joi, martie 28, 2024

Marele Laser și frauda științifică

Dacă noi vom tăcea, vor striga pietrele.

Luca (19, 38-40)

*1. Preambul

Frauda științifică este, din păcate, o formă de degradare a mediilor academice tot mai frecvent întâlnită [1]. Vom preciza, de la început, o chestiune terminologică, anume că vom traduce termenul de scientific misconduct prin fraudă științifică. Termenul are semnificații ușor diferite în medii academice diferite, dar desemnează, de regulă, totalitatea comportamentelor intenționat greșite ale cercetătorului, de la falsificarea datelor sau secretizarea nejustificată a activității științifice, până la nerespectarea legilor organice sau abuzul în serviciu.

Frauda este mai frecventă în cercetările sociologice sau medicale, bazate uneori pe chestionare sau interviuri greu verificabile, și destul de rară în chimie sau fizică – unde rezultatele sunt reproductibile, deci verificabile. Întrucât consecințele unor rezultate false pot fi nocive sănătății pacienților, cercetările medicale sunt mai atent urmărite. În Statele Unite există un Birou pentru integritatea cercetării (Office of Research Integrity) pe lângă Ministerul Sănătății (US Department of Health and Human Services), care pare destul de solicitat: 3% din cele 3475 (deci peste 100) de institute de cercetare subordonate într-un fel sau altul ministerului raportează diferite fraude științifice – și e vorba doar de instituții finanțate din bani publici.

Într-o analiză publicată în revista engleză Nature în 2011 [2] se arată ca în deceniul anterior, numărul articolelor publicate și ulterior retrase a crescut de peste 13 ori, în timp ce numărul total de articole publicate a crescut cu 44%. Doar în 28% din cazuri, retragerea s-a datorat unor greșeli neintenționate (honest errors). În Anglia există o instituție care supraveghează etica publicării, Committee on Publication Ethics (COPE). Pentru evitarea retragerii articolelor, COPE recomandă „mai multă transparență și claritate în privința greșelilor din cercetare”.[nota *1]

În prezentul articol ne propunem să atragem atenția asupra fraudei științifice, chestiune care nu pare să preocupe prea mult autoritățile române, în ciuda unor anomalii evidente. Vom începe prin a prezenta trei fraude științifice, care au uimit mediile academice occidentale, și vom continua prin analizarea situației de la ELI-NP. Pentru a evita orice confuzie, repetăm că ELI-NP este un compartiment al IFIN-HH (Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”).

*2. Frauda științifică în Occident: trei studii de caz

*2.1. Diederik Stapel, sociolog, Olanda

La sfârșitul lunii august, 2011, trei tineri cercetători care lucrau sub îndrumarea profesorului Stapel, la Universitatea din Tilburg, Olanda, au găsit nereguli în datele publicate de mentorul lor, și au informat șeful de catedră. La începutul lui septembrie, Stapel a fost suspendat din poziția de decan al Școlii de Științe Sociale și Comportamentale pentru suspiciunea de fraudă în activitatea de cercetare.

Universitatea din Tilburg a întocmit și a făcut public un raport pe data de 31 octombrie 2011 [3]. In final, s-a constatat că cel puțin 30 de articole publicate în reviste cu referenți, din 2004 până în 2011, aveau la bază date complet falsificate.

Care sunt motivele care au făcut ca frauda să rămână neobservată un timp atât de îndelungat? Primul este modul sofisticat în care Stapel și-a folosit puterea și prestigiul. Era considerat un lider harismatic, foarte dedicat studenților și colegilor. Cu această imagine atent construită, și-a asigurat un control total al datelor (pretinse chestionare completate de elevi de gimnaziu, dar fabricate de Stapel), și s-a purtat intolerant și intimidant cu studenții care doreau să se implice în prelucrarea acestora. Al doilea este proasta funcționare a supravegherii (scrutiny) și a spiritului critic în activitatea științifică.

Raportul se încheie cu o scrisoare de scuze a lui Stapel, din care cităm doar primele și ultimele cuvinte:

Dear committee,

I have read the report with a sense of dismay and shame. … I regret the suffering I have caused others. I intend to issue a written statement this coming Monday.

În declarația anunțată, Stapel afirmă:

I have failed as a scientist, as a researcher. I have adjusted research data and faked research. I am ashamed of this and I am deeply sorry.

Ulterior, Stapel a returnat, de bună voie, titlul său de doctor Universității din Amsterdam, afirmând, în scrisoarea adresată cu această împrejurare, că maniera în care s-a comportat „nu este pe măsura îndatoririlor asociate cu un doctorat”. [4]

*2.2. Joachim Boldt, anestezist, Germania

Boldt a fost un autor prolific, dar 88 din cele 102 studii publicate după 1999 au fost retrase din circulație. Steven Shafer, redactorul șef al prestigioasei reviste Anesthesia & Analgesia, principala beneficiară [sic] a articolelor lui Boldt, constata cu amărăciune: „După experiența cu Boldt, cred că este extrem de naiv să considerăm că știința e construită pe încredere. Revistele științifice trebuie să manifeste un înalt nivel de suspiciune.” [5]

Încercând să înțeleagă ce anume l-a determinat pe Boldt să fraudeze rezultatele, Shafer invocă „vanity and self aggrandisement”.

Frauda lui Boldt are consecințe clinice: autorul susținea că, în timpul operațiilor, ar trebui folosiți coloizii, și nu cristaloizii, pentru a mări volumul sângelui. Dar, pe lângă că sunt mult mai scumpi, coloizii produc efecte nocive; probabil că lor li se datorează 2-300 de decese pe an, în Anglia. [5]

Imediat după declanșarea anchetei, Boldt a dispărut din Germania; se pare că un timp a lucrat ca anestezist în Cehia.

*2.3. Yoshihiro Sato, specialist în biologie celulară, Japonia

Sato a devenit celebru prin „studiile” sale referitoare la rolul jucat de vitamine în prevenirea riscului de fractură a oaselor. Bazându-se pe aceste „studii”, ghidul medical japonez din 2011 a susținut că vitamina K favorizează prevenirea fracturilor. Un studiu onest, elaborat timp de doi ani (2017 – 2019) arată că nu s-a găsit vreo legătură între administrarea vitaminelor și riscul de fractură.

Sato a lucrat într-un modest spital din nordul Japoniei; articolele sale implicau însă mai mulți autori. Cel mai important coautor, Jun Iwamoto, era membru al board-ului societății japoneze de osteoporoză și „senior lecturer” al unei prestigioase universități din Tokyo. Sato și Iwamoto au fost coautori la peste 130 de articole.

Atunci când frauda lui Sato a fost descoperită, Iwamoto a intrat în vizorul comisiei de anchetă. A reieșit că Iwamoto fusese pus coautor pe unele articole, fără să fi fost consultat. În legătură cu altele, a recunoscut că a fost invitat să semneze, și a acceptat, deși nu cunoștea conținutul lucrării. În fine, se pare că toate articolele în care Iwamoto a fost primul autor, s-au dovedit a fi corecte.

Blamarea lui Iwamoto pentru că a acceptat oferta lui Sato (gift authorship, ghost authorship) a creat uneori nedumerire în societatea japoneză: se pare că tradițiile culturii nipone tolerează asemenea cadouri.

Sato s-a sinucis, și a lăsat, se pare, un bilet pe care a scris: „Îmi pare foarte rău de dl Iwamoto. M-am hotărât să mă sinucid.”

Există puține informații despre moartea lui Sato. Lumea japoneză este mult mai discretă decât a noastră, și faptul că investigarea fraudei lui Sato s-a încheiat prin sinucidere a dus la stingerea discuțiilor referitoare la incident. [6]

*2.4. Care este morala acestor fraude științifice?

Este evident că:

*împiedicarea accesului la datele valorificate în articole științifice creează suspiciunea de fraudă;

*lipsa controlului activității științifice, al contradictorialității, sunt factori favorizanți ai fraudei;

*încrederea în onestitatea omului de știință poate fi o naivitate plătită scump;

*nici măcar existența unor referenți exigenți nu garantează depistarea imediată a fraudei;

*publicarea în reviste cu referenți duce în final la depistarea fraudei, deci cea mai sigură metodă de acoperire a fraudei este refuzul de a publica.

*3. Frauda noastră și frauda lor: ce ne unește?

*3.1. Secretizarea este un element comun între cazurile citate mai sus și „marele laser”. Ea a ajuns obsesională la ELI-NP. Nici acum, după două „premiere mondiale”, nu știm exact care este echipamentul de care dispune „marele laser”: există sau nu oglinzile plane, necesare transportării prezumatului puls de 10 PW? există oglinzile concave, necesare focalizării fascicolului? Se pare că primul răspuns este pozitiv, iar al doilea – negativ. Nu știm mai nimic despre sursa gamma, promisă a fi livrată în 2023, fără care cercetările proiectului ELI-NP nici nu pot începe. Este nou-comandata sursă adecvată experimentelor proiectate acum aproape zece ani, cu un alt tip de sursă? Nu știm nici dacă ea va putea sau nu să fie instalată în clădirea concepută și construită pentru un cu totul alt tip de sursă. Extrem de grav – nu știm dacă, din cauza nechibzuinței dlui Zamfir, România va fi obligată sau nu să plătească, inutil și absurd, două surse gamma, de circa 40 milioane de euro fiecare.

După cum am văzut, „comisia de etică” engleză a recomandat „mai multă transparență și claritate”, adică exact ce „comisia de etică” a dlui Zamfir a sancționat.

*3.2. Contradictorialitatea. Alt element comun între fraudele analizate în capitolul anterior și situația de la ELI-NP este lipsa contradictorialității, care la noi a atins cote gigantice: la toate discuțiile publice au participat doar adulatori ai dlui Zamfir, deși există de multă vreme o listă oficială, a peste 100 de cercetători care îl contestă. Scopul discuțiilor publice nu este revenirea la cultul personalității, ci analiza critică a succeselor (dacă există) și a eșecurilor.

Toate pozițiile critice din IFIN au fost reprimate,vreme îndelungată, extrem de dur, iar amenințarea ”Vă dau afară, mă dați în judecată și câștigați peste doi ani! Vă plătesc salariile din urmă, dar ce faceți în acești doi ani?!”, rostită în public de fostul director general, dl Zamfir, a funcționat ca principiu de management. [nota *2]

Singurul for capabil să înțeleagă situația științifică – deosebit de complexă – din ELI-NP, anume Consiliul Stiințific (CS) al IFIN, a fost desființat abuziv de dl Zamfir și repus recent în drepturi prin hotărâre judecătorească.

*3.3. Încrederea excesivă În fine, alt element comun este încrederea excesivă (uneori naivă, uneori simulată) în onestitatea omului de știință. În cazul „marelui laser”, ea s-a manifestat prin sprijinul masiv, politic și mediatic, acordat copios, ani de-a rândul, și chiar acum, dlui Zamfir.

*4. Frauda noastră și frauda lor: ce ne separă?

Vom discuta fraudele sau suspiciunile de fraudă la ELI-NP, unde specificul național se manifestă din plin. Iată câteva trăsături originale:

*4.1. Autodenunțul: organizând a doua „premieră mondială” în august 2020, adică emiterea pulsului de 10 PW, managementul ELI-NP recunoaște că prima „premieră mondială”, din martie 2019, care declara în mass-mesia obținerea pulsului respectiv, este o fraudă științifică.

*4.2. Refuzul de a publica: comunicând rezultatele la Antena 3 și Trinitas, comunitatea științifică nu le va comenta, implicit nu le va critica, pentru că, din punct de vedere științific, un rezultat nu există decât dacă a fost prezentat ca articol științific. În acest fel, opinia publică românească ia cunoștintă de un pretins mare succes, care pur și simplu nu există pentru comunitatea științifică – singura în drept de a-l omologa și evalua.

*4.3. Prezentarea unor rezultate de rutină drept succese științifice: recentul puls obținut la „marele laser”, care nu a ajuns în vreo cameră de reacție și este inutilizabil experimental, reprezintă doar verificarea funcționalității unui aparat fabricat de firma THALES. El nu este în nici un fel un succes cu valoare de noutate știintifică al cercetătorilor români.

*4.4. Asumarea abuzivă de rezultate științifice: rezultate științifice obținute în afara României, de persoane care au afilierea ELI-NP, sunt prezentate trimfalist, deși ele nu au nici o legătură cu instalațiile experimentale ale ELI-NP, în curs de construcție, și încă nefuncționale.

*4.5. Infailibilitatea: la ELI-NP nu există greșeli. De aceea, nu există căință, scuze, simț al vinovăției. Se anunțase că totul va fi gata acum cinci ani? Suntem în grafic. S-a accidentat un expert străin în mizerabila clădire a sursei gamma? Trebuia să stea locului. Cine l-a pus să umble brambura? Ce rezultate aveți în lupta cu Covidul? Avem, și le vom anunța.

Dar aporiile infailibilității sunt severe. O instanță „infailibilă” nu-și poate recunoaște greșelile, și este obligată să fabrice altele noi, pentru a le acoperi pe cele deja făcute: o reacție în lanț, care poate duce la explozie, ca în cazul bombei nucleare.

*4.6. Complicitatea autorităților: deși situația din IFIN-HH și ELI-NP era critică din octombrie 2018, odată cu refuzarea sursei gamma, și explozivă din decembrie 2019, sprijinul politic acordat dlui Zamfir s-a menținut până la mijlocul lui august 2020, iar secretarul de stat pentru cercetare, Ciuparu, și Academia continuă să îl sprijine cu obstinație. Aceasta a permis ca frauda să se manifeste la nivel instituțional, nu individual. Frauda științifică instituțională este o invenție românească – cel puțin în cadrul Uniunii Europene. [7]

Din păcate, sesizarea adresată în iulie 2020 de dl Epurescu, prin sindicatul Radiația, Comisiei Naționale de Etică (CNECSDTI), referitoare la fraude științifice imputabile proiectului ELI-NP, a rămas fără răspuns. [8]

În acest context, trebuie elogiate pozițiile singulare, dar cu atât mai lăudabile, ale dnei ex-comisar european Corina Crețu și dnei ministru Monica Anisie.

Situația diferă dramatic de cea din Occident, unde reacția autorităților – la nivelul facultății sau spitalului, nu al ministerului! – a fost foarte promptă.

*4.7. Insubordonarea este une din foarte gravele consecințe a complicității autorităților. Dl Zamfir a desființat abuziv Consiliul Științific al IFIN, a refuzat să recunoască rezoluția ministerului de resort care declara abuzivă măsura respectivă și în felul acesta a obligat, implicit, Consiliul Științific să-și caute dreptatea în instanță. Consiliul Științific a câștigat procesul, dar cine va repara haosul creat timp de patru luni în IFIN, și risipa banului public, prin procese absurde?

Dl Zamfir continuă politica de insubordonare, un exemplu uimitor fiind faptul că recenta „premieră mondială” din august 2020 s-a desfășurat la ELI-NP cu ușile închise, fără ca măcar noul director general al IFIN să fie invitat. Totodată, prin auto-victimizarea permanentă și prin atacarea în justiție a deciziei de demitere, dl Zamfir pare să nu înțeleagă că ceasul care vine ar putea fi unul al plății, nu al răsplății.

*4.8. Complicitatea unor autorității științifice internaționale: cel mai cunoscut nume este nobelistul Mourou, care a susținut stânjenitoare minciuni de marketing (folosirea laserului pentru obținerea de energie nucleară curată), a cerut (12-14 iulie 2020) autorităților statului să-l sprijine pe dl Zamfir, și cercetătorilor din IFIN-HH să i se supună, vezi de exemplu [nota *3].

*4.9. Serviciul de protecție și pază: existența, până la demiterea dlui Zamfir de la conducerea IFIN, unui sistem sofisticat de protejare a managementului IFIN și ELI-NP. Există comisii de de disciplină și de etică, ale căror regulamente conțin prevederi contrare Constituției, dar care permit Directorului General să dea afară persoanele indezirabile. Cele două comisii au reprimat orice critică adresată monarhului de drept divin, până la detronarea acestuia. Există angajați PR, contracte cu firme de avocatură, cu firme de îmbunătățire a imaginii, plătite evident din bani publici, care apărau blazonul monarhului.

*4.10. Lipsa unui organism guvernamental de control: exemplul Statelor Unite, sau al Angliei, unde există instituții care supraveghează integritatea cercetării, cum am menționat, nu a avut vreun efect contaminant pentru România. Din contra, la noi situația este opusă: există mecanisme care pedepsesc vocile critice și răsplătesc atitudinile abuzive. Compromiterea intrării ELI-NP în consorțiul european ELI-ERIC, de care este răspunzătoare exclusiv partea română, a avut drept unic efect oficial declarea „marelui laser” drept proiect de interes național, deși nu obținuse absolut nici un rezultat științific. Decizia s-a luat în urma unui raport al MEC, ai cărui autori au rămas anonimi și al cărui conținut nu a fost făcut public. Credibilitatea acestui raport ridică mari semne de întrebare, întrucât CS al IFIN, singurul for capabil de o expertiză competentă a ELI-NP, nu a fost consultat, și nici măcar nu a primit un exemplar al raportului.

*4.11. Folosirea abuzivă a banului public, a cărei dimensiune este deocamdată greu de evaluat. Însă faptul că echipa dlui Zamfir a aprobat plata a 35 milioane de euro, din fondurile institutului, către firma producătoare de laseri, pentru mentenanța unei instalații care nu a fost nici măcar livrată integral, ne permite să bănuim că banii irosiți arbitrar, pentru rezultate care devin tot mai iluzorii, vor depăși în curând bugetul alocat tuturor celorlalte instalații de cercetare.

*5. Concluzii

Deznodământul nu e greu de anticipat. Toate măsurile anti-fraudă au fost suprimate (așa cum la Cernobîl sistemele automate de comandă au fost decuplate), astfel că nu este exclus să ne confruntăm cu constatarea unei fraude de proporții. Dar menținerea aceleiași echipe manageriale la ELI-NP arată că autoritățile române nu înțeleg nici în ceasul al doisprăzecelea gravitatea situației.

Note

[*1] Fraudatorii români se pot mândri cu performanța de a fi fost obligați să retragă nu un articol, ci o revistă, Metalurgia International. Grupul de fraudatori lucrase în echipă, mai mulți ani, pentru a îndeplini formal condițiile de indexare ISI, cerute în concursuri de promovare sau competiții de proiecte. În fapt, articolele erau publicate în Metalurgia International fără nici un control științific, după achitarea unei taxe. Câțiva cercetători sârbi au trimis redacției un articol deliberat și ostentativ falsificat, pe care revista l-a publicat, după care a fost descalificată ca revistă ISI. Redactorul șef (mai exact, editor in charge), Prof. Univ. Gheorghe Lepădatu era, în momentul descalificării, prorector al Universității Creștine Dimitrie Cantemir, și este acum director al Institutului de Cercetări Ştiințifice Multidisciplinare Dimitrie Cantemir [bietul principe!]. Singurele lucrări ale dlui Lepădatu, postate pe portalul Research Gate, sunt cele publicate în Metalurgica International, și constituie, așadar, mândria autorului. Ne putem întreba cât de importante au fost aceste lucrări pentru promovarea dlui Lepădatu în carieră și pentru câștigarea de proiecte. A se vedea savurosul articol al Ralucăi Pantazi, http://www.hotnews.ro/stiri-esential-15602458-doi-profesori-sarbi-publicat-deliberat-revista-stiintifica-romaneasca-metalurgia-international-lucrare-cercetare-falsa-care-citat-personaje-precum-goofy-presa-sarba.htm.

[*2] Merită reținut ca dl Zamfir era conștient că persoanele concediate abuziv își vor recăpăta pozițiile prin justiție, dar miza pe faptul că salariații nu vor avea puterea financiară de a renunța la salariu, timp de doi ani. În fapt, toate persoanele date afară abuziv au dat în judecată institutul (IFIN) și au câștigat. În aceste răfuieli, descalificante pentru cel care le provoacă, împotriva victimelor abuzurilor dlui Zamfir au pledat avocați plătiți din bani publici (ai IFIN-ului).

[*3] Pentru detalii, vezi:

sau o varianta mai scurtă, din restricții de spațiu tipografic, în:

https://revista22.ro/eseu/victor-barsan/nobelistul-mourou-laserul-de-la-magurele-si-minciunile-de-marketing

Referințe

[1] https://en.wikipedia.org/wiki/Scientific_misconduct

[2] R. van Noorden: The Trouble with Retractions, https://www.nature.com/news/2011/111005/pdf/478026a.pdf

[3] https://studylib.net/doc/10483458/interim-report-regarding-the-breach-of-scientific–tilbur…

[4] https://www.nature.com/news/2011/111101/full/479015a.html

https://www.reuters.com/article/us-dutch-scientist-fraud/dutch-psychologist-admits-he-made-up-research-data-idUSTRE7A12PL20111102

https://www.apa.org/science/about/psa/2011/12/diederik-stapel

[5] J. Wise: Boldt: the great pretender, British Medical Journal, 2013:346

[6] https://www.sciencemag.org/news/2018/08/researcher-center-epic-fraud-remains-enigma-those-who-exposed-him#

[7] Frauda științifică sau tehnologică a fost practicată în fosta Uniune Sovietică, și valorizată umoristic copios, în bancuri de genul „piticul sovietic, cel mai mare…”

[8] http://federatiahermes.ro/etica-si-eli-np/

Distribuie acest articol

37 COMENTARII

  1. Pe undeva e amuzant, apreciez insa ca ne aflam la celebra parte vizibila a celei care a lovit Titanicul, domnisoara Eisberg si asta devine trist.
    Cu cit un domeniu devine de interes public cu atit creste nr impostorilor, e o bucata de piine alba de mincat. As da exemplu domeniul climei, unde se calca pe picioare expertii cocolosindu-se cu politicienii.
    ***********
    Dar, o confidenta… aveam de cercetat o tema spinoasa care era si f urgenta. Impreuna cu colegii am muncit extrem. Am reusit cindva sa dezvoltam/descoperim ceva care ne depasea sperantele. Arata prea frumos sa fie adevarat. Aproape fara sa vrem am ignorat mici nepotriviri, nepotriviri care s-au dovedit, mai tirziu, esentiale. Dar raportasem deja succesul, urma chiar sa primim ceva premii, deja se trecuse la masuri concrete de productie, unii sperau inca sa nu se observe acele mici neconcordante, sau, ma rog, sa nu fie importante.
    Si totusi, ne-am autodenuntat… am iesit sifonati, dar cu fruntea sus

    • …fascinanta aceasta tranzitie de la relativismul cercetarii la rigurozitatea tehnica teutonica!
      puneti va rog un link pentru unde ati „raportat” succesul, si un link la „autodenunt”
      este cumva un caz de „greseala recunoscuta e pe jumatate iertata” adica v-ati gandit ca daca se producea produsul dumneavoastra iesea cu accidente, anchete penale si alte neplaceri criminale sau ati facut autodenuntul dintr-un imbold de integritate stiintifica pura, la care se refera articolul?

      • Nu stiu nici eu care a fost motivul principal al autodenuntului. Poate un amestec din toate, teama, constintiozitate prof etc.
        Cred ca suntem pusi des in situatia de a face compromisuri… nu axista doar alb sau negru.

  2. „Frauda științifică este, din păcate, o formă de degradare a mediilor academice tot mai frecvent întâlnită”
    hai sa vedem : dupa ce minti luminate au pus bazele internetului, au aparut feisbucii, vlogarii, influencerii sau cum s or mai fi numind tot soiul de cercopiteci. dupa galilei, newton, fermi si ceilalti, urmeaza rumegatorii gaurilor negre si dispretuitorii lui Dumnezeu. cind animalul paros (transformat in homo politicus & economicus) isi pierde simtul masurii, pina la dementa si extinctie nu mai e decit un pas.

  3. Draga Victor,
    Multe dintre aspectele pe care le-ai relevat m-au preocupat si pe mine. In ultimul an am facut mai multe vizite la ELI-NP si am avut sansa sa discut cu specialisti de mare clasa, japonezi de le Universitatea din OSAKA. In urma discutiei cu unul dintre ei, Profesorul Shuji Sakabe, mi s-a relevat o noua directie in accelerarea laser a particulelor (https://iopscience.iop.org/article/10.1088/1361-6587/abb5e3/pdf) si am reusit sa simulez in laborator in domeniul microundelor genearea si propagarea plasmonilor polaritoni de suprafata si un seminar demonstrativ era prevazut la Apollon in martie. Din cauza pandemiei s-a anulat si intre timp eu am fost scos la pensie. Recent, am mai facut o vizita la ELI-NP, dat fiind ca voiam sa vad efectiv cum a fost masurat pulsul de 10 PW si 23 fs, cum s-au comportat retelele de difractie din compresor, unde a fost situat „beam damper-ul” si cum s-a comportat optica de putere dupa seria de 10 pulsuri de 10 PW. In urma acestei vizite am postat observatiile si parerea mea pe linkedin: https://www.linkedin.com/posts/mihai-ganciu-40b14651_laser-petawatt-lasertechnology-activity-6709899186223013888-jSSm/
    Daca sunt observatii la cele afirmate, v-as ruga sa faceti intai o vizita la ELI-NP si apoi sa discutam. Eu pot sustine oricand un seminar in care sa pun in valoare unele aspecte care chiar merita sa fie puse in valoare.

  4. Felicitari domnului N. V. Zamfir pentru reusita de a contrui departamentul ELI-NP si de a crea o echipa valoroasa din punct de vedere stiintific international la Magurele. Cat despre rezultate, acestea sunt prezentate pe site-ul ELI-NP in sectiunea Science, sub-meniul Scientific Papers. Se observa o serie intreaga de rezultate publicate in reviste de top din strainatate, precum Physical Review, Physical Review Letters, Nature, etc.

    • Poate ne explicati si care din aceste rezultate publicate s-au obtinut folosind laserii de la ELI-NP, in special iesirile de mare putere (macar 1 PW), sau sursa de raze gamma, inca neinstalata. Lista de lucrari afisata pe site nu face decat sa confirme partial alegatiile din articolul D-lui Barsan.

      • Draga Cristi,
        Cred ca in privinta protonilor accelerati laser, un articol bine scris, care ar putea fi luat ca referinta in discutii viitoare este: https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S1574181820300884?via%3Dihub.
        Un articol relativ recent, rezultat in urma experimentelor de la CETAL – INFLPR si IFIN-HH): https://www.mdpi.com/2076-3417/9/10/2052 este in buna concordanta cu articolul de mai sus.
        Pana acum nu stiu sa se fi raportat protoni accelerati laser cu energii mai mari de 100 MeV. Astfel viteza maxima atinsa pentru protoni este ~ c/2 si mai mica pentru alti ioni, limitand astfel viteza maxima actuala a accelerari colective induse laser (referitor la anumite comentarii anterior facute).
        Cu toate aceste limitari, anul trecut un grup de autori, in care este inclus si Victor Malka (https://www.nature.com/articles/s41598-019-46512-1) considera „Laser-plasma-based particle accelerators are able to emit pulsed-proton beams at extremely high peak dose rates (~109 Gy/s) during several nanoseconds” si conclude „the application modality of ultrashort bunches of particles could provide a great therapeutic potential in radiotherapy”.
        Dupa vizita efectuata la ELI-NP, eu personal sunt optimist in privita experimentelor de accelerare laser a ionilor, prevazute in noiembrie 2020 , folosind facilitatea de 1 PW. Aceste experimente ne-ar permite si noua sa avansam in studii si teste de Radiation Hardening (in configuratii care sa perturbe cat mai putin activitatile deja programate) cu speranta unui contract cu ESA (https://www.esa.int/), in continuarea celui in curs.

        • Domnule Ganciu, daca ati abordat potentialul radioterapiei in cancer, e bine sa stiti despre avantajele comparative ale diverselor terapii oncologice si limitarile lor (o idee buna despre prezent va pot da cei de la Amethyst). Pe scurt se poate formula astfel: presupunand (ipotetic si fara aluzii/presupuneri malitioase, pur si simplu ca exercitiu de logica) ca cineva apropiat ar avea un cancer inoperabil, ati plati cateva sute de mii de euro pentru un nou tip de radioterapie care potential (nu se stie sigur in absenta unui studiu) poate sa-i prelungeasca viata cateva luni (nici vorba de cura) sau cateva mii de euro pentru un tratament biologic care are 15% sanse sa il vindece? Sau cateva zeci de mii de euro pentru o terapie celulara cu potential de vindecare 50% dar inca in curs de studiu?

          • Multumesc pentru comentariu. Nu sunt un adept al promovarii hadron terapiei cu ioni accelerati laser, dar din punct de vedere fundamental m-am intrebat intotdeauna ce rol poate sa aibe faptul ca in caceleratoarele laser particulele vin in pachete si in ce masura apar efecte colective. Acest aspect vad ca se studiaza in prezent in mari laboratoare (Victor Malka este un mare specialist in acelerare laser, cu o importanta recunoastere internationala).
            Supun atentiei un articol recent: [https://meridian.allenpress.com/radiation-research/article-abstract/193/1/1/434562/The-Importance-and-Clinical-Implications-of-FLASH?redirectedFrom=PDF] in care se face afirmatia:
            „The goal of radiation therapy is to provide the highest probability of tumor control while minimizing normal tissue toxicity. Recently, it has been discovered that ultra-high dose rates of ionizing radiation may preferentially spare normal tissue over tumor tissue”.
            Este tocmai genul de cercetari care stiu ca sunt preconizate si la ELI-NP. Bineinteles, daca se va valida aceasta constatare se pot imagina solutii diferite pentru implementarea de „FLASH radiotherapy” in practica medicala. Nu putem insa uita ca acest concept a aparut in urma cercetarilor de hadron terapie cu fascicule accelerate laser, dar sunt si absolut de acord ca ar trebui contactati cei de la Amethyst de catre colegii mei din ELI-NP.

  5. Excelenta analiza, atat punctual cat si in context! O singura problema apare in Sec. 5 („Concluzii”), privindu-l pe NU-ul din prima propozitie: „Deznodământul nu e greu de anticipat.” Spiritul intregului material conduce spre ideea unei clarificari fara echivoc a acestui ‘story’ nefericit. Gravitatea problemei este bine subliniata in a doua fraza: „Toate măsurile anti-fraudă au fost suprimate (așa cum la Cernobîl sistemele automate de comandă au fost decuplate), astfel că nu este exclus să ne confruntăm cu constatarea unei fraude de proporții.” Dusul rece este insa administrat in ultima constatare: „Dar menținerea aceleiași echipe manageriale la ELI-NP arată că autoritățile române nu înțeleg nici în ceasul al doisprăzecelea gravitatea situației.” Autorul fiind un fizician teoretician de marca, pierde din vedere un element evident pentru un experimentator, respectiv faptul ca aceasta ultima constatare nu lasa loc decat unui deznodamant opus celui normal pentru orice cititor/observator/analist obiectiv si rational. Adica unuia diametral opus celor din Olanda, Germania, Japonia. Caci altfel nu era posibil ca un intreg aparat administrativ, nu numai simpla echipa manageriala, sa continue neperturbat aceleasi practici financiar-contabile-juridice si de asa-zisa ‘promovare’, asteptand probabil revocarea ordinului MEC de indepartare a fostului director general. Ca doar nu suntem in Germania (care e mai aproape, dintre cele trei de mai sus) …

  6. Ei, na!, exista vreun „control de integritate” asupra starlinkurilor lui Elon Musk si serurilor lui Bill Gates?! Ori asupra armei unice si ultrasecrete, cu care se lauda recent Donald Trump?! In primul rand, ar fi si imposibil sa controlezi ceea ce nu exista decat in capul unui cercetator si descoperitor de geniu; daca acest lucru s-ar intampla, toti „controlorii” ar deveni si ei peste noapte niste „genii”. In al doilea rand, invocarea „controlului de integritate” poate fi o manipulare subtila – la care noi stam foarte prost, fiind foarte adesea victime si perdanti! – care sa permita unor neaveniti sa-si bage nasul unde nu le fierbe oala. Daca in USA, UK, Israel, Rusia, China, Iran etc. nu au strigat pietrele, este pentru ca ele nu striga niciodata! Ceea ce se spune in Luca (19, 38-40), ori in alte parti ale Bibliei, trebuie luat metaforic, nu literal.

  7. Mulțumesc pentru articol, apreciez expunerea și detaliile. Din fericire, internetul și globalizarea a dus la detectarea mult mai ușoară a fraudelor. Într-un vast ocean de informații și cercetători corecți, orgoliile punctuale și „beția” din bula lor pare ridicolă.

    Cum bine subliniați pe final, problema nu este că domnul NZ a avut orgoliul prea mare. Ci faptul că în jurul său a fost (și probabil mai este) o întreagă echipă care a conlucrat la crearea si menținerea acestor falsități. Fiecare pas făcut a fost aprobat, semnat și contrasemnat de oameni din diverse structuri ale ministerului, în urma unor acte administrative.
    După mersul faptelor de până acum, nu a fost expusă și „asanata” întreaga ramificare din sistem, ci s-a preferat doar mazilirea „capului”, a domnului NZ. Model românesc clasic, nu „de-cangrenam” întreg sistemul ci mazilim maxim 1 persoana. Sunt curios daca vor apărea și alte nume în acest proces de demistificare, rolul și responsabilitățile lor. Sau doar un singur om va plăti și, prin el, se vor îngropa toate celelalte responsabilități.

  8. Mihai Petrovici
    https://scholar.google.com/citations?user=mRs-_1gAAAAJ&hl=ro
    http://niham.nipne.ro

    Felicitari domnule Victor Barsan.
    Felicitari domnului Vlad Avrigeanu pentru comentarii.
    Nu sunt prea multe lucruri in plus de spus.
    Eu astept de 30 de ani o reforma reala in Romania macar intr-un domeniu care prin definitie nu are granite si poate fi evaluat obiectiv.
    Sa fie respingerea puctului 8 din Proclamatia de la Timisoara la originea tuturor acestor lucruri?

    • Domnule M. Petrovici- membru in consiliu stiintific al IFIN-HH la peste 65 ani !!!!!
      Ce facem cu un celalalt schelet din biroul directorului IFIN-HH ???
      Cum ramane cu curatatul uscaturilor din IFIN-HH? CAnd aveti de gand sa puneti problema in CS ??
      Foarte real si trist dar si cu impact emotional asupra tuturor romanilor este faptul ca un manager autointitulat „Sef CCR” nu a reusit si probabil ca nu va reusi curand sa porneasca productia de radiofarmaceutice la https://stirileprotv.ro/stiri/sanatate/o-speranta-pentru-bolnavii-de-cancer-la-magurele-s-a-deschis-un-centru-de-cercetare-in-radiofarmacie.html. Poate Directorul General Interimar N. MARGINEAN nu se mai lasa pacalit de un discurs turuit si fara sustinere reala (asa cu a facut-o NVZ si a tot inghitit galusca) ca vezi doamne se poate face productie de radiofarmaceutice dar suntem prea buni si astia de la ANM au ceva cu noi; ca acolo se marcheaza mii de noi molecule si se cerceteaza zeci de radiofarmaceutice . Veti dori oare sa investighati cu ajutorul unui audit extern de la firma specializata (persoane calificate platite si care nu prea au trecut pe la centru…) si veti dori sa incercati rezolvarea situatiei absolut critice- in toata lumea la mai putin de 2 ani dupa instalare s-a inceput productia dar la noi nu ? Motivul esecului pare sa fie oamenii incompetenti platiti de stat ca sa porneasca treaba sau acestia au interese obscure (turcii produc in Pantelimon de prin 2012 si dau spaga pe undeva si ANM-ul nu da autorizatia). Suntem singurii din lume care din pacate platim managementului unui centru ce nu produce nimic (nimeni nu intelege cum e tinut in functie- CV-ul nu il/o recomanda). Poate trebuie si pe acolo o schimbare/inlocuire cu persoane competente- sa vedeti acolo frauda stiintifica :). Domnul Petrovici il poate ajuta pe domnul Director N. Marginean sa curete putin buba si sa aduca oameni capabili sa porneasca motoarele si sa dea o mana de ajutor rosunt smanilor aflati in suferinta si nevoiti sa plateasca 4500 lei la privat pentru o imagine la PET-CT. Ce ziceti este un subiect interesant pentru DIRECTIA IFIN-HH, CS IFIN-HH, Ministerul Sanatatii, MEC, CSAT ? Noul Director general interimar instalat are acum responsabilitatea si posibilitatea sa dovedeasca ce poate. Renumitul savant L. Trache reinstalat la IFIN a incercat candva sa rezolve situatia si a esuat! Haideti sa avem o tara ca afara- canadienii si multi alti europeni beneficiaza de investigatii si tratament cu radiofarmaceutice de vreo 30 ani iar romanii cumpara din Ungaria si de la turci! Hai M. Petrovici ! Faceti ceva pentru romani! Asa veti ramane in istorie !!

  9. Revin cu un scurt comentariu. Dupa vizita pe care am avut-o la ELI-NP acum doua saptamani, pot spune ca am ramas placut impresionat ! Astept cu interes un articol similar cu [https://www.mdpi.com/2073-4352/10/9/783/htm], in care 1 PW sa fie inlocuit cu 10 PW. Stiu ca un astfel de articol este in curs de publicare dar pentru binele proiectului ar trebui grabit cat se poate de mult.
    As raspunde si la intrebarea de ce n-au fost invitati mai multi, atunci cand s-au facut teste la 10 PW (impulsuri laser de 240 J cu durata de 23 fs, propagate prin compresor si toata linia de transport, terminata cu un „beam damper” adaptat). Nimeni nu credea ca totul va rezista la 10 pulsuri de 10 PW (cel putin asa mi s-a spus de catre specialisti de la Horiba Jobin Yvon) si totusi a rezistat ! In plus nu s-au observat distrugeri pe optica de putere. Catalin Miron (http://iramis.cea.fr/LIDYL/organigramme.php) puternic implicat in Apollon a recunoscut ca cele 10 pulsuri consecutive reprezinta un mare progres stiintific si tehnologic la nivel mondial. As dori deasemenea sa remarc ca am intalnit o echipa mixta (Thales + ELI-NP) care facea reglaje la laserul de 10 PW. Cei de la Thales, erau doi tineri romani angajati la Thales Romania….

    • Intrebare: ce perioada au avut pulsurile de 1 PW sau 10 PW ? O ora, cum a zis unul dintre „principali” intr-o prezentare de popularizare pe Youtube ? Sau mai putin de o ora ? Cat, adica ?

  10. Am citit acest articol exceptional- o anotomie a disputei legate de marele laser de la Bucuresti.
    Totusi , trebuie spus ca Nicoale Victor Zamfir (NVZ) nu este singurul vinovat. Da, NVZ sufera de delirul puterii , a fost si este sustinut de autoritati. Abia sosit in Romania din USA, intr-un timp foarte scurt devine director general IFIN HH si academician si sef aproape peste tot ce inseamna fizica aici, o cariera specifica numai pentru cei care au servit patria aici si in strainatate….Stim un caz asemanator , un domn care s-a intors direct din USA in Romania …ca minstru, desigur a servit si el patria ani la rand prin USA.
    NVZ a fost ani la rand director IFIN –HH si delirul puterii, orgolii nemasurate l-au insotit in tot acest timp, si nimeni nu a spus nimic.
    De ce? NVZ dadea bani cu nemiluita la toata lumea , salarii foarte mari, in cel mai multe cazuri nemeritate….
    Dintr-o odata , cand banii acestia s-au imputinat datorita greselilor grave de management comise de NVZ, brusc zeci de cercetatori au o iluminare….NVZ nu mai e bun, e un dictator, abuz de putere etc. Unii dintre ei, autori ai celebrei carti albe au scris si aici pe Contributors….desigur impotriva lui NVZ si a laserului. Cand dr. Silviu Olariu, un reputat fizician roman a aratat ca acest mare laser nu va fi deloc ce se promitea ca va fi, cine l-a sustinut? Nimeni. Atunci era cazul sa apara articolele pe Contributors si nu acum regretandu-l ca nu mai e printer noi!
    Personal am vazut la cateva conferinte, unde se prezenta marele laser, cum cercetatori seriosi spuneau ca un Nobel e aproape, e dupa colt….asta ce scientific misconduct mai e ? Il numim sindromul Pinocchio, nu?
    Ce se va intampla cu marele laser? Probabil, va functiona cateva ore pe an din lipsa de fonduri, ocazie cu care un alt Romanian Dream va fi spulberat de delirul puterii si de natura duplicitara a intelectualilor romani.
    Cu o nedismulata bucurie ca ma aflu departe de Romania
    M
    Paris, France

    • Cu 30 PW putere la frecventa de 0,1 Hz (asa era initial) plus sursa gamma cu 10^13 fotoni/s sau 1 milion de fotoni pe secunda si eV densitate spectrala, parea ceva extrem de promitator. Unii am luat de bune aceste promisiuni. Nu am fost printre cei care ma exaltam legat de premii Nobel (am si oarecari rezerve legate de modul in care se acorda acest premiu, mai ales in ultimul deceniu), insa partea de spectroscopie gamma chiar ar fi fost inegalabila in alta parte.
      Lumea tacea nu pentru ca era ‘mituita’ de NVZ, ci de frica. Daca nu lucrai in IFIN-HH, mai bine nu te legai la cap cu atitudini pro sau contra marelui laser. Viata-i scurta. S-a zis, pe buna dreptate, hai sa asteptam sa se puna in functiune ELI-NP si vedem ce se poate face atunci. Dar cand vezi ca nu prea functioneaza nimic si mediile sunt asaltate cu tot felul de aberatii si comunicate aberante, plus dizolvarea Consiliului Stiintific, plus concedieri etc. devine o chestiune de supravietuire sa reactionezi.
      Cum am mai spus si cu alte ocazii, blamul esecului la care (din pacate) ne asteptam acum nu se va rasfrange nici numai asupra NVZ, nici numai asupra echipei ELI-NP, nici numai asupra IFIN-HH, ci vor fi bagate in aceeasi galeata toate institutele de la Magurele si, prin extensie, toate institutele din Romania (cele ale Academiei sa nu creada ca sunt la adapost). In 5 ani, cercetarea din institute va fi desfiintata si se va face, cat se va face, numai prin universitati. S-ar putea ca asta sa fi fost miza de la inceput.
      Oricum, nici in Franta nu veti sta mult mai bine. Cat credeti ca vor mai dura statele-in-stat CNRS si CEA?

    • Domnule Matrix,
      Vă felicit !!! Vă asigur că sper ca aceste felicitări să nu vă strice reputația !!! Dumneavoastră ați postat, pe această pagină de comentarii la articolul postat de domnul Dr. Victor Bârsan, singurele idei corecte. Vă felicit că ați folosit sintagme ca „Sindromul Pinocchio” și „desigur a servit si el patria ani la rand prin USA”!!! Ați ajuns la un punct „highly radioactive” al Cazului ELI-NP. Aș defini acest punct „highly radioactive” printr-un termenul „Dosarul”. Ca să nu existe confuzii: nu este vorba de Dosarele de Urmărire Informativă (DUI) pe care, dacă nu deranjează, le-ați putea studia la CNSAS. Este vorba de dosarele de „adânc conspirați”, adică de „dosarele ofi-țerilor și/sau colaboratorilor secu sub acoperire”. Din nefericire, se ajunge la o dilemă dureroasă: în cazul unui astfel de personaj, deosebita sa competență profesională afișată și impusă publicului contribuabil este pe merit sau face parte, în proporție mare, din legendarea sa. ///

  11. Dle Teodorescu

    Nu va faceti griji pentru Franta, asta trebuie sa fie ultima Dv. preocupare!
    Masajul Dv. este ,din pacate o spun, pur si simplu ridicol, sa ma ierte editorul Contributors , dar n-am alta exprimare mai buna!
    Scrieti “ In 5 ani, cercetarea din institute va fi desfiintata si se va face, cat se va face, numai prin universitati. S-ar putea ca asta sa fi fost miza de la inceput.”
    Adica forte secrete au lucrat ca laserul de la Magurele sa fie un esec ca cercetarea din institute sa fie desfiintata si sa ia universitatile cercetarea, si desigur fondurile alocate, insuficiente ce-i drept. Daca nu mai insel, Dv. conduceti doctorate la Uni. Bucuresti, chiar si predati din cand in cand. Care e problema? Ce va impiedica sa lucrati acolo? Avand acasa multi prieteni prof . univ. pot sa va spun ca universitatile din Romania nu sunt pregatite logistic sa preia macar un institute de cercetare din Romania. N-au primit sute de milioane de euro ca institutele de cercetare, nu au cum. Credeti ca era nevoie ca sute de milioane de euro sa fie irostite ca cercetarea sa fie transferata la universitati? O hotarare de guvern, un OUG, rezolva problema cu zero Euro,stimate domn.
    Cred insa ca mesajul meu v-a vizat. Iata: “Lumea tacea nu pentru ca era ‘mituita’ de NVZ, ci de frica. Daca nu lucrai in IFIN-HH, mai bine nu te legai la cap cu atitudini pro sau contra marelui laser. Viata-i scurta. S-a zis, pe buna dreptate, hai sa asteptam sa se puna in functiune ELI-NP si vedem ce se poate face atunci” De frica? Nu , e vorba de spiritual duplicitar al intelectulalui roman, despre care am vorbit in mesajul meu si care razbate in mesajul Dv.. Da, viata e scurta, aveti dreptate , Silviu Olariu a aflat acest lucru explicand stiintific de ce laserul de la Magurele nu e ceea ce s-a spus triumfalist in media, la guvern ,la presidentie. Nu l-a sprijinit nimeni, de frica , sau cum ziceti sa stam sa asteptam sa vedem ce se intampla, nu?
    Inchei sperand ca acest laser, instalatia de raze gamma sa reuseasca in ceea ce si-au propus. Nu va faceti griji pentru Franta , pentru CEA, ati lucrat aici candva si ar fi trebui sa intelegeti ca Franta nu e geografie ,cum spunea despre Romania Cioran, ci un destin.
    Cu alese ganduri,
    Paris, France
    M

    Paris , France

    • Cred ca va inteleg Dle M dar il inteleg si pe Cristi. Am stat aproape 10 ani in Franta, fiind invitat in diferite Universitati si CNRS. Atmosfera din anii 90 numai era aceeasi in 2011…Am avut sansa sa cunosc multi francezi de elita (cu adevarat elite !) dar si cateva uscaturi, ca peste tot de altfel, care au preferat sa blocheze, decat sa ne recunoasca adevarati parteneri. Acum, tin minte doar elitele si nu regret deloc cei 10 ani petrecuti in Franta (am chiar si o pensie de acolo) si am amintiri pe care le povestesc cu placere celor tineri. Ce m-a impresionat cel mai mult in ultimul timp au fost cuvintele frumoase pe care le-am primit referitor la performanta mondiala recent obtinuta in colaborarea Thales-ELI-NP, chiar de la prieteni care se gasesc in echipa de conducere a proiectului Apollon (care inca n-a ajuns la 10 PW). Multi ma intreaba la ce foloseste o astfel de putere. Raspunsuri clare inca nu am, dar sigur or sa vina. Revin la o postare a carei ultima forma a dat-o un francez de mare calitate. Eu cred ca n-as fi avut inspiratia si curajul sa fiu atat de transant in finalul postarii :
      https://lnkd.in/erh67dw

  12. Dle M, Paris, France

    Se pare ca distantarea de Bucuresti, Romania v-a determinat si o intelegere profunda a „naturii duplicitare a intelectualilor romani.” Tema fiind prea complexa pentru mine, dati-mi voie totusi sa aduc unele amendari punctuale la afirmatii ale Dvs. din cele doua comentarii de mai sus, pe baza realitatilor de la fata locului.

    1. NVZ nu a devenit director general al IFIN-HH dupa ce s-a intors din US, ci s-a intors din US dupa ce a devenit DG/IFIN-HH. Mai exact, a venit in Bucuresti pentru a participa si castiga pozitia de DG in mai-iunie 2004, iar dupa instalarea imediata a numit un interimar si a plecat din nou in US pentru inca 3-4 luni, pentru a se intoarce apoi definitiv in Bucuresti in octombrie 2004. Si nu e singurul aspect pe care l-ati mentionat precum in bancul cu Radio Erevan…

    2. Afirmatia Dvs. precum ca „NVZ dadea bani cu nemiluita la toata lumea, salarii foarte mari, in cel mai multe cazuri nemeritate….” o fi adevarata (chiar si de la adapostul anonimatului Dvs.) dar nu si in cazul celor care au semnat in clar https://www.contributors.ro/95-de-cercetatori-din-institutul-de-fizica-nucleara-cer-inlocuirea-actualului-director-al-institutului/?cfcc&replytocom=415853#respond . Aceasta deoarece toti acesti semnatari au incasat numai salarii cf. reglementarilor in vigoare pentru toti salariatii R&D din RO, in timp ce numai angajatii ELI-NP au beneficiat de „o grilă specială de salarizare, aprobată prin decizia Comisiei Europene, cu venituri la nivelul infrastructurilor și marilor institute europene de cercetare”, cf. https://cursdeguvernare.ro/jumatate-din-cercetatorii-angajati-la-proiectul-eli-de-la-magurele-sunt-romani-stabiliti-in-strainatate-sau-expati.html

    3. Angajatii ELI-NP au semnat si ei o scrisoare publica, ca drept la replica, dar de sustinere a lui NVZ [https://www.hotnews.ro/stiri-esential-24190136-drept-replica-opt-cercetatori-eli-semneaza-drept-replica-articolul-hotnews-care-critica-informatiile-care-comunica-depre-eli.htm]. Dar teoria Dvs. despre duplicitate are o problema aici: printre semnatari erau si straini …

    4. Paradoxal dar adevarat: protestele din IFIN-HH, avand un aspect colectiv cu incepere din ianuarie 2020, nu au vizat niciun element al proiectului ELI-NP. Ele au fost determinate de intentii de desfiintare a unui departament de baza al IFIN-HH (ian. 2020), modificarea contractului colectiv de munca prin introducere de prevederi contestate public anterior definitivarii acestei modificari (feb. 2020), si invalidarea consiliului stiintific abia ales in martie 2020 (deja invalidata la randul ei dar in justitie, cu pretul insa al bulversarii majore a vietii in institut). Aceste „initiative” ale conducerii IFIN-HH si nu probleme salariale au determinat protestul radical din institut. Protest care nu s-a manifestat pana la amintitele „initiative” ale conducerii IFIN-HH nu din frica sau ‘complicitate’ ci dintr-o incercare normala intr-o societate (prea putin) postcomunista de a nu te lupta cu morile de vant cand mai ai si obiective concrete de lucru si finalizat.

  13. Nu accept lectii de curaj de la persoane care nu-si dezvaluie identitatea si care, mai mult, sunt la mii de km distanta, unde ridica in slavi statul in care s-au aciuat si arunca cu noroi in statul in care s-au nascut. Nu e meritul Dvs. ca Franta e acolo unde e si Romania nu. Intre Emil Cioran si Gheorghe Manu, il prefer de departe pe cel din urma. Sau intre Mourou si Olariu. Indiferent de notorietatea la care ajung unii sau altii, calitatea umana nu ti-o poate anihila nimeni.

    Probabil ca stiti cum francezii sunt foarte critici cu statul lor, dar accepta cu greu ca acelasi tip de critici sa fie emise de straini. Si au dreptate. Iti poti permite sa critici in momentul in care evoluezi in structura respectiva, care exista si datorita impozitelor si eforturilor tale; dar nu poti accepta sa vina cineva din exterior sa-ti dea lectii de curaj si de morala.

    Asadar, sfatul meu e sa va vedeti de destinul francez (stiind si ca nu va veti integra in totalitate niciodata, indiferent cat adulati acel popor) si sa ne lasati pe noi, amaratii de la Magurele, sa incercam sa rezolvam cumva situatia marelui laser si, posibil, si a viitorului cercetarii din tara asta. Cu compromisurile si greselile noastre. Unii am reusit sa ne construim CV-uri absolut comparabile cu colegi de breasla francezi din aceeasi generatie, in conditii cu mult mai vitrege. Si de finantare, si de birocratie, si de diverse presiuni.

    Bon courrage.

    • Doresc sa ii multumesc editorului Contributors pentru ca a acceptat sa posteze acest mesaj al dlui Teodorescu. De ce? Acest mesaj arata cine este acest domn Teodorescu si cum gandeste el. Ceea ce pot sa adaug este ca acest domn nu a inteles ce este Franta , desi a locuit o vreme aici. Intotdeauna in Franta, am fost mai inteles, si apreciat mult mai mult decat acasa in Romania , unde cu voia dlui Teodorescu , platesc impozite, si da, sunt si cetateanul ei , ca si al Frantei de altfel. Deci am tot dreptul sa spun ceea ce spun, daca strainii pentru domnia sa sunt o problema. Iata ,o parte din an merg si la Univ. Stanford, unde niciodata nu mi-a spus cineva ca as fi un strain, ca n-am voie sa ma implic in problemele lor etc.Dimpotriva….
      Nu am vrut sa va dau lectii de curaj, la varsta Dv e cam tarziu, dar spun doar atat : din cauza unora care gandesc ca Dv. Romania e geografie, in timp ce din cauza unui Gerard Mourou, Franta isi continua destinul. In fond o firma din Franta a facut laserul din Magurele cel “romanesc”, Dv. i-ati dat o cladire facuta la repezeala de o firma din Austria. M-am linistit, strainii astia rai construiesc Romania moderna in timp ce intelectualii ei sunt macinati de frustrari nesfarsite.
      Nu mai e nimic de spus!
      M
      Paris, France

      • Gresiti profund. Nu am spus nimic de rau despre Franta sau despre francezi. Au tot dreptul sa fie asa cum sunt si bineinteles ca-i respect. Chiar eu am ironizat la un moment dat ca marele merit al cercetarii romanesti de la ELI-NP este un laser realizat de Thales (Franta) si o cladire realizata de Strabag (Austria). Problema este alta si probabil ati sesizat-o, dar preferati sa ridicati alte perdele de fum. Teodorescu este ala care este, nu se mai poate schimba acum (aici aveti dreptate), dar nu strainii sunt pentru el o problema, dovada multiple colaborari internationale pe care le-a avut si le are in continuare (inclusiv cu echipe frantuzesti). Problema sunt romanasii fara coloana vertebrala proaspat unsi cu alte cetatenii care ne dau lectii de la distanta sub acoperirea anonimatului.
        Probabil ca nu este treaba mea ce se va intampla cu institutiile de cercetare din Franta, dar nici a celor care au imbratisat destinul hexagonal cu un entuziasm nedisimulat ce se va intampla cu lucrurile din tara in forma de peste si mai ales sa desfiinteze pe putinii care mai fac lucrurile sa se miste in Ro. Mai ales ca din aceste interventii transpare si o tentativa de reabilitare a lui NVZ. Printre altele, NVZ a reziliat contractul cu EuroGammaS, la care vioara a doua era CNRS-ul, despre asta aveti vreo parere?
        Iar in ceea ce-l priveste pe Gerard Mourou, l-am intalnit de mai multe ori pe vremea cand parea mai „prezent” decat acum (cam in perioada in care participa la celebrul film cu dansatoarele) si nici atunci nu mi-a facut o impresie exceptionala. Si nu sunt singurul, opinia mea e impartasita de multi colegi, mare parte din ei francezi. GM nu este cel mai intemeiat motiv de mandrie pentru fizica din Franta. Toti ceilalti laureati Nobel francezi in viata sunt cu mult deasupra domnului Mourou.
        Anunt si ca aceasta este ultima postare a mea la acest articol, de acum incolo puteti afirma ce vreti, nu voi mai reactiona.

      • Ati remarcat foarte bine ca Thales si-a facut foarte bine treaba, chiar si intr-o cladire facuta de un concern austriac. De ce atunci altii s-au plans de cladire ? Intr-adevar Thales este o firma redutabila care a avut grija sa formeze specialisti romani in echipe mixte, tocmai ca sa se asigure o continuitate. Pana la urma Thales-Romania este o firma cu specialisti si conducere romaneasca si cativa colegi angajati acolo, acum se ocupa de laserii de la ELI-NP. Si eu m-am simtit mult mai apreciat in Franta si asta m-a stimulat sa muncesc mai bine si chiar sa am rezultate cu care ma mandresc (https://patents.justia.com/inventor/mihai-ganciu-petcu). Cateva uscaturi mi-au facut insa mult mai mult rau decat mi-as fi putut inchipui ca se poate si din pacate unii sunt romani cu cetatenie franceza, care se mandresc ca numai au nicio legatura cu Romania. Asa cum am mai spus, prefer sa-mi amintesc doar de elitele pe care le-am cunoscut in Franta si cu care am ramas in relatii cordiale.

  14. Doua completari la articolul Dv. Spuneti ca:

    1) „Frauda este mai frecventă în cercetările sociologice sau medicale, bazate uneori pe chestionare sau interviuri greu verificabile, și destul de rară în chimie sau fizică”.

    Va ajut cu un exemplu din fizica. Da, poate ca frauda in fizica e rara, dar cand apare le depaseste pe toate celelalte la un loc, prin dimensiune si implicatii, e.g. ne spune ce inseamna „peer review” in top journals (Nature, Physical Review Letters, Science, Physical Review, Applied Physics Letters, etc) intr-un caz „faimos”:
    https://en.wikipedia.org/wiki/Sch%C3%B6n_scandal

    Si mai sunt si altele:
    https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_scientific_misconduct_incidents

    2) spuneti in articol: „Consiliul Stiințific (CS) al IFIN, a fost desființat abuziv de dl Zamfir și repus recent în drepturi prin hotărâre judecătorească.”

    Deocamdata e doar o hotarare temporara, pana la judecarea pe fond:
    http://portal.just.ro/3/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=300000000926508&id_inst=3

    • Corect dle Marius. Si cu toate acestea, in loc sa se astepte o hotarare din partea instantei ca intr-adevar s-a comis un abuz cum sustin unii – exista insa si opinii contrare- , dupa disparitia lui Zamfir din scaunul de director acest CS se intruneste regulat si emite tot felul de hotarari.
      Oare de ce nu au rabdare sa isi dovedeasca dreptatea in instanta?

  15. Multumesc pentru comentariile si aprecierile care mi s-au transmis. De fapt le merita dl. Victor Barsan. Eu n-am facut decat sa adaug cate ceva.
    Notez ca NVZ e director din 2004 , si iata ca dupa 16 ani, da 16 ani!, apar proteste in 2020 impotriva lui NVZ. De ce? S-a trezit in sfarsit vreo constiinta? Ne lamureste dl V. Avrigeanu….”Ele au fost determinate de intentii de desfiintare a unui departament de baza al IFIN-HH (ian. 2020), modificarea contractului colectiv de munca prin introducere de prevederi contestate public anterior definitivarii acestei modificari (feb. 2020), si invalidarea consiliului stiintific abia ales in martie 2020 (deja invalidata la randul ei dar in justitie, cu pretul insa al bulversarii majore a vietii in institute” Deci nici macar acum nu aveti curajul sa afirmati ca NVZ avea delirul puterii si orgolii nemasurate, si cum mai nimeni nu i-a spus nimic timp de 16 ani, a crezut ca poate face orice! Inclusiv de a se certa cu Comisia Europeana, punand astfel in pericol un proiect de tara la care sute si sute de oameni si-au adus contributia, incepand cu cei care au construit noua cladire!Punand in pericol investitii de sute de milioane de Euro!Nici o autoritate din Romania nu s-a sesizat , si asta e mai grav decat duplicitatea intelectualilor romani ( n.m ….cei straini au semnat ca sa isi ajute colegii dle Avrigeanu, dar va asigur ca exista multi intelectuali straini duplicitari la randul lor…deci nu e o inventie romaneasca!) . Si mai grav e ca NVZ a pierdut toate procesele intentate de salariati ,de CS , ceea ce arata ca abuzul de putere era la el acasa…folosind avocati platiti cu banii institutului. Poate ii cereti inapoi, totusi!
    Foarte bine, va urez numai bine, succes, si multe realizari, eu nu vad ELI-NP un proiect esuat ca cei care au mai scris aici, ci un proiect prost condus. Se va redresa, o sa vedeti, UE nu va abandona un astfel de proiect. E timpul sa dovediti ca ce s-a promis se va si face. E timpul si unui process de constiinta a fiecaruia, ca astfel de lucruri sa nu se mai intample intr-un institute de cercetare prestigios in Romania.

    Cu cel mai bune ganduri,

    M

    Paris , France

    • Nu doresc nicio polemica dar constat ca va inselati din nou cand afirmati „Deci nici macar acum nu aveti curajul sa afirmati ca NVZ avea delirul puterii si orgolii nemasurate, si cum mai nimeni nu i-a spus nimic timp de 16 ani, a crezut ca poate face orice!”, Avem mai mult curaj decat sa vehiculam aprecieri la adresa unui oficial in evident impas, chiar daca ii revine intreaga responsabilitate pentru asta.

      Acest curaj ne este necesar acum in IFIN pentru a sustine cu toata parerea de rau ca actuala stare deplorabila din IFIN-HH se continua in mod revoltator atat timp cat persoane responsabile de aceasta stare continua sa faca parte din Comitetul Director si Consiliul de Administratie (fara EUROpass CV inclus, ca doar Comisia Europeana e buna numai cand aproba grile de salarizare EU in RO). Si asta la aproape o luna de la venirea in institut a corpului de control MEC, fara vreun efect vizibil pana acum. Nu o anume persoana e uscatura la noi ci intreg sistemul subordonat politicienilor si birocratilor fara vreo legatura cu R&D.

      Din aceasta cauza s-a tacut atat timp cat se parea ca inca mai e posibil sa ne facem profesia, indiferent de manevrele pe care oricum nu le putem controla. Fiti fericit ca nu ati mai apucat sa aveti o astfel de dilema!

      • Domnule Avrigeanu,
        Va doresc sa reusiti. Inceputul a fost greu, intotdeauna si acasa si aici a fost greu sa ai o pozitie verticala nu numai in cercetare, dar si in viata. Sunt convins ca Dv si colegii Dv vor reusi sa repuna institutul pe linia normala a activitatii de cercetare , a credibilitati si respectului pe care il merita cu prisosinta. Inceputul a fost greu…si trebuie sa continue.
        Succes,
        M.
        PS Am evitat sa mai scriu orasul si tara ,pentru ca pe unii ii irita.!

      • Domnule Avrigeanu ! Cunoasteti cumva ce se intampla la CCR in IFIN ???? Aveti idee ce rezultate ies de acolo? Aveti idee ce uscaturi exista acolo? Documentati-va si faceti ceva sa indreptati lucrurile ! Spor in toate

  16. Un comentariu care cred ca merita luat in considerare, este al Domnului Profesor Gh. Popa, fost ministru secretar de stat si fost rector la Univ. A. Cuza din Iasi (https://amopa-roumanie.eu/_files/200000146-9e6d89f5dd/CV_Gh_Popa_%2031%2001%202019.pdf)
    Acest comentariu a aparut ieri la https://www.contributors.ro/avem-putere-10-pw-ce-putem-face-cu-ea-si-cand/ si este intitulat „SCRISOARE DESCHISĂ privind activitățile de cercetare din cadrul proiectului ELI-NP și considerații pentru viitor” (comentariul nr 32)

  17. Remarcabilă analiza lui Victor, luând ELI-NP ca studiu de caz. Pentru că pune ȋn lumina reflectorului zona de mucegai managerial din cercetarea românească, tributară neocomunismului care domină politica dâmboviţeană de 30 de ani. Parafrazând un exemplar politic ȋncă ȋn viaţă, aş numi-o “cercetare de cumetrie”. Cu numiri făcute pe pile, cu fonduri alocate pe ochi frumoşi, cu incompetenţi instalaţi ȋn puncte decizionale. Ce mi se pare ȋnsă cel mai trist este că aceste metehne locale au maculat un proiect de reală anvergură internaţională cum este ELI. Să nu uităm că Mourou a propus proiectul ELI şi a fost apoi acceptat ȋn ESFRI ȋn 2006, pentru un laser cu 100 PW pe puls. Evident, board-ul nu şi-a bătut atunci capul cu limitele tehnologice ale unei asemenea fantezii, perspectiva atingerii unor intensităţi de câmp electric la asemenea putere, pentru cercetarea de frontieră, luându-i minţile. Fac un scurt istoric romanţat, util zic eu, pentru context! În 2007 se constituise deja un consorţiu european de 12 parteneri dispuşi să participe la realizarea lui. Printr-un noroc chior asupra căruia nu voi insista, dar la care ȋntâmplător am luat parte, INFLPR devine al 13-lea partener ȋn consorţiu. Evident că Mourou, director de proiect, dorea realizarea facilităţii ȋn Franţa, profitând ȋnsă de resursele financiare pentru cercetare, puse de Comisia Europeană la dispoziţia României, ȋn curs de aderare la UE. Asta pentru că administraţia franceză nici nu vroia să audă de o asemenea investiţie, Franţa având o serie de facilităţi laser de mare putere la, Bordeaux, LOA şi Luli din Palaiseau-Paris. Bref, Comisia a decis să accepte amplasarea noii facilităţi de cercetare avansată undeva ȋntr-o ţară din estul Europei, recent scăpată de sclavia comunistă şi păgubită de investiţii serioase ȋn cercetare. Aşa se face că, ȋn cadrul Studiului de Fezabilitate elaborat de consorţiu ȋn Faza Preparatorie (2007-2012), apare pentru prima oară oferta României de a găzdui noua facilitate paneuropeană, la care se adaugă oferte similare ȋnaintate de Ungaria şi Cehia. Ca să nu iasă cu păruială intraEU, Comisia decide ȋn final amplasarea ELI sub forma celor 3 centri deja cunoscuţi.
    Am făcut digresiunea istorică pentru a sublinia caracterul paneuropean al investiţiei şi greşeala de a lăsa lucrurile la cheremul guvernelor din ţările menţionate, toate marcate de bubele moştenite din vremea totalitară. Iar cel mai rău stăm noi, cu cele mai urâte leziuni postcomuniste, perfect şi didactic enumerate pentru domeniul cercetării de către Victor.
    În ȋncheiere aş vrea totuşi să remarc uriaşul păcat de a desconsidera atâta muncă şi atâţia bani cheltuiţi, făcut deja de unii şi, sincer, eu nu prea ȋnţeleg ce urmăresc. Pentru că, lăsând la o parte gafele de marketing şi festivismul păgubos din discursul autohton, această facilitate, administrată cuviincios, responsabil şi profesionist poate polariza o activitate de cercetare de nişă cu o mare deschidere, aşa cum puzderia de lucrări ştiinţifice meritorii, parte amintite de Victor, parte de comentatori, o dovedesc. Totul este să nu fie lăsată doar pe mâna noastră!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Victor Barsan
Victor Barsanhttp://contributors
Victor Bârsan, născut în 1950, la Focşani. Absolvent al Facultăţii de Fizică şi al Facultăţii de Matematică-Mecanică ale Universităţii din Bucureşti; doctorat în fizică. Cercetător în domeniul fizicii teoretice la IFIN-HH; preşedinte al Fundaţiei Horia Hulubei, secretar ştiinţific al Catedrei UNESCO a Fundaţiei; experienţă profesională în jurnalism, istorie recentă, drepturile omului, diplomaţie, instituţii internaţionale. Ultima carte publicată: Horia Hulubei - omul şi epoca sa, Editura Horia Hulubei, 2021.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro