duminică, mai 22, 2022

Manipulări prin notificări

Progresul tehnologiei a modificat paradigmatic modul de comunicare a omenirii și a schimbat mass-media subminând tot ce înseamnă presă tradițională cu metabolism lent. Tranziția spre noi forme de comunicare mediatică și mai ales spre modele de business care să corespundă timpului este complicată și adesea dramatică. Dacă industria și producția media se află încă în cautarea formatelor ideale, vandabile și totodată păstrătoare a unor valori jurnalistice, publicitatea s-a împrietenit mai repede cu tehnologia și înflorește în mediul virtual. În România publicitatea online crește încet dar constant. Începând din 2010, televiziunea, printul, radioul și publicitatea stradală au avut fluctuații de încasări, presa tipărită fiind singura care a pierdut permanent. În schimb, publicitatea pe Internet a început să muște din bugetul de reclamă anual sume duble sau triple față de ce încasează printul sau radio, sau ambele la un loc. De exemplu, în 2015 din bugetul total de 332 milioane de Euro, cât s-a cheltuit în România pentru publicitate, printul a luat 16 milioane, radio 19, iar presa online 57 de milioane Euro. În 2016, când bugetul de advertising a crescut la 366 milioane Euro, printul a luat 14 milioane Euro, radio 20, iar în media online s-au încasat 64 de milioane Euro pe reclamă. În 2017, din cifra crescută la 403 milioane Euro, mass-media online a luat 74 de milioane de Euro, în vreme ce presa tipărită a coborât la 13 milioane, rămânând pe buza prăpastiei. Cifrele publicate de Media Fact Book evidențiază o tendință clară, subliniind totodată că televiziunea înghite în continuare cea mai mare parte a bugetului de publicitate în România. În 2017 televiziunea și-a tăiat o felie groasă de 264 milioane de Euro, ceea ce înseamnă aproape 70% din suma totală.

Cu aceste premise, mediile românești au început să învețe cum să folosească instrumentele digitale puse la îndemână de noile tehnologii. Cum Google, Facebook și toate celelalte servicii sau platforme trăiesc boierește din reclamă, încasând miliarde de dolari pentru că găzduiesc produse media sau facilitează comunicarea, publicațiile online au început și în România să se promoveze astfel încât să ajungă mai aproape de potențialul cititor. Ce așteaptă de la public? Click-uri, vizualizări, eventual comentarii, adică audiență care să atragă la rândul ei bani de la publicitari. Traficul este și el măsurabil și monitorizat, așa că oferta de publicitate merge, ca argument principal, cu cifre. Opțiunea pare că ar fi apanajul consumatorului, care intră sau nu pe o pagină sau alta și dă click, care acceptă sau nu reclamele. Pare, fiindcă așa cum s-a văzut din imensul scandal Cambridge Analytica și din audierile patronului Facebook, viteza cu care s-a dezvoltat tehnologia, atracția exercitată de aplicațiile gratuite și (semi)ignoranța utilizatorilor duce la folosirea fără prea multă deliberare a unor produse media și de advertising cu conținut toxic sau înșelător. Google îți dă la Setări posibilitatea să accepți sau să respingi reclame și notificările transmise eventual prin „pushinstruments”. Mass-media a preluat ofensiva și își promovează titlurile cele mai actuale sau cele mai incitante. Problema este cum o face. Există aici rigori de corectitudine identice cu cele aplicabile jurnalismului? Se aplică conduita etică asumată de organizațiile reputate din advertising și PR?

Am încercat să monitorizez timp de o săptămână notificările care îmi apăreau în colțul din dreapta la deschiderea GoogleChrome. Am acceptat notificări de la România liberă, BZI, paginademedia.ro și Antena 3 în perioada 2-7 martie 2018. Trebuie să elimin de la bun început primele trei publicații online fiindcă ele s-au înscris în standarde, promovând titlurile reale ale unor articole de interes public din paginile lor. Notificările Antenei 3 au fost invariabil manipulatoare, senzaționaliste și au deviat frecvent de la conținutul articolelor promovate. Repetitive ca formulă stilistică, notificările A3 excelează în formule ca „E vestea șoc a zilei”, alertă, groază, cutremurător, lovitură, bombă, coșmar etc. grafiate cu majuscule și cu un adaos substațial de semne ale exclamării, în ton cu butierele vizibile pe ecran în emisiunile canalului. Totodată, notificările au continuat campaniile denigratoare în care televiziunea, site-ul ei éi úntreg trustul sunt angajate:„ȘOC pentru Kövesi!Înregistarea care o LOVEȘTE din plin!”, „Kövesi nu are LIMITE! Până unde s-a ajuns!”, „LOVITURĂ pentru Kövesi chiar din interiorul CSM!Ar fi fost REVOCATĂ!”. Conținutul articolelor de pe site nu justifică formulările în niciunul din cazuri. Cele mai ticăloase sunt alertele care pot produce panică, așa cum e formulată o notificare din 4 martie: „Un MARE CUTREMUR lovește România.Gh.Mărmureanu a făcut ANUNȚUL!”. Dai click și ce să vezi: Mărmureanu tocmai declarase că nu e probabil un mare cutremur și că nu se pot face predicții precise. Dar Antena 3 și-a obținut râvnitul „click” pe o manipulare ordinară.

Iată și alte mostre cu doză mare de toxicitate:

  • Dezvăluire ȘOC despre Kalus Iohannis!TOATĂ PRESA scrie despre asta! E foarte IMPORTANT! (02.03). De fapt, e vorba despre ipoteza președinției Consiliului European.
  • E VESTEA TRISTĂ a dimineții!A fost găsit MORT în urmă cu PUȚIN TIMP! (03.03). În articol e vorba de un pacient al unui spital din Cluj
  • GROAZĂ la Casa Albă!S-au tras FOCURI de ARMĂ!(03.03). Relatarea contrazice alerta: un bărbat s-a rănit singur undeva la bariera de nord a Casei Albe. Astfel de incidente sunt frecvente
  • Numere ȘOC la LOTO!Un număr extras la TREI TRAGERI consecutive!(04.03)
  • EXPLOZIE într-un bloc!Clădirea s-a prăbușit!Zeci de morți și răniți!(04.03). În fapt, e vorba de o explozie în Polonia cu patru morți, aflăm din articol.
  • Anunț de ULTIMĂ ORĂ de la Ministerul Finanțelor despre DECLARAȚIA UNICĂ! Toți ROMÂNII vr fi afectați!(04.03)
  • Veste de COȘMAR pentru Casa Regală a României!S-a aflat cu puțin timp în urmă!(05.03)
  • Verdict BOMBĂ pe SCENA POLITICĂ!Ce au decis judecătorii în urmă cu puțin timp! E DEFINITIV!(05.03). Știrea „bombă” se referă la achitarea șefului PNL, Ludovic Orban.
  • Anunț de ultimă oră pentru CLIENȚII Telekom România!Compania a confirmat TOTUL în urmă cu puțin timp!(05.03). E vorba de o defecțiune banală în rețea.
  • ALERTĂ EUROPEANĂ pentru ROMÂNIA!S-a declanșat mecanismul de protecție civilă!(05.03). De fapt, e vorba despre solicitarea de imunoglobulină, știre difuzată pe ton normal de toate canalele media
  • O CRIMĂ ÎNGROZITOARE în aceste clipe! A fost EXECUTAT în plină stradă!(05.03). Știre despre răfuieli în Italia, fără nicio implicare românească.
  • E vestea ȘOC a zilei!A MURIT cu puțin timp în urmă! (06.03). Articolul consemnează infarctul unui medic din Timișoara.

Articol apărut în revista 22

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. Prostia omenească este una din cele mai importante surse de îmbogățire și ar fi imoral să nu se profite de pe urma ei. Avînd în vedere că este o resursă inepuizabilă, tot timpul se vor găsi noi modalități de a extrage bani din această comoară pe care o disprețuim și o neglijăm pentru că ne considerăm mai jmekeri și mai isteți decît restul lumii, deși tocmai această abordare a problemei face ca exploatarea intensivă a prostiei omenești să fie una din cele mai rentabile afaceri. Hoarde imense de idioți săraci se calcă în picioare ca să-și îndese banii în buzunarele celor care le oferă aifoane, credite de consum cu buletinul, blugi rupți asortați cu teniși de cîrpă decolorată sau ceaiuri de slăbit. Cînd toate astea sînt ”la un click distanță!!!”, nu-i păcat să le lași banii pe mînă?

    • pe vremuri se purtau „evazatii” care se asortau cu barba deasa, mustatile stufoase si parul lung. e suficient sa revedeti concertele rock ale anilor 60-70. oamenii aveau plete, dar si ceva minte sub ele. urmariti i acum pe alde gutza si copchilul minune. infantili, nici parul nu mai creste pe ei, cu burti proeminente, pantaloni strimti cu turul lasat, lanturi la git ce i cocoseaza si pantofi cu cioc. cit despre inteligenta emanata, ce sa mai vorbim !

  2. Doamna profesoara inserez un comentariu colateral subiectului adus in discutie. Este vorba de anonimizarea (suna nu stiu cum) celor care se ocupa de pagina romaneasca a wikipediei, unde articolele sunt sterse, modificate sau alterate si din afara spatiului public de catre cei care gestioneaza siteul, cunoscatori ai regulilor tehnice, dar de cele mai multe ori nuli la cunostinte in afara acestora. Cine i-a imputernicit pe acestia sa decida daca un articol este sau nu acceptabil, sa hotarasca notabilitatea unei persoane, nu se stie. O alta forma de manipulare/amputare in media.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro