vineri, martie 29, 2024

Mic exercitiu de democratie electronica romaneasca

1. Se iau datele de contact ale parlamentarilor romani si se baga intr-o baza de date.

2. Se adauga si verifica datele referitoare la modul cum parlamentarii utilizeaza noile tehnologii (site Internet, blog, twitter, facebook) pentru a interactiona cu electoratul.

3. Se trimite un email la toate adresele (663) inregistrate pe o problema a unei legi aflate pe masa Camerei Deputatilor. Rezultat: 61 adrese email incorecte. Cel putin 33 de emailuri citite. 0 raspunsuri.

4. Se trimite o scrisoare clasica la toate adresele oficiale ale deputatilor romani (332 bucati). Se asteapta 30 de zile. Rezultat: 21 de scrisori vin inapoi (adrese incorecte, postasul nu le poate livra). Se primesc 2 raspunsuri pe scrisori si unul telefonic (care era nemultumit ca de ce scrisoarea nu avea numar de iesire).

5. Se face un infografic cu ajutorul celor de la Facebrands pentru a putea prezenta mai bine rezultatele obtinute.

Resurse:
Proiectul de la care am pornit: http://www.Hartapoliticii.ro
Baza noastra de date: http://Agenda.grep.ro (toate datele sunt libere – pot fi exportate usor, licenta libera)
Scrisoarea trimisa prin email si snailmail: http://apti.ro/sites/default/files/Opinie-ong-lege-date-trafic.pdf
Prezentare rezultate brute: http://www.slideshare.net/bmanolea/cum-sa-nu-contactezi-un-parlamentar-roman
Poza scrisori returnate: http://www.flickr.com/photos/77681434@N00/6861860858/in/photostream/
Infografic:http://legi-internet.ro/blogs/media/blogs/a/Infografic-final.jpg
Articol intalnire 22.03.2012: http://www.apti.ro/reutilizarea-datelor-parlamentarilor-romani
Articol Standout: http://blog.standout.ro/2012/03/prezentari/parlamentarii-romani-pe-internet/

infografic-parlamentari

Distribuie acest articol

9 COMENTARII

  1. Interesant demers, mi se pare foarte relevanta partea cu posibilitatea contactarii deputatilor si parlamentarilor, in special faptul ca mailurile sunt puse de mantuiala, neverificate decat, probabil, o data pe an – atunci cand adresa lasata e corecta.

  2. Cand a fost nebunia cu SOPA si PIPA in USA, comunitatile unor site-uri si streamuri de gaming au luat atitudine si au „bombardat” conturile de twitter si emailurile congressman-ilor si a senatorilor americani cu mesaje pentru a-si schimba pozitia fata de SOPA. Acest demers a avut rezultate, legile nefiind promulgate. Multi dintre acei politicieni au dat si raspuns inapoi „manifestantilor” spunand pe twitter ca le multumeste acestora pentru ca si-au spus opiniile.

  3. O excelenta prezentare ( inclusiv grafica ) si dintr-un domeniu care promite enorm in viitor. Pe de alta parte, problemele analizate nu se ridica, din nefericire, la inaltimea instrumentelor folosite. In acest caz ( o analogie fortata este poate necesara aici ) a aplica aceste instrumente unora dintre deputatii romani ( alesi prin vot nu pe baza de competente ) echivaleaza in multe cazuri cu a inmana carduri de salarii unor pensionari fara calculator din satele unde nu exista Internet. Din acest punct de vedere daca numai 6,32% din deputati au adresele de mail incorecte, si daca numai 9,2% dintre deputatii care se ocupa (competent ?) de legi nu au adresele de mail corecte, stam inca bine ( in perceptia publica se presupune de mult ca lucrurile stau la fel sau chiar mult mai rau dar nimeni nu se oboseste sa afle acest lucru respectiv opinia cetaenilor ).
    Problema este ca aceasta foarte atractiva si impresionanta metodologie in unele cazuri nu trece prea mult dincolo de dincolo de aparente si aspectele pur formale in care „ceva” ascunde pur si simplu „altceva”.
    Conform democratiei electronice romanesti si acestei metodologii superbe , unul din cazurile recent mediatizate de presa ( de fapt, un caz scoala ) ar putea obtine un punctaj maxim pe toate variabilele in discutie si deputatul in cauza cu o cariera si o activitate politica de-a dreptul impresionante in numai vreo 2-3 ani de mandat :

    49 de initiative legislative
    46 de interpelari in parlament
    15 luari de cuvant
    14 Declaratii politice
    O declaratie politica depre „ Coruptia din sistem”
    O intrebare despre „ Blocajul financiar in sistemul de justitie din judetul…”
    Vicepresedinte in Comisia parlamentară a revoluţionarilor din Decembrie 1989
    Membru in : Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; Comisia specială comună pentru dezbaterea în fond, în procedură de urgenţă, a Codului penal, a Codului de procedură penală, a Codului civil şi a Codului de procedură civilă Subcomisia de Cod penal şi Cod de procedură penală.

    Este exact acelasi deputat despre care ati scris intr-una din resursele de la articolul dvs (http://www.apti.ro/reutilizarea-datelor-parlamentarilor-romani ) ca v-ati distrat ( cu un suris amar) când ati văzut ce a declarat în urmă cu vreo 2 ani în Parlament recent-urmaritul Boldea despre plecarea din țară :

    „Nu cred că vreunul dintre noi doreşte să fie privit aprioric ca un infractor, odată ce a depăşit graniţele României.”

    Poate ca aceasta impresionanta metodologie ar fi mult mai eficient folosita trimitand mail-uri nu deputatilor romani ( dupa cum vorbesc unii pe la TV nici nu mai este nevoie sa mai raspunda la mail-uri…) pentru a afla ceea ce este vizibil de fapt cu ochiul liber, ci altor destinatari. Cu cativa ani in urma , pornind de la faptul ca atunci cand un cetatean doreste sa contacteze o institutie el gaseste in prezentarea acesteia unul sau doua telefoane care cam tot timpul au ton de ocupat ) un cotidian a publicat un foarte interesant articol despre „ paragina in web a statului roman” ( titlu aproximativ ) respectiv despre faptul ca interfata cetatenilor cu institutiile era in multe cazuri o utopie. Articolul a existat in arhiva ziarului (http://www.cotidianul.ro/index.php?id=9427&art=24945&cHash=4a5618134o ) si pentru cei de acolo este disponibil probabil si acum. O cercetare despre modul de functionare al ministerelor si institutiilor noastre ( unele nereformate se pare din anii `50 ) si despre interfata lor cu cetatenii ordinari ( n.n. –supusi legilor si platitori de impozite si taxe ) este realizabila si poate ar fi fascinanta , dar aceasta e numai o opinie personala .

    • Din experienta noastra de pina acum, raspunsul de la institutii este mult mai bun (cel putin in termeni de raspuns, nu neaparat si calitatea raspunsului) decit de la parlamentari.
      E drept, doar putine raspund la email.

      Asta nu inseamna ca nu sunt anumite institutii care nu raspund deloc la telefon sau email….

  4. Salut Bogdan, salut celor care au intreprins aceasta actiune de tip QED. Inca o dovada cu privire la falsa democratie romaneasca, ipocrizia si indiferenta alesilor.

    Nu ezitati si faceti un efort sa trimiteti birourilor permanente ale celor 2 camere, rezultatul. Merita.

    Am trecut si eu prin asta, am scris de vreo 2 ori, unor deputati si senatori, pe adresele de posta electronica si nu am primit nici un raspuns. Pe urma am trimis scrisori cu confirmare de primire, acelasi rezultat. Indiferenta.

    Si eu m-am gandit la un astfel de experiment, pe siturile institutiilor publice, de acum cativa ani. Voi ati concretizat.

    Reflectia 1 este: de ce nu raspund, de ce nu iau in seama mesajele prin e-mail ?

    Raspuns 1: Pentru ca de fapt aceastea sunt create de fatada. Pentru aranjamente, telefonul, e-mailul, fax-ul, nu au sens. Ci intalnirea la o sueta discreta, fata in fata, cu preopinentii. Democratia de gluma proasta a Romaniei.

    Reflectia 2: De ce se mai primesc sume forfetare pentru secretariat, cabinete parlamentare, daca oamenii aceia nu isi fac treaba ?

    Raspuns 2: QED

    • Exact, reflectia no2 este probabil cea care ar trebui sa ne puna cele mai serioase semne de intrebare.

      Rezultatele studiului ne arata ca democratia noastra si legatura reala cu cetatenii se opreste la perioada campaniei electorale. Trist!
      Si mai trist este ca rezultatele studiului nu au rupt gura targului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Bogdan Manolea
Bogdan Manolea
Bogdan Manolea este interesat de domenii ca dreptul tehnologiei informatiilor, drepturi civile digitale insa si de orice domeniu implicand dreptul, Internetul si atitudinea civica. Scrie din 2001 despre Drept&Internet la www.legi-internet.ro

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro