vineri, martie 29, 2024

Marea brambureală a legii energiei

Se știe că hârtia suportă orice, așa că toată lumea s-a obișnuit să nu mai ia în seamă ce scrie prin marile planuri de investiții sau în diversele ciorne ale strategiei energetice de prin 2014 încoace. Lumea se uită însă la legislația (primară și secundară) din domeniul energiei, unde brambureala din ultimele luni este completă.

Pe scurt: avem o lege mare a energiei, L123/2012. Legea, împreună cu L160/2012 privind reglementatorul în energie ANRE, transpuneau Pachetul Trei de directive pe energie electrică și gaze naturale. Între timp, la nivelul UE avem un nou set de directive și regulamente, pentru care legislația emisă în 2012 trebuie revizuită substanțial, deoarece (1) nu mai corespunde; (2) unele prevederi, cum ar fi cele privind tranzacționarea cu energie electrică pe piața angro (obligatoriu prin OPCOM), încalcă grav prevederi explicite din ultimul Pachet european. La nivel de principiu, toată lumea zice că se va adopta cândva o legislație coerentă care să transpună integral regulile europene.

Dar ce se întâmplă între timp, până vom avea acea lege finală și ideală? Numai în ultimele 3 luni, din mai încoace, s-au emis 3 acte normative, OUG 74/2020, OUG 106/2020, Legea 155/2020; plus legislație secundară, ca ordine ale ANRE (menționez doar două, 79/2020 din mai și 143/2020 din iulie). Acestea cuprind prevederi care se bat cap în cap și e aproape imposibil de urmărit care vor fi regulile din piața de energie electrică și din cea de gaze până vom avea acea lege finală și ideală, dacă o vom avea vreodată. Discut aici doar două chestiuni majore privind tranzacționarea cu energie electrică și gaze.

  1. Contractele cu energie electrică pe termen lung. Legea 123/2012 obliga toți producătorii și furnizorii să tranzacționeze angro prin bursa de energie OPCOM. În momentul 2012, ideea era ca Hidroelectrica să fie forțată să vândă curent prin bursă, la licitație transparentă energia produsă, ca să nu mai apară situații precum cea cu ”băieții deștepți”, care cumpărau ieftin și vindeau scump în detrimentul companiei de stat. Din 2012 încoace, a fost o nesfârșită discuție cu privire la această prevedere: de ce să fie toată lumea forțată să tranzacționeze pe OPCOM, și stat, și privat, dacă problema e de fapt doar un risc de corupție la companiile de stat? De ce să nu facă Ministerul Energiei, acționar majoritar la companiile de stat cu probleme, o regulă clară doar pentru companiile din subordinea lui, iar legea (aplicabilă nediscriminatoriu tuturor) să aibă prevederi mai laxe? Până una-alta, combinația frică de pușcărie – lobby eficient al OPCOM a ținut în picioare această obligativitate.
    Problema majoră a apărut când s-au tăiat certificatele verzi pentru regenerabile și s-a cam terminat bonusul de cogenerare, ceea ce a blocat total investițiile în capacități noi (nu s-a mai investit nimic de prin 2014-2016). Simplu spus, un investitor într-o centrală nouă nu vine cu banii de acasă, ci ia un credit de la bancă, pe care trebuie să îl garanteze cu ceva, cu un flux de venituri viitoare: până prin 2014-2016, fluxul de venituri viitoare doar din certificate verzi sau bonus de cogenerare erau suficient de avantajoase cât să garanteze un credit pentru o construcție de centrală, după 2016 singura formă ar fi fost un contract de vânzare în viitor pe termen lung cu un cumpărător care să-ți ia energia odată ce centrala începe să funcționeze. Exact acest tip de contract lipsește cu desăvârșire dintre posibilitățile de tranzacționare în România.
    Ce a făcut statul român în ultimele 3 luni?
    – a permis contracte bilaterale pe termen lung în afara bursei OPCOM pentru capacitățile noi, prin OUG 74/2020. OUG 74 a fost respinsă în Senat, acum e în vigoare, dar se discută la Camera Deputaților.
    – s-a discutat până la epuizare introducerea unui instrument de tranzacționare a PPA pe OPCOM, în cele din urmă, actualmente se merge pe Ordinul 65/2020 al ANRE care zice (vag) că pentru contractele pe termen lung se aplică direct Regulamentul UE 943/2019 Art 3 lit o), permițând contracte de peste 1 an pe piețele extrabursiere.
    – Legea 155/2020 nu spune nimic despre PPA, așadar, dacă se aprobă OUG 74/2020, se vor putea face PPA, dacă se respinge, ne întoarcem la interdicția din lege.
    – În tot acest timp, Regulamentul UE 943/2019 e în realitate aplicabil din 9 iunie 2019, indiferent ce zice leguitorul român, dar în practică lumea nu are curaj să încheie contracte în afara OPCOM pe principiul că regulamentul european bate legea română; băncile au ezitat să accepte astfel de contracte ca garanție pentru un credit de teama că eventual la un proces cine știe ce instanță nu va zice că se încalcă legea română, fără să se uite și la Regulament.
    Pe scurt: deocamdată se pot încheia PPA, dar nu-i exclus ca OUG 74/2020 să fie respinsă în zilele următoare și circul să se reia de la capăt.
    Ca fapt divers, între timp taman motivul pentru care tranzacționarea pe OPCOM avea sens să fie obligatorie, respectiv riscul ca Hidroelectrica să încheie contracte cum vrea ea, a picat. În Legea 155, apar prevederi care permit agregarea (producătorilor, respectiv consumatorilor, cu furnizori). Agregatorul e obligat să participe pe bursa OPCOM ca până acum, dar tranzacțiile între membrii unei astfel de agregări pot încheia contracte cum vor ei. Teoretic, nu există nicio garanție că Hidroelectrica n-ar putea să facă un mega-agregator cu CE Oltenia, CE Hunedoara și niscaiva băieți deștepți, să vândă energie ieftină pe care agregatorul s-o revândă scump în piață. Nu există niciun mecanism prin care să se evite concentrarea pieței într-un singur mega-agregator, care să domine toată tranzacționarea pe bursă. Din acest moment, singurul argument legitim pentru obligativitatea tranzacționării prin OPCOM pică.
  2. Liberalizarea pieței gazelor și Gas Release Program. Se spune că piața s-a liberalizat, dar, dacă ne uităm la definiția termenului liberalizare într-un dicționar, am înțelege că asta înseamnă că lumea poate face ce contracte dorește. Nu așa se înțelege și din regulile românești pe piața gazelor:
    – Avem Legea energiei care zicea că pe măsura liberalizării ANRE stabilește niște cantități (% din producție) care să fie tranzacționate pe bursele de gaze (OPCOM și BRM) pe perioada 1 iulie 2020 – 31 decembrie 2022
    – s-a emis Ordinul ANRE 79/2020, care impune un procent de 30%, tranzacționabil pe burse, cu procente fixe pe tip de instrument (lunar 30%, trimestrial 20%, sezon 20%, an 30% până la finele lui 2021; 30-20-20-0 pentru 2022, știu, procentele nu ajung la 100%, dar asta e). Prețul de pornire pentru tranzacționare e legat de prețul bursei de la Viena (CEGH). Petrom a contestat ordinul în instanță.
    – s-a emis OUG 106/2020, publicată pe 1 iulie 2020, care impune un procent de 40%, reamintesc, începând cu 1 iulie 2020.
    – ANRE a abrogat Ordinul 79/2020 emis în mai și a aprobat Ordinul 143/2020, care impune procentul de 40% (respectând legislația primară, OUG 106/2020). Sunt tot procente fixe pe tip de instrument, dar se introduce și semestrul, iar procentele sunt altele. Prețul de pornire pentru tranzacționare nu mai e legat de bursa de la Viena, ci de data asta de prețurile din piața românească în perioada anterioară. Ordinul 79/2020 e publicat pe 17 iulie 2020, dar se referă la tranzacțiile pe perioada 1 iulie 2020 – 31 decembrie 2022.
    Pe scurt: deocamdată avem OUG 106/2020 și obligația de a tranzacționa 40% pe bursă, dar OUG ar putea fi aprobat, modificat sau abrogat în Parlament în următoarele zile; avem un proces (Petrom-ANRE) care a rămas fără obiect pe un ordin din mai abrogat, dar un nou proces pe un nou ordin cu aceleași probleme e de așteptat.

Sigur, tragem cu toții nădejde că la un moment dat se va lua legea la puricat și armonizat cu regulile europene. Mă întreb însă cât vor mai avea răbdare jucătorii onești din piață și câte reguli schimbate de la o zi la alta vom mai avea până atunci.

Distribuie acest articol

28 COMENTARII

  1. Dacă înțeleg eu clar mecanismul, regulamentele europene sunt propuse de comisia europeană, trimise parlamentului european pe unde trec ca gâsca prin apă și după aia trebuie transpuse dumnezeiește în legislațiile naționale. Ce sens are toată povestea asta?! De ce nu devin regulementele alea obligatorii fără a mai fi transpuse în legislațiilor naționale. Sau și mai bine, ce se întâmplă dacă parlamentele naționale resping implementarea unui regulament european și adoptă o legilsație 180 opusă?

    Ce sens are toată comedia asta!? Adică parlemantele naționale sunt doar un soi de Mari Adunări Naționale ale lui Pingelică unde se aprobă totul automat pentru că așa trebuie… Iar dacă se întâmplă să greșească pe undeva atunci să vezi tunete și fulgere!

    • Până una-alta, în cazul concret al Pachetului pe energie și aplicarea lui la noi: fără excepție, în toate cazurile unde există încălcări ale regulilor europene e vorba de corupție și proastă guvernare. Am avut infringement pentru favorizarea unor oligarhi; pentru căpușarea companiilor de stat; pentru capturarea reglementatorului în energie ANRE șamd.

      • Pai regulamentele devin obligatorii automat si nemijlocit pentru toate statele, directivele se transpun prin legi. Si da, cind intri in ue cedezi suveranitate. Dar nu te obliga nimeni sa intri, poti sa stai afara cu coada in sus daca iti da mina. Noua nu prea ne dadea.

      • E de fapt o fericită împreunare între datinile & apucăturile fanariote de la Bükreş și birocrația kafkiană de la Bruxelles. What can go wrong?! :)

        Oricum întrebarea de principiu rămâne: Dacă regulamentele UE sunt automat obligatorii și nediscutabile care mai e sensul întregii comedii cu transpunerea lor în legislația națională? Nu sesizați disfuncționalitatea?

        • @JS
          se numeste „armonizare”;
          directiva, asa cum sugereaza si definitia termenului, e o norma generala, cu caracter mai degraba abstract, la nivel declarativ; cum dealtfel sunt si numeroase legi in RO, care nu functioneaza decat in baza altor norme de implementare concreta, la nivel de detaliu, de obicei numite „norme de aplicare a Legii… „; implementarile directivelor pot sa difere foarte mult intre tarile membre, cum de exemplu difera cota de TVA.

    • @Svejk, subventiile sunt ajutoare acordate in scopul dezvoltarii (infrastructura de transport, agricultura, educatie, sistem energetici, etc) si evident aceste instrumente nu pot fi nereglementate. De ce ti-ar oferi cineva bani-cadou (sa-i faci mere-pere)?

    • Da, aceea e legea ideală și finală de care zic. Dar 1) va dura, până atunci pare că e întrecere de legiferat pe genunchi; și 2) chiar dacă legea finală va ieși foarte bine, ținând cont de cum se adoptă legislația în țara asta, e probabil să mai strecoare ai noștri zeci de șopârle și/sau să fie modificată de 40 de ori în lunile următoare adoptării…

  2. Atât ne-ați bătut la cap cu „beneficiile” pe care „liberalizarea” prețurilor ni le va aduce…
    În realitate prețul energiei s-a triplat de la „liberalizare” încoace iar prețul gazelor o ia pe aceeași cale!
    După momentul 1 iulie în cel mai bun caz a rămas la fel, în cele mai multe oferte a crescut de fapt, creșterea fiind însă mascată în „abonamente zilnice”, „abonament de întreținere a centralei” și alte invenții.
    Consumatorii casnici au avut doar de pierdut de pe urma fanteziilor UE, statul la fel, singurii care și-au umplut buzunarele au fost „băieții deștepți” și multinaționalele!

    • stimate domn „liberalizare” nu este egal cu „ieftinire”, verificati-va termenii si asteptarile si reveniti cand puteti purta o discutie coerenta

    • „Consumatorii casnici au avut doar de pierdut de pe urma fanteziilor UE, statul la fel, singurii care și-au umplut buzunarele au fost „băieții deștepți” și multinaționalele!”

      Aha, multinationalele! Dujmanii popoului!
      Cand aud pe unul ca baga in discutie termenul „multinationalele”, mi-l aduc aminte pe tovarasul Dragnea. E, nu e in legatura cu subiectul, bagam niste multinationale in discutie si lasam cozile de topor sa faca atmosfera.
      La fel si cu „fanteziile UE”. Nenorocitii aia care nu ne dau bani sa ne facem insula Belima, sa nu ne vada toparlanii de rand ce mancam, ba chiar mai au si tupeul sa ne ceara sa respectam niste legi… Pai ce, noi am votat legile alea? Nu! Ca daca respectam legile alea de le UE, cum ne mai facem noi insulita Belita?

      Hai repede sa bagam topicul cu multinationalele care fura din averea poporului, sa nu ne vada fraierii cat ne-am crescut salariile! Iar daca indrazneste vreunul sa comenteze, bagam jindarii peste ei, buruienile dracului ce sunteti!

      PS. Gadea ce zice? E bine? Sau fugitul ala peste granita, in Serbia? Ala haituit de „justitia” romana (vorba vine)?
      Sau poate „dom profesor”, sa ne mai dea niste sfaturi cum sa stam cu ochii inchisi cand el baga mainile pana la cot in sacul cu bani?

      • OK, lozinci cunoasteti, felicitari!
        Next step ar fi sa-mi explicati ca Engie, e.oN etc NU sunt multinationale ci firme romanesti get-beget!

        • De parca nationalitatea actionariatului conteaza. Explicati-mi si mie va rog beneficiile dvs din afacerile romanilor Dorin Cocos, Dan Andronic, Popoviciu, Gigi Muschi et al (sa numim doar cativa dintre ei) sau din afacerile companiilor de stat gen Hidroelectrica, complexele energetice (care de fapt produc numai pierderi:) Se vede ca sunteti format in comunism… viermele cu „ai nostrii vs ei /strainii” a fost bine plantat in creierile oamenilor (mama lui de Cenaclu;)

    • Vesnicii vinovati multinationalele, afla ca multinationalele au pierdut si vor pierde enorm. Cel putin in Germania inchiderea centralelor nucleare lucrative, sau a celor pe carbune a provocat pagube imense. Siemens, care traia si din inst nucleare si din turbine pe abur, a inchis mustariile specialisti de clasa raminind pe drumuri

      • Numai SiemensGamesa a creat 24.000 de locuri de munca. Vechi locuri de munca dispar, noi locuri de munca apar (asa a fost mereu in de la prima revolutie industriala si pana in prezent – ne aflam cu un picior in Indusrty 4.0)! https://www.siemensgamesa.com/sustainability/employees

        P.S. cat de lucrative sunt centralele nucleare din moment ce beneficiarii acestor centrale se bucurau si ei de beneficii fiscale (mai mult sau mai putin ascunse). In plus, problema deseurilor radioactive nu este nici ea rezolvata (raman cu el in carca zeci de generatii).

      • Siemens si GE trebuie sa faca tranzitia de la turbine gigant (>100 MW) la mini-turbine pe gaz cu abur super-critic (1-10 MW), care insa sa faca si cogenerare (electricitate + caldura) si astfel sa creasca eficienta (atentie, nu randament) de la 40% la peste 90% si sa permita in acelasi timp scaderea pierderilor de transport/distributie de la circa 30% la sub 5%
        Cea mai importanta re-orientare este insa in domeniul bateriilor cuplate la regenerabile, si este greu de inteles de ce nu au facut-o pana acum

    • Domnule, in sectorul energetic (precum si in alte sectoare) salariile medii au crescut si ele considerabil de la aderarea UE pana in prezent. Raportat la evolutia salariului mediu, energia nu s-a scumpit (nu aveti mare motiv sa va plangeti).
      https://tradingeconomics.com/romania/wages
      https://www.romania-insider.com/average-wage-ro-october-2019

      P.S. Desigur, s-ar putea si ceva mai modern, mai diversificat mai descentralizat si mai putina poluare, dar asta ar insemna abandonarea monopolului complexelor energetice de stat (unde domneste mediocratia, ineficienta, nepotismul si hotia) in favoarea atragerii investitiilor in productie eficienta si sustenabila.

    • Stiti, aceasta idee – ca preturile utilitatilor cresc ametitor (mai ales) dupa liberalizare – e atat de bine insurubata in mintea oamenilor, nu in ultimul rand de catre politicieni interesati, incat pare o adevarata blasfemie sa sustii contrariul.
      Si totusi lucrurile stau cu totul altfel, cel putin in cazul energiei electrice, pe care il cunosc mai bine.
      In 2005, cand a fost initiat procesul de liberalizare, pretul mediu al energiei a fost 45 euro/MWh (toate datele le gasiti pe site-uri ca OPCOM, ANRE, foarte probabil si pe la Statistica, pe la statistica UE etc.). In primele sapte luni ale acestui an a fost de 34 euro/MWh.
      E adevarat ca 2020 e un an „special”. Totusi, in acesti 15 ani pretul mediu al energiei a variat intre un minim de 33 euro/MWh (2016) si 52 euro/MWh (2011), deci nici macar nu se poate spune ca au fost fluctuatii teribile.
      Daca luam in consideratie, asa cum ar fi onest dpdv intelectual, si oarece inflatie structurala, e foarte probabil sa ajungem la concluzia ca energia electrica de fapt s-a ieftinit in acesti ani. Nu dramatic, dar s-a ieftinit. Oare ce alte bunuri sau servicii s-au ieftinit in ultimii 15 ani?
      O sa spuneti probabil ca astea-s preturi en gros (corect, asa este) si ca privind in buzunarul dvs. lucrurile se vad altfel.
      Pai, sa vedem. In 1989 pretul final, la consumatorul casnic de energie electrica, pornea de la un pret de baza de 65 bani/kWh; acesta era insa pretul pentru o cota in care, din amintirile mele, nimeni nu reusea sa se incadreze, nici macar cu cele doua ore TV pe zi si cu intreruperi dese si indelungate in alimentare. Dupa ce depaseai cota, pretul crestea vertiginos, asa ca nu cred sa gresesc prea mult spunand ca un pret mediu trebuie sa fi fost macar pe la 1 leu/kWh. Dintr-un salariu mediu de pe-atunci probabil cumparai 1.5, maximum 2 MWh/luna.
      FFWD 30 de ani si acum consumatorul casnic plateste, in functie de furnizor, intre 0.6 – 0.7 lei/kWh (daca platiti mai mult de-atat, inseamna ca va fraiereste furnizorul si e cazul sa-l schimbati, ca balta are multi astfel de pesti, de toate dimensiunile). La un salariu mediu de 3300 lei (asta valoarea oficiala, n-am calculat-o eu), poti cumpara minimum 5 MWh/luna (si nu te dojeneste nimeni, dimpotriva). Asa ca, vorbind in termeni de putere de cumparare, energia electrica s-a ieftinit de 2-3 ori in acesti ani, cu subventiile alea mult-condamnate cu tot (cogenerare, certificate verzi etc).
      Sistemul energetic romanesc are multe hibe, probleme din ce in ce mai multe si mai grave si, in general, se indreapta intr-o directie periculoasa. Dar, pana una-alta, toate astea nu s-au reflectat deloc, ba chiar dimpotriva, in pretul energiei electrice la consumatorul final.
      Astea-s fapte, nu opinii.

      • in ’89 era 25 bani kWh!
        In 2012 era, ironic, tot 25 de bani.
        Acum este 80 de bani.
        Aveti un mod interesant de a calcula…

        • Stimate domn, n-o sa spun ca mintiti.
          O sa spun doar ca probabil sunteti mult prea tanar ca sa va amintiti. Eu am 58 de ani si-mi amintesc destul de clar cat costa energia electrica la sfarsitul anilor 80. Pana si minerii din Valea Jiului, care aveau un regim ultraspecial, din motive lesne de inteles, aveau parca 35 de bani/kWh… sau, ma rog, erau niste d-astia foarte speciali care aveau 35 bani/kWh.
          Ce-i drept, nu exclud posibilitatea ca niscaiva bashtani peceristi sau securisti, de prin CC sau aiurea, sa fi avut 25 bani/kWh sau poate chiar energie moca. Se poate. Si poate tot de-acolo vi se trag si aceste false amintiri, precum si regretele. Insa prostimea, sa nu-i zic cum o numesc liderii PSD, avea pe hartie 65 de bani si-n practica peste 1 leu/kWh.
          La rigoare, daca s-ar putea posta aici poze, m-as face luntre si punte si-as posta o factura din vremurile alea. Traiesc intr-o comunitate care are inca suficienti oameni trecuti de 80 sau chiar 90 de ani si sunt convins ca mai gasesc o factura de-atunci, stiti cum sunt batranii, pastreaza tot.
          Daca ma enervati suficient acuzandu-ma de minciuna, poate incerc s-o fac cumva si pe asta cu factura. Pana atunci va sugerez sa cititi un articol neutru, https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/cum-a-rezistat-sistemul-energetic-romanesc-imediat-dupa-caderea-lui-ceausescu-14476602
          Mai departe, in schimb, asta cu 25 de bani in 2012 este pur si simplu o minciuna sfruntata, ordinara, si din pacate nu va mai pot acorda circumstantele atenuante ale tineretii, uitarii etc. Este ori totala ignoranta, ori reavointa, ori, cel mai probabil, amandoua.
          Datele pentru anii de dupa 2008 exista pe site-ul ANRE. Incercati aici, daca vreti sa gasiti datele pentru 2012, file:///C:/Users/Admin/AppData/Local/Temp/Ord_25_12_tarifeCasn.pdf (MOf 428/28.06.2012).
          Consumatorul casnic „sarman”, daca avea nefericita inspiratie sa depaseasca uriasul consum de 3 kWh/zi (un frigider, TV, plus vreo 2-3 becuri mici), platea 1.11 lei/kWh (pagina 2, primul tabel, sa nu va osteniti prea tare, nu uitati de TVA 24%), de 4,5 ori mai mult decat „credeti” dvs. – si asta fara acciza, ca mi-e lene s-o mai caut si pe asta. Iar asta, cica, era pret subventionat, pentru care prostimea trebuia sa pupe condurul sultanului…
          Astept, la schimb, dovada/sursa dvs. cum ca-n 2012 energia electrica la consumatorul final costa 25 bani/kWh.
          Bun, sa trecem peste asta, ca evident pot sa astept mult si bine, n-aveti cum dovedi o fictiune, un fals, o minciuna grosolana.
          Mai departe, daca acum intr-adevar platiti 80 bani/kWh, nu pot sa spun decat ca-l invidiez pe furnizorul dvs. E o gluma despre cele trei elemente indispensabile unei vieti prospere – apa, aerul si fraierul.
          Va las pe dvs. sa stabiliti unde va incadrati, in conditiile in care sunt 3-4-5 furnizori care ofera sub 60 bani/kWh (pret final, cu toate alea incluse, adica si TVA, si acciza, si certificate verzi, si cogenerare, si tot ce mai inventeaza astia), iar imensa majoritate, zeci si zeci de furnizori, sunt intre 60 si 70 bani/kWh. Pana si eu, care nu stiu cum sa fac sa pun pe fuga consumatorii casnici, si tot nu ating pragul de 70 bani/kWh (Bucuresti, zona de distributie Muntenia Sud).
          Mult deasupra tuturor sunteti dvs. (un outlier, daca stiti semnificatia acestui termen statistic), care platiti cu 15% mai mult decat restul lumii si va mai si mandriti cu asta…
          Pai, ce altceva as putea sa va spun decat pe-aia cu apa si aerul…
          Poate cel mult sa va uitati pe comparatorul ala de preturi de la ANRE, in loc sa scrieti prostii pe forumuri.

  3. Stimata doamna, am participat in 2012 la definire/constructia/lansarea platformei OTC de la Opcom pentru energie.
    Eu ca specialist, dumneavoastra drept… „opinia publica” un titlu minunat daca nu ar fi fost inutil ca si prezenta dumneavoastra in acel grup.
    Data fiind agenda dumneavoastra(si a altora) din acea perioada ne-am procopsit cu cea mai abracabranta piata de energie din Europa.
    Cele mai rasunatoare exemple asemeantoare date la vremea respectiva de mintile luminate de la ANRE si OPCOM au fost…Grecia si Irlanda de Nord, cam asta e liga in care nu mandrie evoluam.
    Nu conteaza ce se intampla in Germania, Franta, Spania sau chiar Ungaria, noi defilam cu modelul din Grecia, multumim!
    Acum, aproape 10 ani mai tarziu, vedem cum aceeasi „specialisti”, domnia voastra inclusiv, in continuare joaca rolul „opiniei publice” si emit niste judecati complet fantasmagorice in cazul asta despre „agregatori”. Intelegerea dumneavoastra este cel putin limitata, ca sa ramanem in termeni eleganti.
    Opiniile emise fara o intelegere minima de cei ca dumneavoastra dar si alte persoane cu vizibilitate (cel mai bun ex. senatoarea Pruna de la USR) distorsioneaza profund perceptia adevaratei opinii publice si perceptia publica asupra mecansimelor de formare a pretului si de functionare a pietei de energie(cu siguranta si la gaz e aceeasi situatie, dar nu pot sa comentez acolo).

    • Agregarea e un lucru bun în principiu. Ce zic eu în articol e că nu există niciun mecanism de protecție pentru eventualele abuzuri anticoncurențiale pe care le vom vedea aproape sigur din partea companiilor de stat.

      De fapt, problema de fond în piața românească de energie este faptul că Hidroelectrica, CE Oltenia, CE Hunedoara, Nuclearelectrica, ELCEN au vreo 80% din toată producția și un singur acționar, Ministerul Energiei. Pe lângă asta, sunt administrate nu neapărat cu scopul profitabilității, ci căpușate și pe achiziții, și pe vânzări. Acesta este motivul pentru care, în condițiile în care avem practic un singur mare jucător în piață, care joacă după reguli nu tocmai comerciale (vânzări subevaluate, achiziții supraevaluate, subvenții încrucișate, ajutoare de stat date direct șamd), trebuie să găsim tot felul de artificii administrative prin care aceste companii să fie forțate administrativ să se comporte ca adevărate companii în concurență unele cu altele (și mai ales să permită concurență fair cu eventualii jucători noi care ar vrea să intre în piață). De aceea avem ”cea mai abracadabrantă piață de energie”. Când veți găsi soluția la această problemă, vom avea și piață funcțională, și investiții.

      • Dna Nutu, e inutil sa argumentati logic unui individ care ataca la persoana cu insultele din dotarea lui intelectuala.
        Pentru a avea o reala putere de negociere aratati oamenilor facturile de energie si o sa vada ca de la pretul de aprox 90 euro/MWh cu care se factureaza energia pentru consumatori rezidentiali (fata de 45/MWh industrial), se ajunge cu diverse taxe de fumarit la circa 180 euro/MWh (90 bani/KWh, pret final platit de consumator). Si poate atunci o sa atrageti Asociatii de Proprietari sau Primarii de Sector sa cumpere impreuna energia in aceleasi conditii de pret de livrare cu consumatorii industriali (pentru 1 MWh casnic ar trebui circa 250-300 locuinte). Asta bineinteles ar insemna ca unii concetateni nu o sa mai poata traga seva direct din pixul public, deci alte injuraturi.

        • Altul, inca si mai tare… trebuie sa-mi cer scuze de la @Garett, care plateste „doar” 80 bani/kWh si eu il desfiintam ca-i fraier… Scuze, @Garett… sau @Garettt, cu trei „t”, ca pare ca sunteti familie mare, nici nu mai stii cu cine vorbesti…
          De unde tot apareti, oameni buni?!?
          Bai, frate, chiar in halul asta am ajuns ca nici de cele patru operatii elementare nu mai sunteti in stare?!?
          Ce socoteala ati facut, stimata doamna/stimate domn, de v-a iesit ca 250-300 locuinte consuma 1 MWh????? E megavatul asta casnic mai al dreak decat ailalti megavati???? Mama ei de viata, „pe vremea mea” n-ati fi luat nici examenul de admitere la liceu…
          1MWh = 1000 kWh.
          1000 kWh/250-300 locuinte = 4-3,33 kWh
          Pe cine pusca mea cunoasteti dvs. ca ar consuma trei-patru kWh PE LUNA?????
          Si nu va cere nimeni, garantat, 90 euro/MWh (poate doar furnizorii aia mari, de care va e mult prea lene sa va despartiti). Furnizorii „normali” va cer intre 50 si 65 euro/MWh. Pentru restul pana la 180 sau 1000, sau 10000 euro/MWh cat platiti dvs., adresati-va la ANRE sau/si la Guvern, Parlament, whatever. Oricum nu la furnizor, baietii astia chipurile destepti n-au treaba decat cu energia, restul sunt exercitii impuse.
          Si, repet ce i-am transmis si lui @Garett (cu oricati de „t” ar fi), in loc sa va jeluiti pe forumuri, mai bine uitati-va si la comparatorul ala de preturi de la ANRE, ca tot ne-au isterizat degeaba ani si ani de zile cu el si iata ca nu-l consulta nimeni…

          • domle, nu e necesar sa-ti demonstrezi cu obstinatie avatarul, insa de dragul argumentatiei:
            – citeste factura ENEL, incearca sa intelegi si apoi comenteza
            – ANRE deja a amendat ENEL pentru matrapazlacuri casnice, amenda insa care nu a stopat nici abuzurile si nu a adus consumatorului vreun avantaj
            – presupunerea matale ca 250-300 locuinte consuma 1MWh PE LUNA e doar a matale, mai incearca (sugestie: cand „h” e inclus, inseamna ca se refera la ora/orar, nicidecum lunar sau oral sau cum vrei matale s-o dai; mai intreaba pe invatator sau preotul satului, posibil sa ai noroc)

  4. Marcați pentru distrugere, ăștia suntem.

    Suntem obligați să cumpărăm produse de cea mai proastă calitate de la un parlament și un guvern rămase în urmă cu zeci, sute de ani. Protecția consumătorilor ce face?
    Dacă congresmenii americanii ar scrie legi atât de neroade ar fi condamnați la ani grei.

    A citi o lege românească e a-ți decalibra mintea de tot. Probabil că asta se urmărește. Cum poți să scrii o lege ca 155/2020?

    Astea-s legi? E OPCOM bursă? Telefoane cu manivelă când restul lumii folosesc smartphones.
    Totul e în mână statului și mimează piața liberă.
    De ce nu se privatizează tot? Să vedem atunci.

    Inconștiență totală. De 6 ani nimic un regenerabile și procese la ICSID de miliarde.
    Niște clovni.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Otilia Nutu
Otilia Nutuhttp://expertforum.ro
Ana Otilia Nuţu este analista de politici publice în energie la Expert Forum și este Co-chair al Eastern Partnership Civil Society Forum

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro