marți, septembrie 28, 2021

Metrorex și utilizarea resurselor statului pentru promovarea jocurilor de noroc

Jocurile de noroc reprezintă una dintre acele activități care pot duce la efecte și consecințe extrem de nefaste pentru jucători atunci când este practicată în exces. Pe lângă faptul că aceste jocuri pot duce la dependență, similar alcoolului, al căror consum în exces dăunează grav sănătății, jocurile de noroc pot avea un efect dezastruos asupra patrimoniului unei persoane. 

De altfel, ținând cont de implicațiile sociale asupra unor categorii vulnerabile, nevoia prevenirii dependenței de jocuri de noroc, protecția minorilor, dar și supravegherea strictă a metodelor și impactului acestui fenomen, întreaga activitate constituie monopol de stat. Acest lucru presupune desfășurarea activității strict în limitele prevăzute de lege pe bază de licență de organizare a jocurilor de noroc pe fiecare tip de activitate prin obținerea autorizațiilor de exploatare necesare.* În acest sens, există și un organism unic de specialitate cu competențe în ceea ce privește monitorizarea, supravegherea și controlul activităților de jocuri de noroc realizată de Ministerul Finanţelor Publice prin Comisia de autorizare a jocurilor de noroc din structura acesteia făcând parte cel puţin câte un reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. Comisia funcţionează având în vedere principiile legalităţii, imparţialităţii, rolului activ şi disponibilităţii (conform OUG 77/2009). De asemenea, avem și un Oficiu Naţional pentru Jocuri de Noroc, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul jocurilor de noroc, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului României.

Cu toate acestea, am avut ocazia să fiu agresat vizual de o publicitate a jocurilor de noroc fără precedent cu complicitatea și utilizarea resurselor Statului Român prin intermediul Regiei Autonome Metrorex (care este sub incidența OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice). Este important de precizat scopul regiei, respectiv acela de satisfacere a interesului public, social și de protecție civilă, de asigurare a serviciului de transport public de persoane cu metroul pe rețeaua de căi ferate subterane și supraterane, în condiții de siguranță a circulației și de confort. 

Deși scopul este clar, legea de reglementare a jocurilor de noroc interzice prin art 26 reclama, publicitatea sau orice activitate promoţională pentru activităţile şi jocurile interzise potrivit legii (restricționarea accesului minorilor, evitarea promovării către categorii vulnerabile, afișarea în exteriorul locațiilor de jocuri de noroc a valorilor sau bunurilor reale sau simulate), aplicând amenzi de la 50.000 lei la 100.000 lei, întregul metrou bucureștean este învelit în reclame la tot felul de jocuri de noroc de care nu poți scăpa fizic, ca urmare a decizie unui director care se pare că nu ar fi consultat serviciul juridic al regiei (puțin probabil că nu au fost implicați în procesul de ofertare publică ceea ce agravează problema). Oricum, inclusiv la TV sau pe internet asaltul acestui tip de reclame este îngrijorător și excesiv, însă acolo soluția este simplă, dacă Consiliul Național al Audiovizualului nu funcționează mouse-ul și telecomanda nu mă dezamăgesc, închid pagina sau TV.

Din păcate la metrou nu mai am aceleași opțiuni. Articolul 10 alin. 3 din OUG 77/2009 prevede foarte clar condițiile în care permise jocurile de noroc prima dintre aceste condiții fiind cea a respectării principiilor privitoare la protecția minorilor și prevenirea accesului acestora la aceste tipuri de jocuri de noroc. Normele metodologice de aplicare a OUG 77/2009 detaliază aceste condiții prin art. 6 unde este specificat faptul că acțiunile de promovare a activităților de jocuri de noroc desfășurate pe teritoriul național se realizează cu respectarea principiilor privind protecția minorilor și participarea responsabilă la jocul de noroc. Cele două precondiții obligatorii de menținere a licenței de funcționare și exploatare nu reprezintă un text abstract și idealist. Aceste principii trebuie reflectate în practică, iar măsurile prin care acestea sunt îndeplinite le regăsim în obligațiile furnizorilor de a nu permite accesul minorilor în incinta localurilor unde se desfășoară jocuri de noroc sau pe platformele mobile unde în esență se derulează același tip de activitate. Normele de aplicare** indică în mod neechivoc faptul că materialele de promovare nu pot fi amplasate în incinta sau pe împrejmuirile instituțiilor de învățământ, a așezămintelor socio-culturale sau religioase. Nu putem considera îndeplinite aceste precondiții legale esențiale atunci când se face o publicitate agresivă în toate mediile posibile unde accesul nu este rezervat exclusiv adulților. 

Mai mult decât atât, legea indică faptul că a fost creată o fundație de interes public al cărei scop este desfășurarea de programe și activități pentru prevenirea și combaterea dependenței de jocuri de noroc, realizarea promovării și publicității responsabile.*** Ironia situației probabil că este evidentă. Avem legi care statuează niște lucruri, o fundație finanțată de către furnizorii de jocuri de noroc ai cărei membrii sunt specialişti din domeniul jocurilor de noroc, reprezentanţi ai asociaţiilor sau organizaţiilor care reprezintă operatorii**** care desfăşoară aceste activități și al cărei obiectiv ar trebui să fie desfășurarea de programe de prevenire a fidelizării jucătorilor, respectiv de a convinge cea mai fidelă clientelă a operatorilor de jocuri de noroc de a nu mai juca la jocuri de noroc. Suntem practic în prezența definiției conflictului de interese (și a legalizării acestuia) adică o situație în care persoana ce exercită o funcție publică poate avea un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin. Astfel, nu doar că nu ne putem aștepta la îndeplinirea obiectivelor fundației, dar suntem în prezența unei situații profund conflictuale unde furnizorii își scriu singuri normele aplicabile lor. 

Astfel, nu se ține cont de litera și spiritul legii, atât de către Metrorex, Oficiul Jocurilor de Noroc (acești operatori au afișată licența obținută de la Oficiu în baza căreia desfășoară activitatea de jocuri de noroc și de promovare ilegală a acestora) dar și de către furnizorii acestor jocuri, doar pentru că reclamele la jocuri de noroc au de obicei drept mascotă un animăluț drăguț, nu înseamnă că nu sunt barbut. De altfel și mascotele jucărie au o logică probabil ca să faciliteze îmbrățișarea activității și de către minori care cu timpul bombardați fiind de asemenea reclame din fragedă copilărie, vor privi aceste activități ca fiind ceva încurajat de societate, o activitate drăguță, nu ca pe un viciu pe care nu ar trebui să-l îmbrățișeze în primul rând. Nu vreau să mă gândesc cum merge cu metroul o persoană care se luptă cu dependența de jocuri de noroc. 

Suntem obligați să folosim metroul dacă vrem să ne deplasăm (fără să ne plimbăm non-stop cu mașina într-un oraș oricum sufocat de poluare), iar  regia – o întreprindere publică, adică în termeni simpli aparține locuitorilor acestui oraș, ne face călătoria cât mai neplăcută posibil. Lăsând la o parte faptul că paza metroului este inutilă devreme ce oricum oricine în orice moment al pandemiei putea și încă poate să se plimbe fără mască, activitatea desfășurată devine din ce în ce mai mult făcută cu piciorul. Nu îmi aduc aminte să fi văzut metroul sau orașul în general mai neîngrijit ca în perioada aceasta, iar jocurile de noroc au fost ultimul lucru la care m-am gândit că ar putea fi promovate prin copertarea întregului metrou, sunt surprins că nu sunt și biletele de metrou printate pe un loz. 

Sumarizând, deși jocurile de noroc sunt o activitate care în teorie este reglementată, ca urmare a efectelor extrem de negative pentru individ și societate pe care ar putea să le aibă, în cazul în care nu ar fi controlată de stat, observăm că acest lucru oricum nu se întâmplă (lege scrisă inutilă), ori se întâmplă selectiv. Marea mea mirare nu este neapărat că dorința de profit a Metrorex nu ia în considerare bunele moravuri, etică, normele legale aplicabile acesteia, dar și în societate, ci faptul că nici o autoritate a statului cu competențe în acest domeniu nu s-a autosesizat. 

Concluzia este simplă, ori niciun angajat din vreo autoritate competentă în domeniu a statului nu se plimbă cu metroul, ori își doresc să ne îmbogățim și ne îndeamnă pe toți, mic și mare, jucător dependent sau nu ca prin intermediul jocurilor de noroc să ne lăsăm pradă visurilor câștigurilor ușoare, pariurilor și aplicațiilor de tocat bani și să nu mai utilizăm metroul niciodată. 

NOTE

*Art. 1 din OUG nr. 77 din 24 iunie 2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc. Sursa http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/108149 

**Art. 6 alin. 1 din Normele de aplicare a OUG 77/2009. Sursa http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/230068 
***Art. 10 alin, 4-5 din OUG 77/2009. Sursa http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/164330
****Pot face parte și persoane din mediul academic, precum şi din alte persoane a căror expertiză sau cunoştinţe pot conduce la îmbunătăţirea activităţii. Art. 4 Procedura de lucru al Consiliului Consultativ. Sursa http://onjn.gov.ro/wp-content/uploads/Onjn.gov.ro/Structur%C4%83/procedura%20de%20lucru%20al%20consiliului%20consultatic-%20anexa%202.

Distribuie acest articol

10 COMENTARII

  1. Well, egalitatea in fata legii e pentru vitei. Metrorex stapaneste infinit si nu are rivali. Nu i-a facut nimic DNA-ul dupa stunt-ul cu blocatul sinelor, ce sa-i faca ONJN-ul pentru trei poze cu ursuleti. Hai sa fim seriosi… Eu militez pentru masaj exotic in vagonul 1, baccarat in vagonul 2, fumoar in 3 si bar in 4. sigur in acest fel se fac bani la bugetul Metrorex si calatoriile devin mult mai placute. Toata lumea va face turul Bucurestiului prin subteran.

  2. In Bucuresti sunt mai multe cazinouri decât în Londra sau Paris. Cat despre pacanele (slot machines) ele au pătruns până și la Pocreaca din Deal. Am in familia largits un caz de dependenta serioasa de jocuri de noroc, a adus extrem de multa nefericire părintilor, inclusiv un dezastru financiar din csre a trebuit sa-i ajut sa iasa. Teoretic exista un psiholog care să-i ajute pe cei dependenți in realitate tot ce face asa zisul psiholog este sa spuna platitudini de felul nu-i mai platiti datoriile.
    Lobby-ul companiilor de jocuri de noroc este foarte puternic, în alte tari durează o vesnicie ss poti obtine o licență pentru un csxinou, în România orice libanez, sirian sau grec o obține.
    Jocurile de noroc sunt o sursa de venit pentru state, în special in sistemul federativ, și autoritățile tind sa închidă ochii la dezastrele pe care le produc. Acum cativa ani l-am cunoscut in disspora pe un avocat al companiilor de jocuri de noroc ersm cokeg cu sotia sa), le apara intr-un class action (nu stiu cum se spune în românește). M-a uimit prin obrăznicie sa cat si prim luxul in care trăia.

  3. Mi-a placut metroul din Praga, curatel, aproape nici o reclama, intri/iesi liber pe peron. Civilizat.

    Ar fi bine de curatat vizual toate spatiile de reclama, este foarte excesiva in Romania.

  4. Din pacate Romania este pe Primul loc in Europa la acest capitol.Avem de 4 ori mai multe sali de jocuri de noroc decat scoli !Dezastrul deja isi spune cuvantul ,suntem pe ultimele locuri in Europa la ceeace inseamna civilizatie ,educatie,buna stare si sanatate.Gresita parerea ca ar exista NEVOIA prevenirii dependentei fata de acest flagel,NEVOIA protectiei minorilor nevinovati ….Exista cu certitudine doar NEVOIA de a distruge viitorul poporului nostru ,NEVOIA de a umfla conturile mafiei jocurilor de noroc.S-au infiintat organisme ,comisii si chiar un Oficiu National cu atributii in domeniul jocurilor (nu olimpice ),toate lucrand de fapt in interesul patronilor acestor stabilimente.Parlamentul doarme ,nu are timp sa constate ca s-ar fi putut realiza modificarea legislatiei care a permis asa ceva….Asa dispar natiunile conduse de impostori

  5. Daca, la un moment dat, nu puteai sa-ti faci ochii roata in oras, niciunde, fara sa vezi macar o farmacie, la parter de bloc, as zice ca, de vreo cativa ani incoace „casele de pariuri” le-au luat fata farmaciilor.

    Lasand la o parte faptul ca pariurile sportive distrug omul (dependent) si sportul (cel adevarat, facut onest, pentru victorie de dragul victoriei), „fauna” care se invarte, zi si noapte, in preajma acestor centre de pariuri ma face sa ma uit la „industria” asta ca la un fel de cancer. Care, ca orice cancer netratat, metastazeaza.

    Nu am nostalgii comuniste, nu sunt vreun fanatic al etatismului, dar cred ca jocurile de noroc ar trebui sa fie monopol de stat si legiferate intr-o maniera „ecologica”, d.p.d.v. moral si al consecintelor sociale implicate.

    Era o vreme cand carteam impotriva farmaciilor (la parterul blocului meu erau doua, plus cate una la blocurile vecine) si a sucursalelor de banci, dar astazi am 3 (trei) centre de pariuri la parter de bloc (plus pe la blocurile vecine). Iar asta se traduce in seminte de floare scuipate pe jos, chistoace, hahaiala, manelisti, cocalari etc. Mi-e dor de banci si farmacii!…

  6. Ca să punem problema la modul cinic metroul înghite subvenții aproape egale cu bugetul întregului București în timp ce jocurile de noroc la nivelul țării aduc venituri semnificative la buget, aprope egale cu subvenția bugetară pentru metrou. :)

    Sigur că dacă s-ar tăia cam jumătate din slujbele de la metrou și s-ar reduce lefurile medii de acolo în paralel cu creșterea prețutilor, metroul ar înghiți subvenții mult mai mici sau ar fi chiar profitabil. Numai că asta nu se va întâmpla prea curând :)

    Pe de altă parte dacă strangulezi jocurile de noroc, pariurile sportive, etc. zevzecii care joacă într-o veselie vor continua să o facă cu aceeași înverșunare, dar nimic din banii pe care-i pierd cu abnegație nu va mai ajunge la buget. Merită? :)

    Uite mă gândesc la modelul de succes la Nevadei. Cazinourile și jocurile de noroc îi permit statului să trăiască făcă a încasa impizte pe venit rezidenților de acolo. Păcănele sunt și în aeroport până la poarțile de îmbarcare. :)

    https://c8.alamy.com/comp/HF77MG/travelers-and-slot-machines-in-the-passenger-terminal-of-mccarran-HF77MG.jpg

    Cineva îmi spunea (n-am verificat) că atât la Las Vegas cât și la Reno, cam jumăte din veniturile aeroportului vin de la fraierii ce-și lasă banii la păcănele…

    Exploatăm pământul planetei ca să ne hrănim. Stoarcem același pământ pentru minereuri, petrol, gaze, și cărbune. Exploatăm industrial energia apei a soarelui, a vântului și pe cea geotermală. Nu-i mai mare păcatul să nu exploatăm și prostia omenească, care e de departe una din cele mai abundente resursenaturale, ba mai e și 100% regenerabilă și independentă de climă sau anotimp?! :)

  7. Multumesc lui Dumnezeu, am vizitat cateva zeci de tari din 3 continente si cam tot atatea capitale!
    Dar nicaieri nu am vazut atat de multe sali de jocuri, de pariuri si respectiv cazinouri, cu exceptia unor localitati cu statut special, precum Las Vegas sau Reno. Pentru dezvoltarea acestor localitati proprietarii de cazinouri contribuie consistent.
    La Las Vegas apa se aduce de la cca 200 km!!!
    La astea pot adauga Atlanta, pe care nu am vizitat-o.
    Consider ca in Bucuresti trebuie reduse consistent aceste locasuri, care sunnt benefice numai proprietarilor care au castiguri fabuloase.

    • Ha, ha, ha…

      Atlanta n-are nicio legătură cu jocurile de noroc. Nu există niciun cazino acolo și „păcănelele” sunt interzise. Ați auzit probail de Atlantic City aflat la peste 1000 de km distanță de Atlanta. Cele două orașe au tot atâtea îân comun ca Bucureștiul cu Bruges…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Vasile Țiple
Vasile Țiple este absolvent al Facultății de Drept, Universitatea București și doctor în drept. A fost consilier juridic al unui ONG global unde a coordonat Centrul de Advocacy si Asistență Juridică pentru cetățeni în România. Ulterior s-a alaturat echipei juridice a unei companii americane software globale, iar în prezent lucrează la cea mai valoroasa companie românească, unde a creat si condus departamentul juridic global în cadrul căruia a implementat primii roboți juridici, dezvoltând totodată și Programul de Automatizare în Domeniul Juridic (Legal Automation Program). A publicat articole și opinii în drept internațional public, administrație, proprietate intelectuală și inteligență artificială.

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

“Discriminarea” în vremea holerei. Sau ce ne spune manipularea cuvintelor în pandemie

Acum vreo săptămână explicam într-o emisiune TV că a te considera “discriminat” dacă ţi se impun restricţii pentru că n-ai vrut să...

Când oamenii mici lasă umbre mari înseamnă că soarele e la asfințit

                                                 Una din acele istorii care se vor adevărate, deşi nimeni nu ştie cât sunt de exacte,...

Nimicul la putere

            Ceea ce vedem acum pe scena publică nu e nimic altceva decât consecința faptului că niște oameni fără nici o consistență...

Speranța de viață a românilor

1.Vârsta medie la deces2.Nevoia unei abordări noi. Ce ne spun datele din alte țări și pe care noi nu le avem3. Revenind...

Cine smântânește borcanul cu energie?

ANRE este un "organism de reglementare și supraveghere (care) doar ține de șase pentru ca șmecherii din domeniul...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.