exista NATO si UE sa ne apere suntem inca bine’merci, cand n’or mai fi vedem noi, consiliu de coroana si intoarcem armele :)

  13. Privitor la situația creată ,privind succesiunea la funcția de Sef al Statlui Major al Apararii
    Sa fiu scuzat,însă pare ca ne învârtim in jurul cozii.Se ocolesc/evita niște elemente simple,reale,edificatoare,cum ar fi:
    – problema succesiunii la comanda Statului major al apărării trebuia gestionata din timp(.pot da exemple din alte armate unde sunt pregătiți pentru numire 2-3 generali,care au îndeplinit toate criteriile de selecționare și numire pe funcții succesive)…la noi găsesc ca principal vinovat Departamentul de resurse umane ,care are-sigur- un grafic/sinoptic al rezervei de cadre pana la cele mai înalte funcții.Pe scurt acest departament este in culpa
    -s-a ajuns intr-o “fundătura”unde vina aparține tuturor factorilor decidenți.A lipsit și lipsește cooperarea/colaborarea in gestionarea situațiilor create.Presedintele nu trebuia sa încheie ședința CSAT pana nu se găsea o soluție unanim avceptata,la o situație dificilă,apărută.Dacă privim mai atent se observa tendințe de ambiție și refuz de colaborare.
    – chiar și prelungirea mandatului dl gl Ciucă era o varianta buna dar nu impusă ci pusă pe baza legale in urma consultărilor…
    – sunt necesare unele date lămuritoare, pentru necunoscători, ca situația creată nu a destabilizat armata.Exista la toate eșaloanele. militare locțiitori cu aptitudini in a lua comanda .Aceasta lamurire este necesară in primul rând pentru presa,care neavând pregătirea necesară lansează variante alarmante…
    Cu stima și urari de bine redacției și celor ce citesc aceste rânduri,scrise la mijlocul nopții…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Iordache Olaru
Iordache Olaruhttp://contributors.ro
Absolvent al Liceului Militar, al Scolii militare de ofiteri activi de artilerie, sef de promotie, al Academiei Militare si Colegiului National de Aparare. Trecut in rezerva in anul 2009, cu gradul de general maior, dupa 37 de ani de cariera militara. Cele mai importante functii indeplinite: lector in scoala militara, ofiter de stat major in Comandamentul artileriei si Statul Major General. Din 1995 pana in 2000 a lucrat in Biroul reprezentanti militari romani la NATO si UEO, consilier al sefului Statului Major General intre anii 2000 si 2003, apoi intre 2003-2006, a indeplinit functia de loctiitor al reprezentantului militar al Romaniei la NATO si UE. In noiembrie 2006, a fost numit sef al Directiei Planificare Strategica din Statul Major General. Dintre decoratiile si medaliile primite, cele mai importante sunt: Ordinul National “Pentru Merit” in Gradul de Cavaler (pentru militari), Ordinul "Sfanta Barbara" (SUA) si Medalia "Pentru Merit" (SUA). Este Cetatean de Onoare al Statului Alabama.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro