joi, august 6, 2020

Maiestatea Sa, Regina Ingrid a Filmelor…

S-a nascut la Stockholm pe 29 august 1915. In istoria filmului, se situeaza la varful absolut, alaturi de Greta Garbo, Marlene Dietrich, Monica Vitti, Marylin Monroe, Sophia Loren, Anna Magnani, Jeanne Moreau, Bette Davis, Ava Gardner. Frumusetea nordica s-a contopit miraculos cu o melancolie meridionala, nu exista nimic glacial in felul cum vorbea, se misca, se transpunea in personajul caruia ii dadea viata. Pentru mine, ramane de neuitat in cateva filme, intre care, evident „Aimez-vous Brahms?”, alturi de Anthony Perkins, si, cum altfel, „Casablanca”, langa Humphrey Bogart. Dar, nu mai putin, in „Pentru cine bat clopotele?” („For Whom the Bell Tolls” 1943), dupa marele roman al lui Ernest Hemingway, unde a jucat rolul Mariei, alaturi de Gary Cooper care l-a interpretat pe voluntarul american Robert Jordan ajuns in Spania sa lupte in Brigazile Internationale de partea Republicii.

Distribuie acest articol

5 COMENTARII

  1. Niciodata nu voi uita cind am vazut „Va place Brahms?”
    Eram in trecere printr-un oras si, inainte a-mi cauta camera la hotel, am fost la film. Nu stiu/nu cred ca mai vazusem un film cu ingrid B. M-a fermecat frumusetea ei si jocul din film.
    Casablanca nu mai stiu cind l-am vazut, cred ca dupa `90, dar l-am vazut de vreo 3-4 ori.
    Insa dupa „Va place Brahms?” la hotel mi s-au furat banii si o pereche de pantaloni ce ii purtam prima data.
    Am/am avut deci si alte motive sa nu uit :P
    O mare actrita!

  2. Primul film cu Ingrid Bergman pe care l-am vazut a fost „Vizita batranei Doamne”, dupa Durrenmatt. A fost o crunta dezamagire. Asta dupa ce vazusem, in anii 60, formidabilul spectacol de teatru cu Aura Buzescu, Cazaban, Brancomir. Imi amintesc si de scenografia exceptionala. Regizorul nu mi-l mai amintesc.
    Nici in „Casablanca” nu m-a impresionat prea mult. Cred ca e mai mult un mit creat de criticii de film.

  3. Îmi permit să adaug la lista dumneavoastră și Sonata de Toamnă- nu pentru că ar fi ultimul ei film, dacă nu mă înșel. Actorii sau actrițele care devin proprietatea exclusivă a Hollywood-ului, deseori sfârșesc prin a se interpreta pe ei înșiși/ele însele. Ori mai bine zis, sfârșesc prin a da viață mereu aceluiași personaj, care este un fel de medie aritmetică a percepției noastre favorite despre ei. Dacă cineva a avut vreo dată îndoieli despre harul ei, să vadă și acest film- în ce privește pe regizor, Ingmar Bergman, și cea care îi dă replica lui Ingrid Bergman, Liv Ullmann, sînt iarăși în Olimpul cinematografiei.

  4. La Grande Bouffe (Marea Crăpelniţă) – une Grande Merde, tout simplement.

    Notă (nota bene): vizionînd “iconoclastul” film, Ingrid Bergman A VOMITAT.

    Sărmana femeie ! The Clash of Civlisations !

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Colectia Contributors.ro

Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

Antifragil

de

Nassim Nicholas Taleb

recomandată de contributors.ro

 

Top articole

Şapte ani de la moartea lui Silviu Olariu – fizicianul care s-a opus proiectului „marelui laser”

Silviu Olariu (1955 - 2013) a fost unul dintre cei mai dotați cercetători români care s-au afirmat din anii '70 încoace. A...

Colegii, coledzii și capturarea statului (I și II)

Motto: “Ei ar vrea să fie niște oameni care se ajută unii pe...

Despre “prigonirea” creștinilor în pandemie și fenomene conexe

Strategia de comunicare marginală vizând faptul că Biserica ar fi fost “prigonită” în pandemie denotă limpede ruperea de prezent a multor credincioși....

Portret robot al coronascepticului

Nu există un portret robot al coronascepticului. Unii sunt ne-educați, alții sunt experți. Unii sunt excluși social, alții sunt vedete. Unii nu...

Prioritățile medievale ale României

Sîntem (sau mai degrabă am fost) membri cu drepturi depline în Agenția Spațială Europeană (European Space Agency, ESA). Plătim o contribuție anuală, dar - acest lucru este foarte important! - cvasitotalitatea banilor se întorc în țară, pentru a finanța industria de înaltă tehnologie! Banii NU se duc la "străini", ci folosesc la dezvoltarea industriei naționale.

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.