marți, iunie 25, 2024

Mecanismele orbirii: Fragment de istorie politica a timpului prezent

Este nevoie de ceea ce in engleza se cheama “revisiting the past”.  Nu pentru a-l rescrie conjunctural si conjuncturist, ci pentru a decela semnificatii devenite tot mai limpezi in timp. O etica a neuitarii, in sensul definit de Monica Lovinescu, ne asigura rezistenta la diversele tentative mistificatoare. La moartea lui Corneliu Coposu (1914-1995), veteranul comunist Alexandru Barladeanu (1911-1997) a recunoscut public ca optiunea democratica de-o viata a liderului taranist fusese cea corecta, nu a sa. Era o marturisire pe care Ion Iliescu (n. 1930) nu a simtit niciodata chemarea de a o face. De-a lungul anilor, batranul politruc a revenit la tema alegerilor din 20 mai 1990 si a negat vehement ca ar fi fost Duminica Orbului.  Obisnuit sa debiteze minciuni fara sa clipeasca, Ion Iliescu a fost regizorul si beneficiarul spectacolului menit sa poleiasca “democratic” regimul autoritar instalat pe ruinele dictaturii lui Ceausescu.

Pentru cei mai tineri, accentuez ca Romania abia iesise, ambiguu, spasmodic si violent, dintr-un regim ilegitim si criminal care durase peste patru decenii, ca informatiile publice erau controlate, mistificate si manipulate de institutiile puterii simbolice exercitata de FSN, ca nu exista alta televiziune decat aceea condusa mai intai de mitomanul cabotin Aurel-Dragos Munteanu (1942-2005), apoi de poltronul amoral Razvan Theodorescu (1939 -2023) si de securistul Emanuel Valeriu (1925–2012), ca frica nu disparuse din suflete, nici bezna din minti. De-aici si sintetica formulare: “Ati prostit poporul cu televizorul!”

Liderii opozitiei au cerut amanarea alegerilor, macar cateva luni, insistand pe necesitatea ca oamenii sa se dumireasca si sa poata vota in cunostinta de cauza, nu orbeste. Iliescu si sleahta sa au actionat in mare viteza, au ponegrit manifestatia-maraton din Piata Universitatii, au augmentat, prin toate mijloacele, panicile colective. Sloganul vechilor si noilor comisari era: “Noi nu ne vindem tara”. Mandri de obscurantismul in care se balaceau obscen, ei proclamau: “Noi muncim, noi nu gandim!”

Se nastea cultul noului lider, variatiunea romaneasca pe tema “Mesia socialismului cu chip uman”—“Iliescu apare, Soarele rasare!”. Votul devenea unul deschis resentimentar, motivat de un antipluralism visceral. Muncitoarele de la Apaca inamorate de baiatul in pulover rosu si muncitorii de IMGB chemati “sa faca ordine” erau de fapt conditiinati psihologic si ideologic sa deteste si sa urasca procesul democratic—“Pe iliescu il iubim, il votam tot anul/Ca sa moara de necaz, Ratiu si Campeanu!”

 Am scris in “Romania Libera” in iunie 1990: “Tragedia Romaniei a fost ca in cateva luni s-a trecut de la starea de gratie la starea de greata”. Ion Iliescu este principalul respnsabil pentru constituirea si perpetuarea unui sistem nu ticalosit, ci ticalos. Iar din paraleul cu spume la gura de-odinioara n-a ramas decat o umbra mucegaita care secreta periodic balbaieli incoerente.

Distribuie acest articol

10 COMENTARII

  1. ” Etica neuitarii”, cat de frumos spus! Din pacate, moralitatea si romanii sunt precum doua drepte paralele care merg spre infinit. Si, tot in acele vremuri, aceleasi muncitoare de la Apaca scandau catre baiatul cu pulover rosu care vorbea franceza: „Nu vrem bani, nu vrem valuta/Vrem pe Roman sa ne futta”. Anumite instincte primare domina ratiunea. Ce bine ar fi fost daca in locul lui Roman ar fi venit presedintele SUA…

  2. Revenirea est-europeana si romaneasca la democratie, in anul revolutionar 1989, a insemnat revenirea la sensul ascendent al istoriei. A fost o reconfirmare biruitoare a legilor schimbarii, dinamicii si evolutiei sociale, carora nicio dictatura nu le poate rezista la infinit. Dar societatea romaneasca nu s-a oprit din evolutie, prin pasi mici si ireversibili in acelasi sens social-politic, al democratiei functionale, care au dus-o in NATO si in UE, a ajuns in clubul tarilor democratice, esential diferit de regimurile autoritare. Cred ca perioada de inceput, in care ne-am inscris pe sensul democratiei, trebuie vazuta drept ceea ce a fost, o impletire a vechiului muribund si a noului in crestere, care se nascuse, tot asa cum dimineata devreme, cand se crapa de ziua, umbrele intunericului noptii care se sfarseste se impletesc cu luminile zilei care incepe. Trebuie sa acceptam ca pur si simplu, atunci, la revolutie, nu putea fi altfel. Acel moment de inceput al democratiei face parte din istoria noastra. Acei lideri conjuncturali fac parte din galeria liderilor nostri nationali, care nu aveau o bagheta magica sau formula dumnezeiasca din Geneza: „Sa ase faca lumina!”, prin care sa spuna „Sa se faca democratie!”. Fiecare presedinte si fiecare guvern care au urmat au contribuit la edificiul democratiei, astfel ca intr-un final s-a ajuns la ceea ce avem acum, ca o casa noua, data la cheie, de care ne bucuram toti romanii. O polarizare vesnica intre trecut si prezent este absurda, este ca si cum, adulti fiind, ne-am privi cu dusmanie copilaria. Asta a fost atunci, copilaria democratiei, pe care trebuie sa ne-o asumam si sa o integram in biografia noastra de maturitate. De rusul Alexandrul Braladeanu vorbiti, si inca in termeni exemplificativi?! Cred ca l-ati luat cu „penseta”, ingaduti-mi sa va reutilizez expresia, pe cineva nu tocmai potrivit, comunismul sovietic a fost internationalist, vesnic in conflict cu comunismul national, iar la noi (dar nu numai) liderul national Nicolae Ceausescu daduse de pamant cu internationalismul. Despre presedintele Ion Iliescu se poate spune ca a stiut sa imbatraneasca frumos, a plecat in mod democratic de la putere, pe care ar fi putut sa o detina autoritar si astazi, cum face liderul rus autoritar Vladimir Putin. Degradarea biologica este inerenta fiintei umane, la varsta senectutii toti oamenii se confrunta cu neputinte si boli, insa nu cred ca acest lucru trebuie sa fie motiv de batjocura pentru nimeni. Ne respectam pe noi insine daca ii respectam pe ceilalti.

    • Sunt de acord ca trebuie sa ne asumam istoria si liderii neo-comunisti ai anilor 90 pe care i-am ales democratic pana la urma, insa ce vreti sa spuneti cu fraza: „Trebuie sa acceptam ca pur si simplu, atunci, la revolutie, nu putea fi altfel”? Ce reprezinta acest „altfel” si de ce nu putea fi altfel? Ba da, ar fi putut fi altfel, insa altii nu au vrut ca tranzitia la democratie sa fie facuta usor. Acei vechi tovarasi cu intreg aparatul de partid si de Securitate s-au luptat sa ramana la putere cu orice pret, iar apoi, vazand ca nu se mai poate, au incercat sa se legitimeze ca lideri „salvatori” ai poporului prin crimele de la Revolutie (facute tot de ei), schimbandu-si abordarea si capatand o noua „fata”. „Schimbarea la fata” sau „mimarea democratiei” in paralel cu jefuirea tarii a fost principala „politica” nationala dupa 1990. Si vreti sa am respect pentru Iliescu si clica lui de fosti securisti care au readus Romania in stadiul din anii 70 sau sa fiu „recunoscator” pentru faptul ca Iliescu a plecat pasnic din functie si ca n-a ramas la putere pana astazi, la fel ca Putin? Totusi, poporul roman nu este la fel cu cel rus si n-ar fi acceptat acest lucru.

    • Trista realitate a poporului roman este ca nu a fost si nu este respectat de propri-i Șefi de Stat.
      Iliescu i-a tratat pe patriotii care scandau „Jos, comunismul” si pe semnatarii ” Punctului 8 de la Timisoara” drept golani și animale, Constantinescu a acceptat sa devenim agresori în războiul din Iugoslavia, Basescu zis și „l moale” i-a indemnat pe tineri sa părăsească tara iar actualul Președinte zis și ” punct ochit, punct ratat” si-a ameliorat locvacitatea și cam atat.
      Serviciile noastre se calca pe piceoare cu serviciile altora, clanurile își revendica sangeros zonele de influenta, jurnalistii mimeaza independenta analizelor cu care își aburesc cititorii sau auditorii.
      Informatiile reale și nepartinitoare sunt cenzurate pe posturile oficiale spre
      satisfactia si profitul agentilor manipulatori .
      Exemplu de informatie utila ,piatra de incercare peste care nici politicienii, nici analistii prof.dr. nu sunt capabili sa treaca, dovedind ca nu sunt nici independenti și nici capabili sa evalueze corect o situatie complicata si dramatica în acelasi timp.
      https://www.icc-cpi.int/news/statement-icc-prosecutor-karim-aa-khan-kc-applications-arrest-warrants-situation-state
      Dovada ça USRul nostru trage hais de gruparea mama Renew din CE este pozitia comisarului eu Bernard Guetta care spune lucrurilor pe nume în timp ce ai noștri, fac sluj.
      https://www.francetvinfo.fr/replay-radio/19h20-politique/mandat-d-arret-demande-contre-netanyahou-ce-gouvernement-bombarde-gaza-sans-aucun-respect-et-il-faudrait-s-etonner-reagit-bernard-guetta_6527042.html

  3. Spre deosebire de Polonia, Cehoslovacia și Ungaria, România nu a avut pregătite elite politice sau/și culturale care să știe cam ce înseamnă capitalismul și democrația. Comunismul în România părea etern pentru elitele Românești. Poporul îndobitocit de propagandă nici atâta. Adăugați teribila FRICĂ intrată în subconștient în perioada MARII TERORI 1948-1964 și avem o panoramă exactă a neputinței românești. Vinovații? Se știu ei prea bine.

    • Polonia,Cehoslovacia,Ungaria mergeau în Occident
      Iugoslavia lucra în Austria (au pensiile acolo)
      In Romania dictatura ca în Corea de Nord
      (Adică comunism și dictatura le bagi Intr o oala)

  4. Domnule Tismaneanu buna ziua!
    Stiati ca exista o carte intitulata ”Vladimir Tismananeanu – ieri si azi – Incercare de clarificare a atitudinii institutului ”ELIE WIESEL”, aparuta la Edit.Mica Valahie in 2016 ? Un exemplar vi l-am expediat in 2016 , prin intermediul FCER, cu confirmare de primire . Nu am primit cartea inapoi, semn ca ea a fost distribuita destinatarului .Acelasi destin l-a avut si cartea sotului meu , dr.Ion Vulcanescu, ”Raspuns intarziat la o problema de mesianism si istorie”, cunoscuta dr.Moses Rosen, inca din faza de manuscris, fiind apreciata in mod deosebit de Eminenta Sa Aceste informatii nu au mai fost prezentate dv. ( motivarea dv. in acest sens, nu arata decat ca nu sunteti obiectivi) Pacat!

  5. Felicitari autorului pentru adevarurile scrise. Un eseu cu mult lucruri care trebuiesc citite pe sub randuri. Dupa 1990 si pana acum nu se poate afirma ca avem o democratie reala. Instrumentele ei au fost pervertite in a folosi urmasilor comunistilor care si au perpetuat puterea si privilegiile. Nici KWI nu a inteles mecamismele unei democratii solide si coerente. Nu am avut o lege a lustratiei si toate mineriadele au folosit tocmai pt a reduce din elanul de a face reforme corecte si rapide. Starea de greata se va mai perpetua cateva generatii…..

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. In 2024 editura Humanitas i-a publicat un nou volum cu titlul „Aventura ideilor".Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro