În iunie anul trecut, englezii, cei mai pragmatici dintre britanici, vedeau în Brexit o confruntare pe alocarea profiturilor – câștiga atunci tabăra care nu vroia mai multă Europă, pentru că profitul/câștigul care revenea din statutul de membru nu părea pe măsura costurilor/constrângerilor asumate.
În iunie 2017, englezii – poate cei mai orgolioși dintre britanici – nu cer renunțarea la Brexit, ci doar o reevaluare/nuanțare a procesului. Acum problema se pune în termeni nu de câștig (în ultimul an, li s-a dat suficient de înțeles că, deocamdată, nu prea au motive de optimism), ci măcar de minimizare a riscurilor, de a nu strica mai mult echilibrul precar de acum. Cu riscul de a trăi cu ceața pe care o dă un Parlament atârnat (hung), la alegerile anticipate de ieri alegătorii au transmis că nu acceptă riscul unui Brexit dur cu orice preț. Dna. May – care convocase alegeri anticipate tocmai pentru a-și asigura susținerea pentru un Brexit în care no deal is better then a bad deal – își poate pierde funcția pentru că nu a văzut noua stare de spirit britanică. (1)
Nevoia de minimizare a riscurilor definește și starea de spririt a europenilor rămași dincoace de Canal și, culmea, este mai pragmatic captată de Bruxelles.
Până la sfârșitul acestei luni, cât încă britanicii nu se vor fi lămurit poate în legătură cu direcția noului lor guvern, noi vom vedea încheiat procesul de reflecție pe care liderii Europei … l-au avut în legătură cu UE.
În 2-3 săptămâni, va veni și documentul pe tema ”viitorului finanțelor UE”, ultimul din seria care a însoțit ”Cartea Albă a viitorului Europei”, dată pe 1 martie. Va veni la timp așa cum a fost și în cazul documentului privind ”dimensiunea socială a Europei”, cel privind ”valorificarea oportunităților legate de globalizare”, privind ”adâncirea Uniunii Economice și Monetare” sau proaspătul document privind ”apărarea europeană”, care tocmai a fost livrat acum câteva zile. (linkurile pentru toate materialele se găsesc aici)
Vă lansez o provocare – căutați în aceste documente de câte ori apare cuvândul risc/risk (încă n-au apucat să fie traduse toate) și derivatele sale. Și comparați apoi cu câștig, nu mai zic de profit. Veți vedea că, din acestă înfruntare câștigă … riscurile.
În ultimul an, liderii europeni au asimilat lecția Brexitului – știu acum că are mai puțină relevanță să insiști pe câștigurile nete date de UE, pentru că oricât ar fi de evidente, se vor găsi întotdeauna eurosceptici să le combată, cu propriile lor calcule. Mai productiv este să vezi partea plină a paharului din… riscurile pe care le minimizează apartenența la UE. Eliberată de presiunea unui membru mereu nemulțumit precum Marea Britanie, UE își definitivează proiectul politic punând la lucru mai degrabă temerile, decât așteptările cetățenilor europeni.
Scenariul ”mult mai mult, împreună”, cel în care ”Statele membre pun în comun competențe, resurse și procese decizionale în toate domeniile de politică, moneda euro este consolidată, iar deciziile adoptate la nivelul UE sunt puse în aplicare cu celeritate”, este scos în evidență ca fiind cel mai puțin riscant în condițiile unui viitor perfid prin nesiguranța extraordinară pe care o presupune. La probleme sociale, de apărare, fiscal-bugetare care sunt deja cu duiumul, nu există alt drum de urmat, alt joc de jucat decât mai multă Europă!
Dar în funcție de gradul de pregătire și de înțelegere al fiecărui membru, acest joc vine cu costuri dramatice pentru cei care nu-și definesc de pe acum un post, un statut nțional (care atacant, care fundaș, care portar etc.). Și din nou întrebarea – unde suntem noi, cum jucăm?
Continuând paralela cu ceea ce se întâmplă acum la britanici, aș zice că putem să transmitem și noi un mesaj liderilor noștri – nu vă amăgiți că sunteți suficient de puternici să luați măsuri care să șubrezească bruma de stabilitate pe care o avem acum! Să ne concentrăm pe mesajele pe care ni le dă Europa, să renunțăm la iluzia creșterii standardului prin legi salariale sau aventuri fiscale. În mod realist, nu putem visa la viață ca-n Germania, dar măcar să minimizăm riscurile de a nu ajunge nici măcar până la nivelul Poloniei!
Note.
(1) Suferind o pierdere de 12 locuri în Parlament, Premierul Theresa May a căzut sub pragul de 326 care i-ar fi asigurat majoritatea simplă. De notat însă că laburiștii (practic ”câștigătorii” acestor alegeri, plus 31 de mandate, ajungând la 261 de locuri) s-au explimat clar că lucrurile nu se mai pot întoarce – poporul a decis Brexit, deci așa va rămâne! Dar Brexit în forma May (ieșirea din UE fără înțelegere e preferabilă unei înțelegeri proaste/nefavorabile) ”nu este o opțiune”, a arătat liderul laburist Corbyn.
(2) Așa sună traducerea oficială în română, dar în engleză e mai sugestiv – harnessing globalisation, un fel înhămare/înjugare, punere la lucru a globalizării
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
PARADOXAL, mai bine situati pe spinarea globalizarii sunt Germania, Rusia, Japonia si chiar Franta!, ca sa nu vorbim de CHINA care o va incaleca curand din spatele USA!
Or, poate ca au nevoie de o „globalizare restransa si exclusivista, ca pentru ei – pe masura lor actuala! – ceea ce este, evident, o utopie.
Rezultatele la primul tur pentru parlamentarele franceze (577 parlamentari) permit o prognoză în privința mărimii fracțiunilor politice peste o saptamînă. Fracțiunea politică a lui Emmanuel Macron va fi cea mai numeroasă în parlament, eventual cu o majoritate absolută (peste 390 reprezentanți -pînă la 455) . In caz contrar mai sunt republicanii conservatori (135 reprezentanți). Partidele extremiste vor avea în mod tradițional puțini reprezentanți în parlament ( Frant National acum la 14 % /sub 15 parlamentari și J.L. Melenchon la 11%, /sub 21 parlamentari, PS 9,5 % practic la pămînt- va avea numai ca. 35 reprezentanți). Reformele prevăzute de noul președinte francez trec 2017 prin parlament fără obstacole. Cum va acționa strada & sindicatele?
…. „… Mai productiv este să vezi partea plină a paharului din… riscurile pe care le minimizează apartenența la UE. Eliberată de presiunea unui membru mereu nemulțumit precum Marea Britanie, UE își definitivează proiectul politic punând la lucru mai degrabă temerile, decât așteptările cetățenilor europeni. … „…..
Nu e greu de prevăzut „conceptul- modelul francez” UE27 cu integrarea mai mare numai în ZE19. LA TV Erwin Wickert, jurnalist și bun cunoscător al Franței, a enumerat miniștrii francezi 2017 care cunsc bine limba germană și politica coalitiei de la Berlin: Édouard Philippe- premierul, Bruno le Maire ministrul economiei, Sylvie Goulard ministrul apărării. Rămîne de văzut cît timp e necesar pentru a vota reformele lui E. Macron și cît timp e necesar pentru a le practica. Rezultatele vin mai tîrziu. Berlinul va sprijini 2017 oficial startul noului cabinet și președinte E. Macron, cel puțin politic (motorul franco german). Mai greu va fi cu schimbarea tratatelor ZE19 & UE27(durează cîțiva ani, cel puțin trei ani). Telul unei intergrări mai mari în ZE19 va fi realitate cel mai devreme la sfîrșitul mandatului 2017- 2022 al lui E. Macron. Nu cred că se va schimba repede mare lucru. Uniunea budgetelor de șomaj a celor 19 în ZE e greu de realizat (Germania, Olanda, Austria plătesc pentru somerii in Club Med- din Franța, Italia, Spania, Grecia, etc.). Uniunea budgetelor ZE19 cu ministru de finanțe nu cred că se va realiza mai repede decît eventual în al doilea mandat 2022- 2027 al lui E. Macron.
….. „… Scenariul ”mult mai mult, împreună”, cel în care ”Statele membre pun în comun competențe, resurse și procese decizionale în toate domeniile de politică, moneda euro este consolidată, iar deciziile adoptate la nivelul UE sunt puse în aplicare cu celeritate”, este scos în evidenșă ca fiind cel mai puțin riscant în condițiile unui viitor perfid prin nesiguranța extraordinară pe care o presupune. La probleme sociale, de apărare, fiscal-bugetare care sunt deja cu duiumul, nu există alt drum de urmat, alt joc de jucat decât mai multă Europă!… „…..
Autorul prezintă realist situația în UE28 și în țară.
Nimic nu e bătut în piatră 2017 in UE28 / UE27 / ZE19. Cum se va orienta Bucureștiul 2017- 2019 & 2017- 2022? Ponderea economică (15 mii miliarde Euro BIP in UE28) și politică (Vișegrad) a „estului” in UE28 a scăzut considerabil începînd cu Bratislava 2016.
Important e faptul că „mai multă Europa, mai multă integrare” e prevăzut la Paris & Roma 2017 numai pentru ZE19, ca model „exclusivist”, fără ceilalți 8 în UE27. România nu face parte 2017- 2022 in ZE19. Cu actualul regim PSD de la București probabil nici 2022-2027. Care sunt interesele românești 2017- 2022 în UE27? Care sunt riscurile cu actualul regim PSD de la București? Problemele mari sunt în interiorul țării și mult mai puțin în relația cu UE27 & ZE19. Care avantaje în UE27 pot fi folosite ca un impuls binefăcător pentru cei mulți în țară? Cum se poate „asocia” Bucureștiul în noua constelație UE27 cu interese și grupuri de interese divergente? La Bratislava 2016 nationaliștii- suveranștii / Vișegrad au refuzat categoric actuala UE28 cotele) și mai ales o integrare și mai mare după modelul francez 2017- 2022. Pentru Damemarca, Suedia (nu sunt în ZE19) nu e o problemă mare ce se va decide la Paris 2017- 2022 în modelul cu un budegt ZE19 comun etc. Confruntările în ZE19 vin mai mult din partea Club Med ( Italia cu criza bancară și politică, Grecia cu datorii de stat de 300 miliarde Euro-practic stat eșuat budgetar).
Președinția 2019 în UE27 e un moment crucial pentru România și UE27. Ce se pregătește, ce se urmărește la București 2017- 2019? Care țeluri? Care riscuri? Care șanse?
Ulrich Wickert e jurnalist și scriitor (Redet Geld, schweigt die Welt. Was uns Werte wert sein müssen. Hoffmann und Campe, Hamburg 2011- vorbesc banii, tace lumea. Ce înseamnă valorile / Ihr seid die Macht! Politik für die nächste Generation. Rowohlt, Berlin 2000- voi sunteți puterea. Politica pentru generația viitoare), fiul lui Erwin Wickert-diplomat (:1942 in Tokio Japan ist ein deutscher Journalist und Autor (. Wickert wurde in Tokio geboren, da sein Vater Erwin Wickert dort Rundfunkattaché der Deutschen Botschaft war).
corectură