vineri, martie 29, 2024

Medicul răspunde la fel ca un funcţionar public dacă comite infracţiuni de corupţie

În săptămâna care s-a încheiat au fost date publicităţii mai multe informaţii şi mesaje în legătură cu o decizie recentă a justiţiei potrivit căreia medicii nu ar mai avea voie să primească cadouri. Încerc prin prezenta postare să aduc câteva clarificări cu privire la statutul medicilor şi posibilitatea lor de a primi plăţi sau donaţii în legătură cu actul medical:

  1. Sunt două decizii relevante, pronunţate de completul pentru dezlegarea unor probleme de drept penal. Aceasta pentru că au fost instanţe care au cerut curţii supreme interpretarea oficială şi obligatorie a unor dispoziţii din noul cod penal, întrucât în legătură cu aceste dispoziţii ar fi existat posibilitatea unor interpretări eronate şi, deci, a pronunţării unor soluţii nelegale de speţă.
  2. Ambele decizii au plecat de la cazuri în care medicii fuseseră trimişi în judecată pentru comiterea unor infracţiuni de corupţie, constând în faptul că fie au primit bani înainte de efectuarea actului medical, fie au primit bani – fără să îi ceară – după efectuarea actului medical. În primul caz este vorba de un medic chirurg încadrat pe durată nedeterminată la un spital din reţeaua publică, în al doilea caz de un medic militar.
  3. Prima decizie este adoptată de ICCJ în data de 3 dec. 2014 şi publicată în M.Of. din data de 13 ian. 2015. Dilema care a generat-o a fost provocată de faptul că, pe de o parte, art. 375 din Legea privind reforma în domeniul sănătăţii din 2006 prevede că  profesia de medic este una liberală şi că „având în vedere natura profesiei de medic şi obligaţiile fundamentale ale medicului faţă de pacientul său, medicul nu este funcţionar public„, iar pe de altă parte că art. 289 Codul penal prevede că infracţiunea de luare de mită se comite de un funcţionar public. Prin această decizie s-a stabilit că medicul îşi desfăşoară activitatea în realizarea unui serviciu de interes public şi că medicul angajat cu contract de muncă într-o unitate spitalicească din sistemul public de sănătate are calitatea de funcţionar public încadrându-se în categoria celor care `exercită o funcţie publică de orice natură` la care face referire art. 175 alin. 1 lit. b teza a doua Cod penal.
  4. Fac precizarea că opiniile şi/sau practica instanţelor, în majoritatea lor, atât pe vechiul cod cât şi pe noul cod sunt conforme cu decizia menţionată mai sus; de asemenea, Curtea Constituţională s-a pronunţat în acelaşi sens prin pct. 4.1 din decizia 2/2014. Mai fac precizarea că în noţiunea de `funcţionar public` în sensul legii penale intră şi expertul tehnic judiciar (ICCJ-CDCDP, dec. 20/2014), notar public şi executor judecătoresc (Expunere de motive Codul penal, p.33) – şi aceste profesii sunt liberale, potrivit legislaţiei proprii.
  5. A doua decizie este adoptată de ICCJ în data de 4 iunie 2015 şi publicată în M.Of. din data de 5 august 2015. Dilema care a generat-o a fost provocată, pe de o parte, de faptul că art. 34 din Legea drepturilor pacientului prevede că „personalul medical sau nemedical din unităţile sanitare nu are dreptul să supună pacientul nici unei forme de presiune pentru a-l determina pe acesta să îl recompenseze altfel decât prevăd reglementările de plată legale din cadrul unităţii respective„, dar că „pacientul poate oferi angajaţilor sau unităţii unde a fost îngrijit plăţi suplimentare sau donaţii, cu respectarea legii„; iar pe de altă parte că în art. 289 Codul penal se incriminează primirea de bani sau alte foloase care nu i se cuvin inclusiv după îndeplinirea unei îndatoriri de serviciu. Prin această decizie s-a stabilit că fapta medicului angajat cu contract de muncă într-o unitate spitalicească din sistemul public de sănătate de a primi plăţi suplimentare sau donaţii de la pacienţi nu este legală.
  6. Nici sub vechiul cod penal, valabil în perioada 1969-2014, medicii nu aveau voie să pretindă sau să primească bani sau alte foloase înainte de efectuarea actului medical (fapta era luare de mită) şi nici să primească bani sau alte foloase după efectuarea actului medical fără a-i fi cerut înainte (fapta era primire de foloase necuvenite). Aceasta deşi existau şi atunci dispoziţii potrivit căruia medicul nu era funcţionar public şi nici nu putea fi asimilat acestuia (a se vedea art. 6 alin. 2 din Legea 306/2004, mai înainte art. 3 alin. 2 din Legea 74/1995, iar mai înainte art. 1 pct. 3 din HG 220/1992).
  7. După cum se vede, dilemele de la care au plecat cele două decizii au legătură cu prevederi aparent contradictorii între legislaţia proprie medicilor şi legislaţia penală. Instanţa supremă însă a lămurit că prin legislaţia proprie medicilor sunt reflectate doar aspectele administrative şi civile ale relaţiilor de serviciu sau relaţiile medic-pacient, pe când legislaţia penală vizează relaţii de drept penal substanţial. Aşadar, noţiunea de funcţionar public din dreptul penal are un înţeles propriu şi nu se suprapune cu definiţia din Statutul funcţionarilor publici.
  8. Instanţa supremă nu s-a pronunţat cu privire la medicii din reţeaua privată de sănătate, dacă ar avea voie sau nu să primeasă plăţi suplimentare, cadouri, donaţii de la pacienţi fără a răspunde penal. Mi-e greu să înţeleg de ce ar apela un pacient la un spital privat unde va plăti taxe reprezentând costul spitalizării şi al intervenţiei ca mai apoi să plătească ceva în plus, fără a i se tăia chitanţă. Oricum, atrag atenţia asupra conţinutului art. 308 din Codul penal potrivit căruia dispoziţia din art. 289 se aplică în mod corespunzător şi faptelor săvârşite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în cadrul oricărei persoane juridice, limitele speciale ale pedepsei reducându-se cu o treime. Potrivit acestei reglementări, chiar şi un portar de la un spital privat poate fi infractor dacă primeşte bani să lase un aparţinător, în afara orelor de vizită, la un pacient internat.

În concluzie: ICCJ nu stabileşte nimic în plus faţă de ce era până acum în legislaţia noastră: medicul nu a avut şi nu are voie să primească nici un fel de plăţi, donaţii, cadouri în legătură cu îndeplinirea profesiei sale. Statutul profesional al medicului rămâne acelaşi ca până acum şi acesta este cel prevăzut de Legea sănătăţii: medicul îndeplineşte în mod independent o profesie liberală; de aceea toate aspectele adminstrative ale carierei sale sunt reglementate de legea proprie. Dar răspunde la fel ca un funcţionar public dacă comite infracţiuni de corupţie: dacă medicul pretinde sau primeşte foloase înainte sau după îndeplinirea obligaţiilor de serviciu, indiferent că iniţiativa oferirii aparţine lui sau pacientului, fapta constituie infracţiunea de luare de mită sancţionată cu închisoare 3-10 ani şi interdicţia de a mai profesa ca medic pentru 1-5 ani.

Distribuie acest articol

28 COMENTARII

  1. Buna ziua domnule Danilet.

    Am si eu 2 intrebari pentru dumneavoastra:

    1. Conform art. 308 din Codul penal, este oare incriminata si acceptarea bacsisului de catre frizer, coafor, ospatar, sau cadouri pentru profesori, fond pentru examene etc, fiind asimilat unui folos necuvenit?

    2. In cazul in care medicul comite infractiunea de luare de mita reiese ca si pacientul se face vinovat de infractiunea de dare de mita? Ar putea insemna ca o mare parte din populatie sunt infractori?

    Multumesc si felicitari pentru articol

    • 1. Mi se pare mult mai putin relevant. Frizerul te tunde si daca nu-i dai bacsis la urma. Si netuns poti sa umbli. Dar netratat, nu.

      2. Da, e vinovat si pacientul. Dar e diferenta intre a da mita ca sa primesti un concediu medical nemeritat si a da mita pentru a primi tratament pentru o boala grava/incurabila. De la caz la caz, diferenta o stabileste judecatorul.

        • Pentru ca atat valoreaza cunostintele lui.Ai picat pe mana unui doctor roman sau esti internat intr-un spital de stat din Romania ? Lasciate ogni speranza…

    • sa-ti traducem: 1 – frizerul nu e functionar public … 2 – profesorul este functionar public si nici macar cu profesie liberala – deci este mai „de stat” ca un doctor ;)

    • 1. Frizerul, coafeza, ospatarul presteaza un serviciu contra unei taxe si iti da un bon/chitanta. Ce ii lasi ca bacsis, de regula 10%, este „customary„. La medic nu platesti un pret mai intai ca sa ii lasi un bacsis. Ci medicul pretinde/primeste o „plata„ nelegala.
      2. Da, cine da bani la medic inainte sau dupa interventie comite infractiunea de dare de mita. Stiu, e extins in Romania…

      • In popor, prin „mita” se intelege dari in bani sau in alte valori materiale, date cuiva in schimbul unui serviciu „ilegal” (ie. acte de coruptie, spalare de bani, etc). Prin „ciubuc” sau „spaga” se intelege dari in bani sau in alte valori materiale, date unei persoane cu scopul de a o determina sa isi indeplineasca mai constiincios obligatiile de serviciu. In acest context, plicurile incasate de medici se incadreaza mai de graba la categoria de bacsis (medicii nu ofera servicii ilegale pacientului).

    • se prezuma ca cetateanul e mai inteligent decat magistratul, ca poate intelege instantaneu consecintele legale ale faptelor penale, in momentul in care le comite

  2. Bun… Dar cand pacientul ajuns in spitalul public este redirectionat spre cabinetul/spitalul privat al doctorului? Si asta nu face numai ditamai profesorul, inclusiv rezidenti lui ii paseaza clienti (incep sa cred ca in spate sta o schema de afiliere bazata pe comision foarte bine pusa la punct). Parca au ochiul format, dupa cum vorbesti si esti imbracat, sa isi incerce norocul sa te trimita „dincolo” ca poate iti permiti. Tu evident, bolnav, stresat, satul de cozile din sistemul public si de mirosul de pe holurile spitalelor, cedezi si mergi la cabinetul privat. Conflictul de interese si tortura psihica cand apar in ecuatie?

    • @ Andrei,
      in speranta ca nu te superi, reciteste:
      ” o decizie recentă a justiţiei potrivit căreia medicii nu ar mai avea voie să primească cadouri. Încerc prin prezenta postare să aduc câteva clarificări cu privire la statutul medicilor şi posibilitatea lor de a primi plăţi sau donaţii în legătură cu actul medical”
      Despre asta ne explica dl Danilet; nu a spus ca atinge totului-tot.

    • Nu stiu de ce il intrebi pe dl. Danilet. E un conflict evident de interese, care ar putea fi reglementat legal in cateva zile. Daca ar dori cineva sa rezolve cu adevarat problema.

      Personal, daca as avea de ales, as prefera sa platesc o suma mai mare si sa fiu tratat omeneste, decat sa fiu nevoit sa verific daca am suficiente bancnote schimbate in fiecare zi de tratament.

    • In momentul cand li se strecoara in buzunar bani sau plic, medicii incep sa se considere frizerul, servitorul celui care face asta, dar zambeste si spune multumesc, pentru ca ii ajuta sa isi poata plati vreo factura, eventual chiar internetul care-i este necesar sau sa isi cumperr un cartus de imprimanta, fara de care azi nu poti functiona. Pacientii la rindul lor rareori simt „spaga” ca pe o multumire, de cele mai multe ori este o injosire si se mai simt si vinovat ca-i da banii medicului si nu-i ia copilului sau nepotului o prajitura sau un creion.

  3. Dar sunt mai multe categorii de medici care nu sunt angajati in spitale publice: Medicul de familie are contract cu casa si factureaza servicii catre CNAS, Medicul Rezident este angajat al Ministerului Sanatatii, Medicul de ambulator – contract separat cu CNAS. Toate aceste categorii pot presta servicii cu plata in timpul serviciului ,mai putin medicii rezidenti, ei fiind platiti la cantitatea de servicii catre CNAS. AStfel ca sa zicem un medic de familie intr-un cabinet poate sa aiba teoretic 3 consulturi decontate si 20 cu plata. La fel medicul de ambulator.

    Vorbim de 39000 de mii de medici cu drept de libera practica si de aproximativ 13000-15000 in relatie contractuala cu spitalul

    In plus exista medicii cu contracte pe PFA cu spitalul care presteaza servicii independente catre spital, si exista spitale unde 30% din personal are astfel de forme contractuale.

    Deci… cum se intepreteaza pentru acestia. Intreb ca habar n-am ….

  4. 1.Conditionarea actului medical e o mare porcarie si trebuie pedepsita. Prinderea medicului in astfel de cazuri trebuie facuta cu bani marcati si in flagrant= mita sa-si faca meseria. 2.Daca un medic este prins cu bani in buzunar de la un pacient sau apartinator, bani nemarcati , aceste provin din mita= bani dati pentru care medicul trebuie sa faca ceva , ceva ce nu ar face in mod normal…concediu de boala fara ca mituitorul sa fie bolnav, eliberare de retete in interesul mituitorului, fara ca acesta sa aiba nevoie ca pacient, sau chestii chirurgicale nelegale, internari fictive..si sunt multe altele.3. medicul poate fi prins cu bani nemarcati si atunci cand pacientul ii da de placere ca multumire pentru cum a fost tratat…cand vezi moartea cu ochii si cineva te salveaza, cand iti vezi copilul cum da ochii peste cap si se invineteste, cand iti vine sa-ti smulgi parul din cap de disperare si medicul iti salveaza copilul parca iti vine sa-i pupi si piciorele, nu numai sa-i dai o „atentie”.. Aceasta e o situatie de primire de foloase necuvenite…. In cazurile 2 si 3 nu se pedepsesc primirea dar si darea de mita? sau primirea sau oferirea de foloase necuvenite? sau nu sunt pedepsiti coruptul si corupatorul?. Stiti ca e demonstrat ca efectul PLACEBO este in unele situatii medicale prezent in vindecarea pacientilor ? exemplu: cand mergeti cu mama bolnava la doctor si va spune sa dati ceva doctorului sa aiba mai multa grija de ea…ce veti face? daca va spune a 2 a zi ca doctorul a intarziat 10 min la patul vecinei ei si a mangaiat-o pe cap si a incurajat-o si la ea doctorul n-a stat, si a dat doar indicatii asistentei…si altele de genul asta? Dar cand pacientul nu mai lupta cu boala fiind convins ca moare oricum fiindca doctorul i-a refuzat „atentia”? Cine se apleaca sa discute aceste lucruri care in cazul medicinei pot duce chiar la decese?

  5. Va rog sa-mi explicati discriminarea:
    – de ce un medic cu un salar functionar public (mic fata de alte categorii) si care poate profesa dupa 11-12 ani de pregatire (6 ani facultatea si 5-6 ani rezidentiatul) trebuie sa-si faca asigurare personala de malpraxis ( si nu institutia cum e in vest) IAR restul functionarilor publici (administratie publica, justitie, armata) NU trebuie sa-si faca asigurare de malpraxis ( la salarii de 2-6 ori mai mari)
    – cu tot respectul fata de D-l Danilet un sistem legislativ incomplet nu poate rezolva problemele sistemului medical bolnav din Romania. Cu toata metafizica prezentata.

  6. dar avocatii din oficiu care conditioneaza apararea de „ceva bani de procedura si stimulare”?
    dar lichidatorii care au aceleasi pretentii „extra” – ca sa zica asa ?
    dar executorii care nu iti mai fac nici un act de procedura pana nu versi niste bani (desi atentie! nu mai incheie contracte de ani buni)?
    dar preotii care conditioneaza servicii de mici donatii si stimulente pt. … ?

  7. Cred ca adevarata problema este legata de lipsa unei concurente reala intre unitatile care presteaza servicii medicale.

    Daca statul stabileste niste regelmentari pentru unitatile medicale de stat ar trebui sa le aplice la fel si pentru cele care opereaza ca unitati private.

    Asa cum o unitate medicala privata poate sa dea faliment tot asa ar trebui sa fie inchisa/desfiintata si o unitate medicala ce apartine statului.

    Interesul pacientului ar trebui sa fie aparat si de medicul de unitatea de stat si cel de la unitatea medicala privata.

    Daca parteneriatele stat-privat ar functiona in Ro atunci probabil ca in domeniul asistentei medicale si cel al educatiei ar trebui sa se aplice si anticipez ca vor aparea rezultate mult mai bune decat cele actuale.

    Atunci probabil ca ar disparea si mare problema: a fi sau a nu fi medicul = functionar public?

  8. Argumentația dvs. este impecabilă, şi sunt sigur că toţi cei de bună credință care au citit articolul sunt de acord cu asta. Pe de altă parte, nivelul salariilor medicilor din țara asta par a fi, în continuare, extrase direct din punctul 9. al celebrelor „Directive NKVD pentru ţările din Europa de Est”, citez „….9. Se va urmări ca funcţionarii de stat (exclusiv organele de securitate şi din industria minelor) să aibă retribuţii mici. Aceasta se referă îndeosebi la sfera sănătăţii, justiţiei, culturii, respectiv la cei care deţin funcţii de conducere.”.
    O să asistăm la o intensificare a fenomenului migrației medicilor şi gata.

  9. Oare de ce in Romania medicii sunt considerati „functionar public” si nu „profesionisti” ca de exemplu in Canada.

    Aici toate spitalele sunt de stat si toti medicii (cu exceptia medicilor dentisti si a medicilor psihiatri angajati in spitalele) lucreaza pe baza de contract ?

    Cred ca acest sistem a eliminat „atentia” data medicilor !

    Iar despre sistemul de sanatate (de stat) din Canada se spune ca este foarte bun, desi mai e loc de imbunatatiri; cel putin in comparatie cu cel american (care este aproape in totalitate privat). Nu exista asemenea discutii despre „mita/spaga”, ci doar de „overcharge” din partea medicilor care se rezolva legal…………..

    Ca un fapt divers, in Canada se vorbesc peste 150 de limbi (in ordine); engleza, franceza (ambele oficiale), mandarina/cantoneza(chineza), italian etc.

    • oare de ce invatatorul nu este considerat profesionist ci functionar? Dar profesorul? Dar politistul? El nu e tot profesionist in domeniul lui? Dar preotul? Ei, cam de aceea si doctorul este functionar. pentru ca e angajat pe baza de contract fix pe banii contribuabilui, fara ca, contribuabilul sa fie itnrebat daca vrea sau nu sa plateasca.
      Asa ca, ciocul mic. Vrei statut de profesionist organizeaza-te precum dentistii, veterinarii, etc. Si aia sunt foarte importanti dar vad ca nu s-a gandit nimeni sa-i plateasca la comun. Deci…ori va privatizati (medicilor) ori cioc micutz, spagari mici si nesimtiti.

  10. Atata timp cat esti platit de la bugetul de stat nu ai loc de intors.Daca vrei sa stai ca sobolanul cu salariul mic dar pe de alta parte sa fii un mic excroc nu ai decat sa te privatizezi si sa faci evaziune…

  11. @Razvan A18/08/2015 la 10:56

    Cei enumerati de dvs. (profesori, ingineri, medici, politisti si altii cu studii superioare), in Canada,sunt considerati profesionisti si nu functionari; sunt licentiati de asociatiile lor profesionale pe baza unor legi foarte stricte.

    Cat despre preoti (de toate religiile) nu sunt salarizati de la stat ci de la biserici (societati de caritate) si platesc impozite pe venitul personal ca oricare alt membru al societatii. Aparteneta religioasa la orice cult este neingradita si sprijinita dar nu subventionata.

    In fine, nu stiu cine sunteti,i cu ce va ocupati si cat ati fost angajat si lucrat efectiv (fiind salariat) in afara Romaniei, dar dupa limbaj („ciocul mic”) pot spune ca faceti parte dintr-o anumita categorie care nu admit decat o singura solutie; nici nu-si inchipuie ca ar mai exista o alta ! Vehementa chiar si in limbaj nu ajuta, dupa parerea mea.

    • Comparati mere cu pere. Va plangeati ca medicii (din Romania) nu sunt considerati (ca si in Canada) profesionisti. In ce sens profesionisti? Adik oameni care practica profesii liberale sau cum? Nu scriu mult pe forumuri dar asta cu isteria pro-medici ma irita. De ce doar medicii domnule sa fie priviliegiati? Ori introducem toti bugetarii la „profesionisti” (atentie la profesorul care are grija de copil, la administratorul de la primarie ca ti-a dar adevaerinta, la politist ca te-a aparat suplimentar de hoti). E acelasi lucru. Diferenta e doar in capetele arogantilor de medici care sunt „superiori”. As fi de acord cu superioritatea lor daca si responsabilitatea in caz de malpraxis (judecat independent, nu de colegiul din care fac si ei parte) ar fi pe masura. Asa, trai neneaca…noi suntem superiori dar responsabilitate zero.
      Sa sumarizez: Ori acorzi drepturi egale (de profesionisti cu drept la „donatii”, „atentii”, „compensatii”) la toti bugetarii ori privatizezi totul si termini. Nu e vorba de alb sau negru, e vorba de solutii. Solutii reale la Romania reala. Nu poti impelmenta sisteme care au devenit functionale in alte tari, dar asta dupa zeci si zeci de ani intr-o tara in care lucrurile stau de la baza altfel.
      PS. Nu am lucrat nici un minut in sistemul romanesc si desi sunt intr-o tara scandinava nu sunt de acord cu „socialismul” excesiv in care directorul de banca plateste in taxe mii de euro pe an iar neica nimeni ajutor soscial nimic iar cand vine vorba de interventii astia doi sunt exact la acelasi rand, pe aceeasi lista de asteptare. Stiu ca vi se pare normal daca sunteti in situatia asistatului, dar ma indoesc ca ati gandi la fel din cealalta pozitie.
      PPS. Sunt medic veterinar si aici, ca si la stomatologi se vede adevaratul pret al medicinei. Numai retarzii insista sa baiguie: e gratis, acolo e gratis, se da gratis. Nu, nimic nu e gratis, doar ca retardul nu e cel ce contribuie cu grosul la aceasta „gratuitate”. Medicina in Europa este foarte scumpa inc omparatie cu SUA pentru tipul de proceduri similare. Si asta doar din cauza asa zisei „infrastructuri” statale care mananca jumatate din bani.

  12. @Razvan A (18/08/2015 la 16:19)

    Nu cred ca ati inteles comentariul meu. Va rog sa-l recititi si veti observa ca nu m-am plans, ci am intrebat de ce medicii romani sunt considerati „functionari publici” si nu „profesionisti” ca cei din Canada.
    Iata definitia pentru „profesionist” : o persoana cu un „university degree” (minimum BSc) obtinut la o universitate acreditata (sau unul obtinut in alta tara, care a fost evaluat/echivalat o anumita universitate) si care a obtinut o licenta de la o Asociatie profesionala a domeniului respectiv (care functioneaza in baza unei legi a statului/provinciei respective). Aceasta licenta, se acorda pe baza „degree”-ului si a unor examene de etica si legislatie specifica. De exemplu Asociatia veterinarilor este singura care poate acorda licenta pentru medicii veterinari. Fara o asemenea licenta, un absolvent de medicina veterinara , nu se poate profesa legal. Similar, se aplica medicilor, fizicienilor, techologistilor, inginerilor, avocatilor, contabililor etc.
    Pentru „meseriasi” ca :electricieni, mecanici auto, tamplar, HVAC technician etc se aplica criterii similare si se acorda licente ca „trade-person”.
    Ratiunea acestui sistem de licentiere este: PROTECTIA CETATENILOR.
    Cand comentez pe forumuri incerc sa ma ghidez dupa : „Tonul face Muzica”, evitand limbajul gen „ciocul mic; noi suntem la putere acum”.
    Nu am pledat pentru unii sau toti bugetarii sa fie considerati “profesionisti” (definitia mea este mai sus, a dvs. n-o stiu), ci am vorbit despre un alt sistem de sanatate. Cat priveste, responsabilitatea de malpraxis ar trebui aplicata tuturor „bugetarilor” (cum ii numiti dvs.) ; termenul de „bugetar” imi displace, mai ales cand este folosit in mod peiorativ, dar asta-i alta problema.
    Am lucrat in Romania si cred ca am avantajul de compara sistemele din Romania (pana in 1995) cu cel din Canada. Nici eu nu sunt de acord cu multe aspecte ale societatii de aici dar „when you are in Rome DO what Romans do”.
    Va asigur ca nu sunt in situatia asistatului asa ca indoiala dvs. ramane a dvs.
    Nu sunt medic/veterinar/stomatolog si nici nu lucrez in domeniul medical, asa ca nu pot sa vorbesc ca dvs despre „superioritatea” unora sau a altora dintre ramurile medicinii. Nu va contrazic cu privire cat de scumpa este medicina in Europa fata de SUA; pur si simplu nu am date ca sa fac o comparatie. Pentru unii sistemul privat de sanatate din SUA este bun pentru diferite ratiuni printre care si aceea ca acolo nu exista aproape de loc „socialism”;totusi, dupa statistici americane peste 40 de milioane de cetateni americani nu au nici un fel de asistenta(asigurare) medicala.
    Zi buna !
    PS Desi este cam lung comentariul meu am incercat sa raspund unor presupuneri/certitudini/acuzatii exprimate de un alt conational. Sper sa fie acceptat de moderator.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cristi Danilet
Cristi Danilethttp://cristidanilet.wordpress.com/
Cristi Danileţ este judecător din anul 1998, iar în perioada 2011-2016 a fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Este promotorul educației juridice în școli și licee www.educatiejuridica.ro si membru fondator al asociației Voci pentru Democrație și Justiție www.vedemjust.ro

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro