vineri, martie 29, 2024

Mesaje și amintiri din vremuri de odinioară

După străbunul obicei românesc, mai nimeni nu s-a omorât cu lucrul începând cu data de 3 ianuarie. Anul 2018 a început cu o amânare. Așa se face că peste tot domnește un îndelung căscat, un fel de lâncezeală/mahmureală. Se așteaptă prima zi de luni lucrătoare din an, mai precis data de 8 ianuarie. Numai după Bobotează și Sfântul Ion au de gând românii să muncească. Până atunci mai un vinuț, mai o felie de cozonac, mai o șuetă colegială.
Într-o sfântă leneveală, în concedii prelungite se află și politicienii. Drept pentru care presa românească trece printr-o teribilă criză de subiecte. Așa că marii editorialiști ai țării se întreabă despre ce să scrie. Să revină la incredibilele fapte ale chirurgului Mihai Lucan și la șpăgile lui nenumărate, primite cu înalte binecuvântări? Să reia tema fugii lui Mazăre în Madagascar, un subiect despre care ministrul de Interne, doamna Carmen Dan, păstrează o tăcere mai mult decât suspectă, deși în alte țări, după un astfel de scandal, mai marele peste Poliție ar fi fost obligat să își prezinte demult demisia? Să revină la zvonurile interesat lansate pe piață de sociologul de casă al PSD, dl. Marius Pieleanu, zvonuri referitoare la continuele certuri și la lupta pentru putere dintre Dragnea –Trei Dosare și Mihai Tudose? Au tot făcut-o și ar risca să se repete. Nici despre neașteptata demisie din guvern a Doinei Pană nu prea e rost să se pronunțe pentru simplul motiv că nici ei, marii editorialiști, nu prea știu, nici măcar “pe surse”, ce a făcut notabil respectiva doamnă în funcția din care a plecat miercuri, 3 ianuarie.
Așa că, în lipsă de altceva, mega-editorialiștii neamului se leagă de ultrascurtul mesaj de Anul Nou al președintelui Iohannis. Îi obiectează că a fost superficial, că nu a avut substanță, că a fost unul de complezență, fără rațiune și sensibilitate. În fine, că a seamănat cu un sms.
Spunând aceasta, se pare că mega-editorialistul a atins suprema culme a inspirației. Dându-și încă o dată pe față și nostalgia față de “vremurile frumoase” din comunismul care te-a făcut om, ți-a dat funcții, șefii în presă. Vremuri în care cu 15 minute înainte de ora 24 vorbea și la Radio, și la Televiziune, “tov. Nicolae Ceaușescu, secretarul general al PCR și președintele RSR”. A cărui alocuțiune era solemn anunțată, cu veritabil spirit și fior partinic, de crainicul lui favorit, tov. Ilie Ciurescu.
Acum, “a vorbi” e un fel de-a spune. “Tovarășul” bolborosea ceva, împungea în chip evident hârtia (din cîte se spune înregistarea dura vreo două ore, tovarășul ba greșind, ba părându-i-se că nu a fost suficient de telegenic) inventaria realizări imaginare și făcea promisiuni ferme din care era mai mult ca sigur că nu se va concretiza nimic, mai reafirma o dată superioritatea socialismului și principiile politice externe și încheia cu tradiționalul “La mulți ani!”.
Și cu asta gata! Continua programul de Revelion pe an ce trecea tot mai împănat de cultul personalității, tot mai necomestibil. Cam tot la fel cum erau sarmalele făcute din carne cu greu obținută, după îndelungi ore de stat la coadă, carne sporită cu remăcinatul amestec de soia și zgârciuri din salamuri ori șnițelele făcute din parizer.
Sigur, nu de un astfel de meniu avea parte mega-editorialistul. El avea parte de bucățica lui, nu multă, dar altfel decât cea a restului populației. “Tovarășul” și aparatul de partid își răsplătea, e drept că tot mai zgârcit, lăudătorii.
“Mesajul de Anul Nou al Președintelui Republicii” a mai rezistat în forma lui tradițională în vremea primelor două mandate ale lui Ion Iliescu și în aceea a lui Emil Constantinescu. Pe urmă, Traian Băsescu s-a adresat poporului din stradă ori nu s-a mai adresat defel.Ssupărându-se pe nepusă masă pe TVR care nu i-a adresat în acest sens o invitație specială.
Astăzi transmit urări scurte, cel mai adesea pe facebook, și președintele Republicii, și președinții celor două Camere ale Parlamentului. Criticabil este însă numai mesajul d-lui Klaus Iohannis. Fiindcă a-l pune la zid pe respectivul,indiferent de motiv, face parte din meniul zilnic ( a se citi sarcina zilnică) al jurnaliștilor formați, lansați în perioada comunistă, redeveniți întrebuințabili grație coaliției PSD-ALDE:

Distribuie acest articol

6 COMENTARII

  1. Intrebindu-ma care sint „marii/mega editorialisti ai neamului”, circotesc: „prima zi de luni din an” nu este in 8 ianuarie. E prima zi de luni lucratoare din an.
    „Ssupărându-se pe nepusă masă pe TVR care nu i-a adresat în acest sens o invitație specială.”
    Asta suna ca formularea ministrului invatamintului, Pop „imi cer anticipat scuze pentru greselile facute”.NB,

  2. Pentru romanii de aici (peste ocean) prima zi de munca a fost 2 Ianuarie 2018.
    Si asta ca sa fie infirmat bancul de la Radio Erevan cu privire la intrecerea dintre capitalism si socialism:cei nascuti mai demult stiu acest banc.

    Succes in Noul An 2018 !

  3. Nu e niciun motiv sa ne intrebam de ce nu se munceste. Avedm odel arlamentarii care intr-o saptamana, se obs3erva ca nu licreaza decat mari in comisii. In rrest, luni abia vin din teritoriu, miercuri si joi se mai cearta cu opozitia, ioar vineri ,, o roiesc in teritoriu, daca n-au reusit sa plece de joi dupa amiaza.
    Nu s-a schimbat nimic. Deviza in socialism s-a pastrat si in capitalismul romanesc.
    ,, Timpul trece, leafa merge, noi cu drag muncim, socialismul ( capitalismul ) construim.”

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro