joi, martie 28, 2024

Măsurile imediate pentru salvarea sectorului energetic care nu trebuie să lipsească de pe masa Guvernului și din dezbaterea prezidențială

Guvernarea PSD-ALDE, susținută până mai ieri de UDMR și de mulți parlamentari care s-au refugiat la ProRomânia și se auto-intitulează „opoziție”, lasă în urmă o serie de probleme în economie și, în special, în sectorul energetic, a căror rezolvare este absolut stringentă.

Este limpede că România, sub guvernarea PSD-ALDE, a devenit o țară care nu mai știe să își folosească resursele în interesul cetățenilor săi. Sectorul energetic, de care depinde întreaga economie și confortul nostru de zi cu zi, a fost căpușat, infestat cu sinecuri, decapitalizat și abandonat în negura discursurilor ultra-naționaliste.

În aceste condiții, sectorul energetic nu ar trebui să lipsească din soluțiile pentru o nouă guvernare, care ar trebui să cuprindă mai multe măsuri imediate pentru consolidarea securității energetice a țării noastre și nici din dezbaterea prezidențială, asta dacă ne mai dorim ca România să fie un pilon de stabilitate al Flancului Estic.

1. Eliminarea măsurilor nefaste din OUG114/2018 și OUG19/2019 care au afectat sectorul energetic

OUG114 și OUG19 au accelerat declinul producției naționale de gaze naturale, cu girul ANRE, și au distorsionat piața internă transformând România într-un importator net de energie la prețuri record. Mai mult decât atât, aceste ordonanțe nefaste au determinat Comisia Europeană să declanșeze un mecanism de infringement împotriva țării noastre. Cu toate acestea, trecerea de la o piață reglementată la una dereglementată nu ar trebui să se facă ad-hoc, peste noapte, așa cum au procedat Liviu Dragnea, Darius Vâlcov și Orlando Teodorovici atunci când au impus prețuri fixe la producția de energie la începutul acestui an. Abrogarea OUG114 și a OUG19 ar trebui să vină cu un set de măsuri tranzitorii pe care ar trebui să le propună ANRE și să fie aplicate pe termen scurt, protejând securitatea aprovizionării, fără a transfera vreo povară în factura consumatorilor.

2. Legislație pentru consumatorul vulnerabil

A venit momentul să le acordăm sprijin românilor care nu își pot plăti facturile la energie din cauza veniturilor mult prea mici sau celor care nu sunt conectați la rețelele de utilități. Mulți dintre ei ajung, din această cauză, să folosească soluții improprii de încălzire sau de acces la energie. Nu putem vorbi despre o piață liberă la energie fără a rezolva problema consumatorilor vulnerabili, mai ales în condițiile în care există mecanisme financiare pentru a proteja acest segment de populație. Se impune o definire cuprinzătoare a consumatorilor vulnerabili și a sărăciei energetice până la finalul anului care să țină cont de nivelul veniturilor per gospodărie în funcție de regiuni, de consumul de energie lunar, de gradul de incluziune socială sau de modul cum este asigurat un standard minim de eficiență energetică a locuințelor.

3. Stimularea investiției în producția de gaze naturale onshore și din Marea Neagră

Guvernul Dăncilă a lansat în dezbatere publică, în urmă cu o lună de zile, o serie de modificări aduse Legii Offshore. Multe dintre ele trebuie rafinate în perioada următoare, pentru ca, în sfârșit, exploatările de gaze din Marea Neagră să demareze. Modificările propuse nu au în spate niciun studiu de impact și nici măcar un scenariu de evoluție a prețului pentru următorii ani. Până la urmă, își asumă cineva să preia propunerile unui guvern care a fost dat jos prin moțiune de cenzură?

De asemenea, avem noi zăcăminte onshore descoperite care așteaptă să fie exploatate într-un cadru fiscal stabil și predictibil.

România trebuie să aibă șansa să-și consolideze securitatea energetică și să aibă acces la o suficientă cantitate de gaze naturale pentru consumul casnic și industrial. Valorificarea resurselor de gaze, în țară, prin extinderea rețelelor de transport și distribuție și dezvoltarea industriei petrochimice ar trebui să fie două obiective majore.

A venit momentul să devenim un actor european serios în producția de materiale rezultate din prelucrarea gazului natural care să asigure tranziția energetică și să aducă creștere solidă economiei noastre. Doar așa ne putem transforma din exportator de materii prime în exportator de produse cu valoare adăugată mare și, în plus, să diminuăm deficitul balanței comerciale.

Ar fi indicat ca oricare guvern care va veni după Executivul Dăncilă să își asume serios rolul de a face din România o contrapondere la gazul rusesc din regiune. Acest lucru presupune, pe lângă liberalizare, să creeze macanismele care să asigure lichiditate, diversificare, concurență și transparență astfel încât piața gazelor naturale să devină una solidă.

4. Mecanisme pentru noi investiții în sectorul energetic

Guvernul PSD-ALDE a recurs în ultimii doi ani și jumătate la decapitalizarea companiilor de stat din sectorul energetic pentru a-și asigura surse de finanțare la bugetul de stat.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, susține că sunt suficienți bani de pensii și salarii. În acest caz, companiile de stat din energie ar trebui să folosească profitul obținut pentru construirea de noi capacități de producție și modernizarea sectorului, pentru a ne conforma la țintele europene de diminuare a emisiilor de carbon stabilite pentru anul 2030 și pentru a crește nivelul de reziliență a sistemului energetic.

Rezolvarea blocajelor pentru a permite contracte de tip Power Purchase Agreement (PPA), asigurarea unui cadru fiscal stabil și predictibil, gestionarea judicioasă a banilor strânși de la poluatori prin certificatele de carbon și promovarea liniilor de finanțare europene pot fi alte direcții, pe termen scurt, suficiente pentru a stimula investițiile în noi capacități de producție.

5. Sector energetic fără sinecuri

Eliminarea clientelei politice care gravitează în jurul companiilor din energie ar trebui să fie una dintre cele mai importante priorități. Principiile guvernanței corporative au fost ocolite de atâtea ori, mai ales în sectorul energetic.

Companiile de stat s-au transformat în niște adăposturi pentru personal incompetent, obedient la comenzile politice și în pușculițe pentru toți neaveniții care se autointitulează „oameni de afaceri”. De multe ori aceștia sunt chiar mână în mână cu politicieni sau factori de decizie locală.

Dacă vom asista în următoarea perioadă la noi numiri de personaje dubioase în companiile de stat, pe principiul „pleacă ai voștri, vin ai noștri”, înseamnă că nu am învățat nimic din aproape trei ani de guvernare PSD plus sateliții săi politici.

Listarea la Bursă, acolo unde este cazul, pentru creșterea transparenței actului decizional, este una dintre soluțiile care pot contribui la decăpușarea companiilor strategice din energie.

6. Creșterea capacității de interconectare a României

Pentru a nu mai rămâne la mâna importurilor de gaze naturale rusești și să luăm energie la prețuri exorbitante din import atunci când avem vârf de consum, un obiectiv major pentru anul 2020 ar trebui să fie finalizarea accelerată a proiectelor de interconectare regională.

Altfel, pe măsură ce exigențele în materie de norme de mediu vor crește, iar capacitățile de producție vechi vor începe să numere din ce în ce mai multe ore de mentenanță, România se poate trezi în situația de a nu mai ajunge să se laude că „a fost binecuvântată” cu un mix energetic diversificat. S-ar putea să nu mai aibă cum să-l valorifice!

7. Tranziție energetică justă și soluții realiste pentru CE Oltenia

CE Oltenia, unul dintre pilonii care asigură aprovizionarea cu energie electrică a României, trece prin mari dificultăți financiare. Condițiile improprii de muncă, randamentul scăzut al utilajelor și costul mare de producție al lignitului livrat în centrale, influențat de prețul din cel mai mare al certificatelor plătite pentru emisiile de carbon, accentuează starea financiară a acestei companii.

Compania a fost căpușată sistematic de baroni locali și de tot felul de personaje dubioase cărora ar trebui să li se taie imediat conductele de bani, prin care se încarcă facturile consumatorilor!

Prin mecanismele interne de investiții pe care ar putea să le creioneze în perioada următoare, România ar trebui să accelereze, mai ales în sectorul carbonifer, investițiile în înlocuirea capacităților vechi pe bază de cărbune, care acum sunt ineficiente, în altele noi, pe bază de gaze naturale.

Soluții coerente trebuie identificate, de asemenea, pentru a securiza activele viabile din cadrul CE Hunedoara dar și pentru Valea Jiului în cadrul Platformei Regiunilor Carbonifere, pentru a stimula o dezvoltare economică durabilă.

8. Sistemul centralizat de încălzire

Este inadmisibil că, în anul 2019, locuitorii unor orașe precum București, Galați sau Constanța își pun problema dacă vor avea sau nu, la iarnă, apă caldă și căldură.

Ar trebui odată și-odată să consemnăm falimentul acestui sistem care a fost căpușat ani la rândul și ale cărui pierderi și decrepitudine au fost mascate cu subvenții generoase. Soluția este să deschidem piața, să încurajăm investițiile în centrale în cogenerare de înaltă eficiență, să-i lăsăm pe oameni să-și aleagă propria soluție tehnică iar acolo unde poate fi reformat, punctual, sistemul centralizat, hai să nu ne mai pierdem prin birocrație.

Este o iluzie să credem, totuși, că aceste măsuri absolut necesare se pot adopta cu sprijinul unui parlament atât de fragmentat cum este în prezent. Aceste soluții necesită reforme profunde care nu pot fi implementate decât cu o majoritate solidă în parlament, adică în urma unor alegeri anticipate, care să fie organizate cât mai repede cu putință.

Aceste reforme ar trebui să se producă într-o nouă paradigmă, care presupune o schimbare fundamentală de viziune, desprinsă radical din logica pesedistă. Adică, să avem un minister al Energiei și al Schimbărilor Climatice. Sectorul energetic nu mai poate fi izolat de impactul emisiilor de carbon și de tranziția energetică pe care și țara noastră trebuie să o parcurgă în următorii 10 ani. Altfel, a ascunde responsabilitățile unui asemenea minister prin alte portofolii ar însemna să rămânem deconectați de realitatea europeană și să ne ancorăm în trecut.

Distribuie acest articol

13 COMENTARII

  1. Toti cer reforme imediate unui guvern fara o majoritate parlamentara. Ar fi mai intelept sa asteptam pana vom avea un guvern cu acesta sustinere.

  2. 1.Sector energetic fără sinecuri: suntem printre puținele tari din Europa cu companii în domeniul energetic, inclusiv cele reglementate, cu capital majoritar de stat. Ne mintim crezând ca sinecurile vor fi eliminate în companiile cu capital majoritar de stat. În cadrul ENTSOE, de exemplu, majoritare sunt companiile reglementate cu capital majoritar privat.
    2.Tranziție energetică justă și soluții realiste pentru CE Oltenia: principiile sunt corecte, atâta timp cât centralele parte ale CE Oltenia vor fi separate și dezvoltate independent. În forma actuala a societății, este atât o forma de discriminare fata de celelalte companii producătoare de stat, cât și fata de producătorii din cadrul CE Oltenia. Atat Hunedoara și CE Oltenia au nevoie de un proiect care sa integreze atât dezvoltarea alternativa zonala, ca soluție ptr personalul din mine sau centrale dezafectate, cât și transformarea centralelor parte a companiilor. Momentan, lanțul de interdependenta este asa de solid, încât vor intra toti în colaps.

  3. Astfel de articole asteptam de la oamenii politici. Sa arate concret ce trebuie facut.

    Va rog sa continuati si pe alte teme: educatie, sanatate, circulatie, etc.

  4. Sectorul energetic , resurse, sisteme, instalatii, capacitati de productie , este elementul cheie economic si strategic al unui stat.Crede cineva ca elementul privat va aduce preturi mai mici, ecologie, stabilitate ? Ma indoiesc. In primul rand privatul vrea profit, prin orice mijloace. Ca sa ai stabilitatea sistemului in orice conditii, crize, razboi, pace, etc. Sistemul trebuie sa fie al poporului adica al statului. Ca sa produca cineva orice fel de produs competitiv si la un pret bun trebuie sa ai resurse ieftine si forta de munca calificata, restul sunt povesti.Toata lumea spune ca vand chinezii produse la pret de dumping dar cine a fost acolo stie ca nu este adevarat. Curentul este la ei la pret de productie ( cum erea la noi inainte de 89) , carburantii la fel , adica toate sunt cam la o treime fata de Romania. In plus se munceste pe rupte. Tehnologia se imbina in China astfel , veche +nou. O sa vedeti schele de blocuri facute din bambus pana la etajul 20, macarale si moderne si vechi cum aveam noi in anii 80, dar se lucreaza cu toate , nu sta nimic. Dar trebuie sa existe bunavointa si mai putina furaciune si jmecherie.

  5. Sinecurile nu pot fi eliminate din acest domeniu.
    Privatizarea nu rezolva problema pentru ca nu mai avem specialisti capabili sa gestioneze situatia. Au fost dati afara cei care stiau cu ce se mananca si inlocuiti cu tot felul de politruci/pile, din afara sistemului, pe model „veorica”.

  6. Cristina, este lăudabilă inițiativa, dar formatul este al aceleiași ”liste de cumpărături”, pe care o întâlnim în mai toate documentele programatice ale diverselor partide (cu minore și parțiale excepții). De obicei, e vorba de o competiție de idei de tipul ”eu zic că măsura asta este importantă … ba eu zic că astalaltă e mai importantă” … și tot așa.

    Un astfel de document trebuie

    (a) să plece de la nevoile și interesele cetățeanului, întoarse pe toate părțile, din perspectiva tematicii respective (garantarea disponibilității energiei în perioada rece, accesibilitatea energiei, siguranța personală, beneficiile financiare din exploatarea resurselor naturale ale țării, resurse care la care fiecare cetățean este co-proprietar, etc.)

    (b) să aibă în vedere măsurile care adresează aceste nevoi și interese, atât (1) direct (creditarea consumatorului în perioada rece, interzicerea debranșărilor în perioada rece, obținerea independenței energetice parțiale a consumatorilor, posibilitatea facilă de schimbare a furnizorului, etc.), cât și (2) indirect (utilizarea veniturilor din exportul de energie ca fond social și de asigurare a unor gratuități acordate tuturor cetățenilor, asigurarea continuității livrării prin stocarea energiei în lacuri de acumulare, prin pompare inversă, și stocarea în rezervoare subterane de gaz natural, exportul multi-modal de energie, inclusiv prin tancuri de transport gaze lichefiate, asigurarea locurilor de muncă în industriile energo-intensive, creșterea acoperirii distribuției de gaze naturale în toate localitățile țării, etc.).

    (c) să pună toate măsurile, atât directe, cât și indirecte, într-o relație de cauză-efect, pornind de la nevoile și interesele cetățeanului, astfel încât să fie clară inter-dependența logică dintre aceste măsuri și secvențierea lor bazată pe inter-condiționările reciproce.

    Fără supărare, există o știință/disciplină care guvernează redactarea unor astfel de documente. Știi cum se numește?

  7. Atunci cand vorbim de energie, trebuie sa o conectam cu industria mare consumatoare de nergie. E absolut necesar sa se acorde o atentie sporita industriei prelucratoare caci guvernul nu a facut decat sa puna poveri pe spatele acesteia, furandu-i toate avantajele competitive pe pietele europene. In ce alta tara din Europa energia, care este o materie prima, este tratata independent si mai presus de industria prelucratoare care face produse cu valoare adaugata mare? Toata lumea vorbeste de sistemul energetic, de investitii si scheme de sustinere, dar cine este de fapt „finantatorul” sistemului energetic? Este industria, care daca dispare, o sa ramanem doar un furnizor de materie prima de cea mai joasa valoare pentru restul Europei.

  8. I-as da Cristinei Pruna strategia energetica națională pe mana si as lasa-o sa o dezvolte si sa o implementeze cum crede ea de cuviință, probabil ca atunci ar vedea diferența intre a vrea si a putea.

  9. e o mare rușine că Plusr nu a asumat guvernarea și face jocuri politicianiste, purism moral, dați jos guvernul și lăsați pe alții să asume costurile dificile al echilibrării statului. Tot respectul, pentru PNL că are curajul să riște alegerile de la anul pentru a face ce trebuie. Evident că puriștii și oamenii noi vor să fie nepătați și să nu incaseze costuri politice. păi să stea in stradă dacă nu-s capabili să fie partid.

  10. Asa cum comenteaza si Raluca,
    discutia despre strategia energetica este poveste SF cita vreme consumatorul mare industrial care sa impuna (si sustina) financiar investitii energetice majore este inexistent in Romania.
    Energetica nationala dispune de o strategie ampla, cu obiective si costuri, dar solicita cca. 5 miliarde de Euro pentru realizarea sa materiala, pe cind Romania nu are bani nici pentru plata salariilor si drepturilor sociale.Este evident ca problema energiei este de natura strategica, dar dezvoltarea sa este parte a procesului national de reindustrializare, neputind fi realizata independent sau necorelata material, financiar si prospectiv de acesta.
    Fara a intra in detalii tehnice, nici sistemul sistemul national de transport – autostrazi, cai ferate sau canale navigabile nu poate fi realizat decit in raport cu cerintele si capacitatea de sustenabilitate materiala si financiara – creata prin acelasi proces de reindustrializare.Altfel ce marfuri sa fie transportate pe acest sistem si cine-i poate asigura finantarea si intretinerea ulterioara?
    In concluzie, intre economia tarii si domeniul energetic exista o relatie SISTEMICA, care face ca dezvoltarea acestuia sa fie intreconectata cu intregul ansamblu national, iar evolutia sa determinata in principal de necesarul energetic (pe capitolele sale) si de resursele create de activitatea industriala.Fara un proiect de tara cu obiectivul reindustrializarii, energetica ca parte componenta a acestui proces ramine blocata intre strategiile teoretice si imposibilitatea realizarii lor materiala.

  11. Sper ca după accederea la guvernare USR să aibă în vedere finalizarea centralei de la Cernavoda, despre care se discută de aproximativ două decenii. Și poate nu va fi făcută cadou Chinei, după cum plănuise guvernul Dăncilă.

  12. Nici un strop de gaz nu trebuie sa plece din Romania la export, pana cand nu alimenteaza cu gaz si cele in jur de 3000 de scoli (actualmente incalzite cu sobe pe lemne). Plus localitatile din intreaga Romanie. Noi cautam formule de export a gazului… si odata exportat ce facem? Importam din Rusia?!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cristina Prună
Cristina Prună
Cristina Prună este deputat USR de București. Este membru în Comisia de Industrii și Servicii și în Comisia pentru afaceri europene din Camera Deputaților.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro