vineri, martie 29, 2024

Margaret Thacher şi Angela Merkel – o modestă precizare

În  valul de declaraţii anti- occidentale care pare să domine România, observaţiile  Ministrului Culturii legate de două dintre marile personaje politice feminine ale ultimilor decenii nu  fac  notă discordantă. Dimpotrivă- ele  indică  influenţa  unei ideologii  împărtăşite de o parte dintre exponenţii actualei guvernări.

Cu siguranţă, Margaret Thatcher şi Angela Merkel nu pot fi  recomandate drept reperele valide de carieră pentru femeile ce aspiră să servească   binele comun în România, după cum nu pot fi exemplu nici pentru bărbaţii care s-ar dedica aceluiaşi scop. Şi aceasta din simplul motiv că valorile şi  aspiraţiile lor nu  au nimic în comun cu realitatea unei Românii politice întemeiate pe  selecţia defectuoasă şi clientelară a elitei guvernante. A- ţi propune  să fii ales membru al parlamentului spre a deveni conducător de partid, prim- ministru ori preşedinte, ca femeie, este inimaginabil într-o Românie în care prezenţa politică a femeilor este redusă la postura de element decorativ, destinat să salveze aparenţele.

A gândi şi urmări o politică a curajului moral şi fermităţii economice, politică inspirată de femeile   la care se referea ministrul  culturii, este irealizabil într-o Românie în care televiziunile propun ca divertisment o formă odioasă şi inacceptabilă de terfelire a demnităţii feminine. A invoca  pe Margaret Thacher sau Angela Merkel într-o Românie în care ideea egalităţii de gen rămâne marginală ar fi o dovadă de naivitate .Firesc ar fi să ne reamintim, însă, de defilările în costume de baie orchestrate de primarul Constanţei la referendumul de demitere a preşedintelui  sau să ne  revină în memorie rolurile înjositoare la care sunt condamnate femeile  de cele mai multe ori în România profundă, acela de sclave casnice, fără orizont profesional independent.

În cele din urmă, fiecare dintre naţiuni se construieşte, etic, prin chipurile pe care doreşte să le asocieze vieţii sale publice. Margaret Thacher şi Angela Merkel lasă în urmă această lecţie luminoasă despre devotament public şi încredere în valorile ce încurajează persoana, cimentând comunitatea.  Va veni, poate, o zi în care şi elita politică din România  va  avea onestitatea  să spună femeilor şi bărbaţilor, deopotrivă, că demnitatea şi curajul sunt valorile cele pe care se fondează viitorul  democratic al ţării, iar nu continuarea unui curs al indecenţei şi obscenităţii  generalizate.Va veni , poate, o zi în care egalitatea de gen să însemne mai mult decât o frază fluturată în campaniile electorale. Depinde doar de noi toţi ca acest moment să fie unul cât mai apropiat.

Distribuie acest articol

6 COMENTARII

  1. Domnule Stanomir, cred ca exista mai multe prejudecati anti-feministe in Romania (sau alte tari similare din zona) decat in Germania sau Marea Britanie, insa sunt femei in politica in Romania respectate pentru curaj, capacitate, perseverenta si inteligenta (exemplul imediat este Monica Macovei), din nefericire insa prea putine. Mazare nu a fortat machinele sa voteze in bichini si nici misoginii nu au fortat-o pe doamna Udrea sa isi arate lenjerai intima! La asa nivel de nivel de femei politice, reprezentarea si aprecierea lor de public mi se pare justa! Articolul dvs este o gargara pretins analitica, fara nicio valoare, o chestie care nu zice nimic si rastoarna realitatea pe dos (parca privesc Antena 3!). Nu stilul e de vina ca nu scrie scriitorul, in primul rand, si nici barbatii din Romania nu sunt de vina ca femeile politice din Romania nu sunt mai capabile!

    • De unde știți că Mazăre nu a forțat manechinele să voteze în bikini?

      Dați vina implict pe femei, exact exemplul de misoginism indicat de autor, nu-i de mirare că v-a deranjat atât de mult încât să-l atacați.

    • referirea la Merkel a fost facuta de un profund incult (Min.Culturii, Hasotti), care era la adunarea femeilor liberale. Daca ar fi fost la adunarea pensionarilor liberali, ar fi vorbit de W.Churchill.

      • Femeile liberale se dau in vint dupa marii lor barbati. Unul este Sica Orban, care le-a rugat sa nu faca o cariera prin paturile barbatilor mari ai natiunii, ca femeile din alte partide. Ala era mai tot timpul uleiat, asa ca nu s-a pus. Hasotti e de-o prostie crasa, dar le-a adus baclavale. „Sezi mumos, Bubico, ca-ti dau candel” era subinteles. Ce Merkel, ce Thatcher?

        Pe cine sa-si ia de model in viitoarea cariera, n-a spus. AM Pippidi trebuie sa fie minioasa tare. Asta chiar e lipsa de recunostinta!

  2. Cite dintre persoanele agatate cu ghearele si dintii de putere, din Tara Romaneasca, ar cunoaste de exemplu intelesul cuvintului „sufrageta”? Daca i-ar intreba Gaita ar iesi ca intr-„O noapte furtunoasa” – „sufragiu universale”. Desi unii aromani stilati sustin ca Hasotti provine dintr-o familie mai saltata si nu ca Becali, direct de la oi, iata ca nu e vorba decit de un badaran oarecare, de o insecta balcanica.
    Cita vreme „profesorii universitari” nu sint decit niste derbedei care vorbesc ca la usa cortului (nu puteti crede ce figuri subtiri si ce cuvinte rostesc), cita vreme unul ca Dan Puric injura de mama intr-un amfiteatru care reunea profesori si studenti, intr-o conferinta „Despre demnitate”!!!!, ce sa ne asteptam la pleava de pe la posturile de scos bani din publicitate? UN SINGUR LUCRU AR PUTEA DESCURAJA DEZMATUL. O campanie catre firmele mama de a nu mai acorda publicitate posturile de televizune „politically incorrect”. Ce ziceti?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Ioan Stanomir
Ioan Stanomir
Profesor de drept constituţional la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, specializat în domeniul dreptului constituţional.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro