marți, martie 18, 2025

Metamorfozele globalizării (1) “Pieţe”

Cu toate greutatile si cu tot scepticismul meu, Uniunea Europeana este o necesitate imperativa. Mi-as dori ca oamenii care totusi citesc articolul acesta sa inteleaga ca Romania nu cere pomana de la UE, ci are ce oferi si sper ca ceea ce posedam noi vor constientiza europenii occidentali  si blegii nostri politicieni. Cetatenii Romaniei, ca si cetatenii altor state est Europene, NU trebuie sa se simta veniti cu caciula in mana la masa bogatului din simplul motiv ca   noi, esticii, facem diferenta in acest proiect numit Uniunea Europeana.

De facto cifrele arata aproape anecdotic. Romania si Bulgaria au contribuit la Uniunea Europena cu: 1% PIB, 5% la populatie, 8% teritoriu si 50%  mai multi ursi in padurile Europene.

Globalitatea s-a regionalizat, creand cativa poli economici pe care criza ce o traim i-a accentuat, aratand ca de fapt sub ochii nostri s-au creat niste constructii pe care nu le-am observat. Astazi se poate vorbi de o federatie Nord Americana, SUA, care se contracteaza, ramanand intr-un fel sau altul dominanta inca in afacerile planetare. Putem discuta despre o China pe un drum de supra-industrializare accentuata, care tinde spre auto-suficienta si cauta piete de desfacere si de materie prima, in special in Africa si Orientul Mijlociu. Vorbim de ANZ (Australia si Noua Zelanda), care pierzandu-si piata traditionala (Marea Britanie) , care s-a   alaturat Uniunii Europene a trebuit sa respecte regulile Uniunii, desi a avut destule facilitati pe care altii nu le-au avut. ANZ a facut singurul lucru posibil – s-a integrat regional, adica si-au desfasurat legaturile comerciale spre America de Sud.

America de Sud devine, dupa dezastrul Argentinei din 2001, un continent socialist aproape in totalitate. Singura posibilitate de a inchide enormele discrepante sociale si de a trece la democratii adevarate este lichidarea oligarhiilor locale cu ajutorul unor regimuri egalitariste. Bineinteles ca  Chavez – clovnul – este departe de a fi un lider ideal, totusi cred ca exemplul “sindicalist” al Braziliei este necesarul politico-economic al Americii de sud. Situatia Americii de Sud este net superioara in aceasta criza economica mondiala fata de ceea ce ar fi putut fi intr-o situatie de oligarhie care i-a bantuit inainte cu un deceniu, doua.

India si Orientul Mijlociu sunt dependente de SUA, India economic si Orientul Mijlociu militar (in majoritatea lui, in afara de Siria si Iran).  UE este prezenta extrem de putin in aceste locuri in primul rand din cauza lipsei unei politici externe coerente. Asadar pietele UE sunt minore si dependente in toate regiunile pe care le-am descris mai sus.

In oceanul economic planetar raman trei sau patru state, tehnologic dezvoltate, toate cu probleme diferite. Le-as numi “portavioanele economice” care navigheaza intre diferitele regiuni economice. Aceste “portavioane economice” sunt: Japonia, Coreea, Israel si Taiwan. Toate fara resurse, insa cu industrii tehnologizate la maximum  si toate se comporta mai mult sau mai putin bine in ultima criza, in special din cauza diversitatii pietelor lor de desfacere.

Hai sa analizam acum situatia Europeana. Fara extindere Europa va muri economic. Europenii au fost si sunt “tool-makers” – constructori de aparatura si promotori ai industriei grele. SUA nu are nevoie de produsele Europene, le are pe ale ei. Europa a fost acum 4-5 decenii piata de desfacere tehnologica a Statelor Unite. “Portavioanele economice” cumpara mai putin decat vand in Europa.  Orientul Mijlociu si Africa sunt piete care nu necesita inca gradul de dezvoltare al produselor europene la nivelele superioare si la nivelele inferioare China “rade” tot. China a devenit in ultimul deceniu “tool-maker” cu ajutorul tehnologiilor cumparate sau “imprumutate” din Europa. America de Sud nu are inca suficient capital si necesitati pentru a adopta marfurile pe care Europa are sa le ofere.

Bun, atunci unde? Atunci in noile membre ale Uniunii si Rusia, care  au ce vinde si au si nevoi tehnologice gigantice pentru a redeveni o putere globala. Tehnologizarea Europei de Est si extinderea maximala reprezinta un interes economic fara de care Europa nu mai poate exista ca entitate economica de luat in seama.

Romania poate deveni un extraordinar pivot comercial pentru Europa daca va intelege cum. Din nefericire, avem cea mai jalnica clasa politica din cate sunt in acest continent si mai rau crestem o populatie de asistati sub vestitul slogan “ce se mai da, astazi”!

Distribuie acest articol

2 COMENTARII

  1. Buna ziua,

    „Romania poate deveni un extraordinar pivot comercial pentru Europa”. Romania poate deveni si o putere nucleara, daca imi permiteti o gluma. Ceea ce nu inteleg din articolul dvs este cine si ce ar putea sa faca pentru ca lucrurile sa se intample astfel. (Re)-tehnologizarea Europei de est este un proces care a inceput de mai multe ori de-a lungul istoriei insa niciodata nu a fost terminat. De asta sunt si in purgatoriul asta. De ce acum ar fi altfel?

    • Buna ziua Andi,
      in gluma credeti-ma ca este mai usor pentru Romania sa devina o putere nucleara decat sa devina pivot comercial.

      1. Intr-o democratie liberala, antreprenorii si capitalistii autohtoni ar trebui sa o faca, ajtutati mai mult sau mai putin de statul Roman care trebuie sa puna la dispozitia lor o legislatie si o infrastructura corespunzatoare.

      2. Atata timp cand banii facili vor fi „facuti” din afaceri cu statul nimeni nu va incerca sa iasa afara si sa faca afaceri europene cu adevarat. Firme Est-Europene (cehe, poloneze si unguresti) au investit in Romania, noi nu am facut-o. Deci problema este a noastra si in special a statului care a creat un capitalism clientelar dependent de banii lui atat de facili. Cotizezi primest. Nu primest iesi de pe piata.

      3. Retehnologizarea „estului” a fost facuta ocolind Romania care are tot ce doriti in afara unei „economii de piata”. Fara o infrastructura serioasa nu se poate face afaceri in Romania. Daca un tir parcurge 1000 de kilometrii prin Cehia si Ungaria in 12 ore, aceasi distanta in Romania necesita 24-30 de ore. dupa cum stiti „time is money”.

      4. (Re)-tehnologizarea Europei de Est nu s-a facut niciodata ca interes national al occidentului. Astazi acest interes exista. Problema lor este ca ei nu-si gasesc parteneri in noi din multe cauze, principala este coruptia endemica, justitie deficitara si o clasa politica infantila.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Theophyle
Theophylehttp://politeia.org.ro/
Teophyle este autorul blogului Politeía (http://politeia.org.ro/).

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Dragi prieteni, săptămâna aceasta ne vedem la București. De două ori, odată la Fundația Academia Civică / Fundația Spandugino în 20 martie și, a doua zi, la Humanitas Kretzulescu.
Mihai Maci

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Carti

Cărți noi

Noțiunea de cumpănă, care dă titlul acestui volum, nu doar că surprinde natura momentului geopolitic internațional, dar sugerează și o posibilă soluție pentru România. Cumpăna nu este doar o etapă de tranziție, ci un punct critic în care direcțiile asumate astăzi vor determina ireversibil poziția țării în arhitectura globală a puterii. După trei decenii de integrare euro-atlantică, în care viitorul părea stabil și previzibil, realitățile internaționale s-au schimbat rapid, iar ordinea liberală care a definit ultimele decenii este acum contestată. Această contestare vine atât din exterior, prin ascensiunea regimurilor autoritare, cât și din interior, prin revizionism politic și radicalizarea discursului public.” Prof. Corneliu Bjola, Universitatea Oxford

Disponibil pentru precomandă

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro