Mic exercitiu de democratie electronica romaneasca

ok!shi!?parlamentarii sint reprezentantzii poporului rumin.cum se defineau inainte;cei mai buni fii ai poporului

Interesant demers, mi se pare foarte relevanta partea cu posibilitatea contactarii deputatilor si parlamentarilor, in special faptul ca mailurile sunt puse de mantuiala, neverificate decat, probabil, o data pe an – atunci cand adresa lasata e corecta.

felicitari! „3 raspunsuri” se poate extrapola si la masurarea eficientei activitatii parlamentare.

O dovada excelenta ca isi cam bat joc de alegatori dupa ce se vad cu sacii (fundul) in Parlament…

Cand a fost nebunia cu SOPA si PIPA in USA, comunitatile unor site-uri si streamuri de gaming au luat atitudine si au „bombardat” conturile de twitter si emailurile congressman-ilor si a senatorilor americani cu mesaje pentru a-si schimba pozitia fata de SOPA. Acest demers a avut rezultate, legile nefiind promulgate. Multi dintre acei politicieni au dat si raspuns inapoi „manifestantilor” spunand pe twitter ca le multumeste acestora pentru ca si-au spus opiniile.

O excelenta prezentare ( inclusiv grafica ) si dintr-un domeniu care promite enorm in viitor. Pe de alta parte, problemele analizate nu se ridica, din nefericire, la inaltimea instrumentelor folosite. In acest caz ( o analogie fortata este poate necesara aici ) a aplica aceste instrumente unora dintre deputatii romani ( alesi prin vot nu pe baza de competente ) echivaleaza in multe cazuri cu a inmana carduri de salarii unor pensionari fara calculator din satele unde nu exista Internet. Din acest punct de vedere daca numai 6,32% din deputati au adresele de mail incorecte, si daca numai 9,2% dintre deputatii care se ocupa (competent ?) de legi nu au adresele de mail corecte, stam inca bine ( in perceptia publica se presupune de mult ca lucrurile stau la fel sau chiar mult mai rau dar nimeni nu se oboseste sa afle acest lucru respectiv opinia cetaenilor ).
Problema este ca aceasta foarte atractiva si impresionanta metodologie in unele cazuri nu trece prea mult dincolo de dincolo de aparente si aspectele pur formale in care „ceva” ascunde pur si simplu „altceva”.
Conform democratiei electronice romanesti si acestei metodologii superbe , unul din cazurile recent mediatizate de presa ( de fapt, un caz scoala ) ar putea obtine un punctaj maxim pe toate variabilele in discutie si deputatul in cauza cu o cariera si o activitate politica de-a dreptul impresionante in numai vreo 2-3 ani de mandat :

49 de initiative legislative
46 de interpelari in parlament
15 luari de cuvant
14 Declaratii politice
O declaratie politica depre „ Coruptia din sistem”
O intrebare despre „ Blocajul financiar in sistemul de justitie din judetul…”
Vicepresedinte in Comisia parlamentară a revoluţionarilor din Decembrie 1989
Membru in : Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; Comisia specială comună pentru dezbaterea în fond, în procedură de urgenţă, a Codului penal, a Codului de procedură penală, a Codului civil şi a Codului de procedură civilă Subcomisia de Cod penal şi Cod de procedură penală.

Este exact acelasi deputat despre care ati scris intr-una din resursele de la articolul dvs (http://www.apti.ro/reutilizarea-datelor-parlamentarilor-romani ) ca v-ati distrat ( cu un suris amar) când ati văzut ce a declarat în urmă cu vreo 2 ani în Parlament recent-urmaritul Boldea despre plecarea din țară :

„Nu cred că vreunul dintre noi doreşte să fie privit aprioric ca un infractor, odată ce a depăşit graniţele României.”

Poate ca aceasta impresionanta metodologie ar fi mult mai eficient folosita trimitand mail-uri nu deputatilor romani ( dupa cum vorbesc unii pe la TV nici nu mai este nevoie sa mai raspunda la mail-uri…) pentru a afla ceea ce este vizibil de fapt cu ochiul liber, ci altor destinatari. Cu cativa ani in urma , pornind de la faptul ca atunci cand un cetatean doreste sa contacteze o institutie el gaseste in prezentarea acesteia unul sau doua telefoane care cam tot timpul au ton de ocupat ) un cotidian a publicat un foarte interesant articol despre „ paragina in web a statului roman” ( titlu aproximativ ) respectiv despre faptul ca interfata cetatenilor cu institutiile era in multe cazuri o utopie. Articolul a existat in arhiva ziarului (http://www.cotidianul.ro/index.php?id=9427&art=24945&cHash=4a5618134o ) si pentru cei de acolo este disponibil probabil si acum. O cercetare despre modul de functionare al ministerelor si institutiilor noastre ( unele nereformate se pare din anii `50 ) si despre interfata lor cu cetatenii ordinari ( n.n. –supusi legilor si platitori de impozite si taxe ) este realizabila si poate ar fi fascinanta , dar aceasta e numai o opinie personala .

Salut Bogdan, salut celor care au intreprins aceasta actiune de tip QED. Inca o dovada cu privire la falsa democratie romaneasca, ipocrizia si indiferenta alesilor.

Nu ezitati si faceti un efort sa trimiteti birourilor permanente ale celor 2 camere, rezultatul. Merita.

Am trecut si eu prin asta, am scris de vreo 2 ori, unor deputati si senatori, pe adresele de posta electronica si nu am primit nici un raspuns. Pe urma am trimis scrisori cu confirmare de primire, acelasi rezultat. Indiferenta.

Si eu m-am gandit la un astfel de experiment, pe siturile institutiilor publice, de acum cativa ani. Voi ati concretizat.

Reflectia 1 este: de ce nu raspund, de ce nu iau in seama mesajele prin e-mail ?

Raspuns 1: Pentru ca de fapt aceastea sunt create de fatada. Pentru aranjamente, telefonul, e-mailul, fax-ul, nu au sens. Ci intalnirea la o sueta discreta, fata in fata, cu preopinentii. Democratia de gluma proasta a Romaniei.

Reflectia 2: De ce se mai primesc sume forfetare pentru secretariat, cabinete parlamentare, daca oamenii aceia nu isi fac treaba ?

Raspuns 2: QED