sâmbătă, iulie 24, 2021

Mesaje și amintiri din vremuri de odinioară

După străbunul obicei românesc, mai nimeni nu s-a omorât cu lucrul începând cu data de 3 ianuarie. Anul 2018 a început cu o amânare. Așa se face că peste tot domnește un îndelung căscat, un fel de lâncezeală/mahmureală. Se așteaptă prima zi de luni lucrătoare din an, mai precis data de 8 ianuarie. Numai după Bobotează și Sfântul Ion au de gând românii să muncească. Până atunci mai un vinuț, mai o felie de cozonac, mai o șuetă colegială.
Într-o sfântă leneveală, în concedii prelungite se află și politicienii. Drept pentru care presa românească trece printr-o teribilă criză de subiecte. Așa că marii editorialiști ai țării se întreabă despre ce să scrie. Să revină la incredibilele fapte ale chirurgului Mihai Lucan și la șpăgile lui nenumărate, primite cu înalte binecuvântări? Să reia tema fugii lui Mazăre în Madagascar, un subiect despre care ministrul de Interne, doamna Carmen Dan, păstrează o tăcere mai mult decât suspectă, deși în alte țări, după un astfel de scandal, mai marele peste Poliție ar fi fost obligat să își prezinte demult demisia? Să revină la zvonurile interesat lansate pe piață de sociologul de casă al PSD, dl. Marius Pieleanu, zvonuri referitoare la continuele certuri și la lupta pentru putere dintre Dragnea –Trei Dosare și Mihai Tudose? Au tot făcut-o și ar risca să se repete. Nici despre neașteptata demisie din guvern a Doinei Pană nu prea e rost să se pronunțe pentru simplul motiv că nici ei, marii editorialiști, nu prea știu, nici măcar “pe surse”, ce a făcut notabil respectiva doamnă în funcția din care a plecat miercuri, 3 ianuarie.
Așa că, în lipsă de altceva, mega-editorialiștii neamului se leagă de ultrascurtul mesaj de Anul Nou al președintelui Iohannis. Îi obiectează că a fost superficial, că nu a avut substanță, că a fost unul de complezență, fără rațiune și sensibilitate. În fine, că a seamănat cu un sms.
Spunând aceasta, se pare că mega-editorialistul a atins suprema culme a inspirației. Dându-și încă o dată pe față și nostalgia față de “vremurile frumoase” din comunismul care te-a făcut om, ți-a dat funcții, șefii în presă. Vremuri în care cu 15 minute înainte de ora 24 vorbea și la Radio, și la Televiziune, “tov. Nicolae Ceaușescu, secretarul general al PCR și președintele RSR”. A cărui alocuțiune era solemn anunțată, cu veritabil spirit și fior partinic, de crainicul lui favorit, tov. Ilie Ciurescu.
Acum, “a vorbi” e un fel de-a spune. “Tovarășul” bolborosea ceva, împungea în chip evident hârtia (din cîte se spune înregistarea dura vreo două ore, tovarășul ba greșind, ba părându-i-se că nu a fost suficient de telegenic) inventaria realizări imaginare și făcea promisiuni ferme din care era mai mult ca sigur că nu se va concretiza nimic, mai reafirma o dată superioritatea socialismului și principiile politice externe și încheia cu tradiționalul “La mulți ani!”.
Și cu asta gata! Continua programul de Revelion pe an ce trecea tot mai împănat de cultul personalității, tot mai necomestibil. Cam tot la fel cum erau sarmalele făcute din carne cu greu obținută, după îndelungi ore de stat la coadă, carne sporită cu remăcinatul amestec de soia și zgârciuri din salamuri ori șnițelele făcute din parizer.
Sigur, nu de un astfel de meniu avea parte mega-editorialistul. El avea parte de bucățica lui, nu multă, dar altfel decât cea a restului populației. “Tovarășul” și aparatul de partid își răsplătea, e drept că tot mai zgârcit, lăudătorii.
“Mesajul de Anul Nou al Președintelui Republicii” a mai rezistat în forma lui tradițională în vremea primelor două mandate ale lui Ion Iliescu și în aceea a lui Emil Constantinescu. Pe urmă, Traian Băsescu s-a adresat poporului din stradă ori nu s-a mai adresat defel.Ssupărându-se pe nepusă masă pe TVR care nu i-a adresat în acest sens o invitație specială.
Astăzi transmit urări scurte, cel mai adesea pe facebook, și președintele Republicii, și președinții celor două Camere ale Parlamentului. Criticabil este însă numai mesajul d-lui Klaus Iohannis. Fiindcă a-l pune la zid pe respectivul,indiferent de motiv, face parte din meniul zilnic ( a se citi sarcina zilnică) al jurnaliștilor formați, lansați în perioada comunistă, redeveniți întrebuințabili grație coaliției PSD-ALDE:

Distribuie acest articol

6 COMENTARII

  1. Intrebindu-ma care sint „marii/mega editorialisti ai neamului”, circotesc: „prima zi de luni din an” nu este in 8 ianuarie. E prima zi de luni lucratoare din an.
    „Ssupărându-se pe nepusă masă pe TVR care nu i-a adresat în acest sens o invitație specială.”
    Asta suna ca formularea ministrului invatamintului, Pop „imi cer anticipat scuze pentru greselile facute”.NB,

  2. Pentru romanii de aici (peste ocean) prima zi de munca a fost 2 Ianuarie 2018.
    Si asta ca sa fie infirmat bancul de la Radio Erevan cu privire la intrecerea dintre capitalism si socialism:cei nascuti mai demult stiu acest banc.

    Succes in Noul An 2018 !

  3. Nu e niciun motiv sa ne intrebam de ce nu se munceste. Avedm odel arlamentarii care intr-o saptamana, se obs3erva ca nu licreaza decat mari in comisii. In rrest, luni abia vin din teritoriu, miercuri si joi se mai cearta cu opozitia, ioar vineri ,, o roiesc in teritoriu, daca n-au reusit sa plece de joi dupa amiaza.
    Nu s-a schimbat nimic. Deviza in socialism s-a pastrat si in capitalismul romanesc.
    ,, Timpul trece, leafa merge, noi cu drag muncim, socialismul ( capitalismul ) construim.”

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

 

 

Recomandare Contributors.ro - Musica Ricercata Festival Op.3

https://www.hotnews.ro/stiri-cultura-24929744-23-iulie-incepe-musica-ricercata-3-festival-despre-muzici-pierdute-regasite.htm

Intre 23 si 25 iulie, la Sibiu, va avea loc un festival foarte interesant, Musica Ricercata Festival Op.3. Titlul este un joc de cuvinte care pornește chiar de la crezul proiectelor Musica Ricercata: aducerea la lumină a unor muzici pierdute în biblioteci și arhive. Descoperirea lui Joseph Haydn (denumit și “părintele simfoniei”) dintr-o perspectivă a Transilvaniei este punctul de pornire a periplului, muzica devenind o mașină a timpului prin care reușim să pătrundem din perspectiva culturii transilvănene în centrul Europei. Vezi programul festivalului in articol.

 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Nikita Hruşciov dixit: „În România socialismul nu poate fi construit fără mămăligă”

Într-o şedinţă desfăşurată la Moscova, la 8 iulie 1953 – în cursul căreia câţiva politicieni sovietici au discutat despre un plan de...

În ultimii 40 ani, temperatura medie anuală din România a crescut cu circa 2°C

În baza de date întreținută de NASA la Goddard Institute for Space Studies (NASA GISS), care funcționează în New York, pe lângă...

Libertatea, statul şi politica prudenţei: o pledoarie modestă

Ceea ce criza sanitară a impus, în mod dramatic şi poate ireversibil, este politica fricii.  Creşterea fără precedent a controlului statal, invadarea...

Vaccinarea anti-COVID: între tipic statistic și potențial național

România este vaccinată cam cât ar prezice indicele dezvoltării noastre umane. Ne comportăm tipic statistic, suntem un punct cuminte pe o curbă...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

 

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro