joi, martie 28, 2024

Mieii de paște și epidemia Covid 19

Nu toate crizele grave dau oportunitatea unor schimbări societale importante. Pe de o parte, drepturile omului au fost înființate juridic și promulgate de o Europă devastată de ororile celui de-al doilea război mondial și care a învățat din experiența dureroasă a „dictaturilor”. Pe de altă parte, criza economică mondială izbucnită în 2008 nu pare să fi avut efecte de învățare sau de schimbare a comportamentului economic și politic al europenilor. Depinde deci foarte mult de ce și când alegem să învățăm din experiența supraviețuirii unei crize.

De acum este destul de clar faptul că SARS-CoV-2 e unul dintre virușii proveniți de la animalele pe care le folosim pentru hrană. În ultimul secol, oamenii au contractat în repetate rânduri, epidemii de la animale. Virusul HIV, care a declanșat, la începutul anilor ’80, pandemia SIDA, provine de la maimuțe lipsite de habitatul lor natural în urma urbanizării agresive a unei regiuni din statul Congo. De asemenea, pandemia de gripă aviară, din anii 2004-2007, provine de la păsări și implicit industria avicolă, în vreme ce porcii s-au aflat la originea gripei porcine, pandemie izbucnită în 2009. Sindromul acut respirator (SARS) a venit de la lilieci, animale care se află și la originea bolii Ebola.

Cu toate acestea, nu animalele au fost cele resposabile pentru bolile pe care le-au transmis oamenilor, ci este posibil ca de vină să fi fost modul în care aceste animale au fost tratate de către oameni.

În cazul Covid 19, nu a depins deloc de animale felul în care ele au fost transportate, hrănite, comercializate și sacrificate pentru consum uman, în piețele din China de unde se afirmă că a izbucnit epidemia. Imaginile cu aceste piețe de animale din Asia conțin multă cruzime. Acestea arată animale din specii diferite, unele specii sălbatice, înghesuite și stivuite, unele deja ucise, altele doar muribunde și foarte multe persoane care le manipulează fără nicio protecție.

Aceste contexte în care animalele sunt crescute, sacrificate si manipulate fără nici un fel de respect pentru suferința, demnitatea și viața lor, au generat boli cu transmitere la om și răspândirea rapidă a acestora. Sunt oare piețele românești de animale vii, mai ales de miei, acum în preajma Paștelui, foarte diferite de cele din Asia?

Spre deosebire de Asia, Europa are o legislație compactă privind condițiile în care animalele destinate consumului uman trebuie crescute, cum se transportă aceste animale și ce condiții trebuie îndeplinite atunci când aceste animale sunt sacrificate.

Legendele comunitare spun că Uniunea Europeană datorează Marii Britanii legislația sa privind bunăstarea animalelor de fermă. De altfel, chiar termenul de animal welfare, tradus în română cu termenul de “bunăstare a animalelor”, provine din UK. Așadar, în anii premergători semnării Tratatului de la Lisabona, care a marcat începerea proiectului Uniunea Europeană, Marea Britanie și-a manifestat în mod repetat ezitările privind aderarea la piața unică europeană. Unul din motivele pentru care ezita, se spune că era faptul că în Europa continentală, lua avânt industria creșterii animalelor. Însă era un alt fel de creștere a animalelor, complet diferit de cel de dinaintea celui de-al doilea război mondial. Pacea s-a restabilit laolaltă cu o foamete gravă, iar europenii aveau nevoie de hrană și mai ales de carne care ajunsese un simbol al prosperității. Atunci a apărut în Europa un nou model de creștere a animalelor, unul intensiv, reprezentat de clădiri joase și imense unde se creșteau înghesuite și în condiții precare zeci de mii de animale. Asta spre deosebire de fermele britanice, care aveau atunci efective de sute de ori mai mici dar cu animale crescute în condiții incomparabil mai bune.

Desigur că modelul reprezentat de cantitate și nu de calitate era cel care era economic avantajos, iar în competiția economică liberă dintre cele două modele de creștere a animalelor, era evident că cel care implementa calitatea vieții animalelor urma să piardă. Fermierii britanici și Marea Britanie erau adepții creșterii animalelor în condiții de bunăstare pentru animale iar în cursul negocierilor pentru aderare Marea Britanie a introdus în Europa conceptul de animal welfare, britanicii insistând asupra legiferării condițiilor de bunăstare animală în fermele din Europa.

Acum, o dată cu apariția unui nou virus care s-a transmis de la animale la om, ar fi ocazia să ne gândim și să acționăm mai mult în ceea ce privește felul în care ne raportăm la animale și natură și mai ales modul în care consumul de carne afectează sănătatea noastră, a mediului și bunăstarea animalelor pe care le consumăm.

Piețe ca cele din Asia nu mai există demult în Europa, tocmai din cauza standardelor de bunăstare animală. În România, chiar și porcii din gospodăriile țărănești izolate trebuie asomați (anesteziați) înainte de ucidere, iar carnea destinată consumului uman este supusă unor controale de igienă amănunțite. Asupra bunăstării animalelor dar și a piețelor care vând animale, veghează în teorie ANSVSA (Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor). Ideea pe care Europa și implicit România o promovează este că sănătatea și bunăstarea umană este direct influențată de sănătatea și bunăstarea animalelor care sunt crescute și consumate pentru hrană.

În apropierea sărbătorilor de Paște, crescătorii de animale din România solicită o derogare de la standardele de sacrificare a mieilor, pentru a putea vinde mai repede o cantitate mai mare de carne de miel. Derogarea constă în posibilitatea crescătorilor de a sacrifica ei singuri mieii direct în fermele lor sau chiar în locuri publice adiacente piețelor agroalimentare, fără a mai exista obligația ca mieii să fie sacrificați doar în abatoare unde există protocoale stricte privind igiena uciderii animalelor precum și protocoale privind respectarea bunăstării animalelor în momentul uciderii acestora.

Și în acest an crescătorii de oi au solicitat o derogare de la standardele de sacrificare a mieilor. Motivul aparent pentru această cerere a crescătorilor ține de acoperirea pierderilor generate de criza Covid. Dan Petrescu, președintele Asociației Profesionale a Ciobanilor (APC) a cerut relaxarea condițiilor de sacrificare și de vânzare cumpărare, pentru că „mielul nu e porc” (Agerpress) și pentru a nu pune producătorii pe drumuri până la abatoare.

Știm că în anii precedenți, sub oblăduirea A.N.S.V.A, se acordau derogări crescătorilor de miei iar în preajma Paștelui, se organizau piețele de miei, locuri publice unde la fel ca în piețele din Wuhan, te puteai plimba printre mormane de miei deshidratați și morți de spaimă, îți alegeai unul și mielul era ucis în fața ta și în fața celorlalți miei, scurs de sânge, jupuit cu un cuțit și ți se înmâna cald într-o pungă de plastic. La fel ca în piețele din China, erau astfel încurajați micii producători să câștige un ban. Nimic rău în sprijinul acordat micilor producători, însă nu cu prețul producerii unei posibile zoonoze, a unor focare de infecție și nu în ultimul rând, nu cu prețul suferinței inutile a mii de miei care sunt uciși fără a se respecta condițiile privind asomarea și moartea lor.

Anul acesta ANSVSA nu a publicat pe site-ul său derogarea în formă scrisă. În urma unor cercetări, a rezultat că ANSVSA a expediat o directivă Direcțiilor Sanitar Veterinare și pentru Protecția Alimentelor Județene, prin care ar fi transmis instrucțiuni privind posibilitatea sacrificării mieilor direct în ferme și nu în abatoare. Ce este cert însă, e faptul că internetul abundă cu anunțuri ale crescătorilor de miei, care oferă carne de miel proaspăt sacrificat; îl poți plăti chiar și cu cardul și îți ajunge acasă livrat într-o cutie de carton. Mieii cumpărați online sunt sacrificați la ferme de cele mai multe ori, conform APC, nerespectându-se mai ales normele de igienă și normele care asigură ca animalul sacrificat să nu sufere, adică mijloacele de retenție și asomare. Spre deosebire de abatoare, unde există norme de igienă stricte și infrastructură aferentă, la ferme acestea nu pot fi verificate sau implementate. Pentru a putea sacrifica mieii, fermierii trebuie să depună o cerere și să se oblige că asigură condiții optime de sacrificare. De exemplu, în județul Cluj, doar un centru de cercetare agricolă are autorizație de sacrificare a mieilor.

Organizația Mondială a Sănătății a avertizat de mai multe ori despre focarul de zoonoze pe care îl reprezintă fermele de creștere a animalelor. Un studiu din 2019, în urma unei sinteze a tuturor studiilor pe bolile infecțioase pornite de la animale, arată că peste 50% din bolile infecțioase care au fost cauzate de mutații ale virușilor de la animal la om, au fost generate de către industria fermelor agricole.

Presiunea opiniei publice poate schimba modul în care fermele se ocupă de creșterea și sacrificarea animalelor. Acum zece ani, opinia publică a fost surprinsă de faptul că două treimi din ouăle consumate în România proveneau de la găini crescute în baterii, adică în niște cuști minuscule unde nu se puteau mișca. Scandalul găinilor stresate a produs efecte benefice asupra reducerii suferinței inutile la care ele sunt supuse. Oamenii au învățat să dea importanță codării de pe ștampila de pe ouă și a informațiilor de ambalaje și asta a dus la creșterea consumul conștient de ouă provenite de la găini care nu erau chinuite în baterii. La fel, în 2011, intenția de a captura și de a-i transforma în salam pe caii sălbăticiți din pădurea Letea, a stârnit o revoltă în sânul opiniei publice. În ultimii ani s-au înregistrat și progrese. În Cluj-Napoca, de exemplu, Primăria a conceput un regulament de deținere a câinilor ce cuprinde câteva reguli precise de apărare a bunăstării acestora.

Mai sunt multe de făcut pentru ameliorarea condițiilor de viață ale animalelor din România. Există nenumărate exemple reprobabile de tratament, neglijență și cruzime față de animale care se bucură de protecția instituțiilor sau țin de valorile culturale. Sacrificarea porcilor de Crăciun fără anestezie și asomare a fost interzisă recent, normele de sacrificare obligând crescătorii necomerciali să reducă stresul sacrificării animalelor. Ritualuri precum botezul cailor, dar și exemple de oameni care otrăvesc sau torturează câini fără stăpân reprezintă argumente convingătoare pentru a face mai multe.

Să nu uităm însă, că cele mai multe animale din România trăiesc în ferme și sunt destinate consumului uman. Competiția cu piețele europene stimulează fermierii să țină tot mai mult cont de raportul cost-beneficiu atunci când cresc, înmulțesc și sacrifică animale. Adică se înghesuie mai ales vacile, găinile și porcii în hale, în cuști pentru că în acest mod producția se va realiza cu costuri reduse dar cu riscuri ridicate de producere a zoonozelor, a apariției unor noi viruși mai puternici și a intensificării poluării.

Unul dintre cei mai cunoscuți filozofi contemporani și profesor la Princeton, Peter Singer afirmă că pandemia Covid poate oferi un moment de reflecție asupra lucrurilor pe care le facem animalelor față de care ne declarăm și suntem superiori. În aceste momente de criză, din punctul de vedere al sănătății, interesele oamenilor sunt identice cu interesele animalelor. Un animal sănătos e un aliment sănătos. Un animal bolnav și chiar un animal stresat se transformă într-un aliment nociv.

Peter Singer, în mod similar cu filozoful utilitarian, Jeremy Bentham, ne propune să privim animalele ca ființe care suferă și simt plăcere în mod similar cu oamenii și nu doar ca pe o resursă pentru hrană. Dacă reușim să facem asta atunci poate am putea să fim mai conștienți de deciziile noastre culinare.

Un consum responsabil înseamnă informarea despre proveniența cărnii, studierea etichetelor produselor animale, selectarea produselor de origine animală în funcție de standardele de bunăstare animală chiar dacă sunt sensibil mai scumpe. Cetățenii ar putea fi încurajați să depună plângeri la OPC atunci când etichetele produselor nu cuprind informații prin care să se asigure trasabilitatea lotului respectiv de carne. Comisia Europeană a încurajat politicile de etichetare a produselor de carne cu informații privind bunăstarea animalelor. Marea Britanie aplică deja acest mod de etichetare ce a facilitat o mai bună informare a consumatorilor. Au existat initiative legislative pentru includerea pe eticheta produselor animale a mai multor informații care să permită trasabilitatea lor și să ofere date despre proveniența exactă a cărnii însă aceste legi întâmpină dificultăți în a fi implementate. Presiunea opiniei publice ar impulsiona autoritățile să reacționeze.

Acum, în preajma sărbătorilor pascale, am putea să fim atenți la ce cumpărăm. Un preț scăzut al cărnii ascunde adesea condiții care încalcă legile de bunăstare animală și crește riscul apariției unor noi viruși. Astfel consumul conștient de carne se poate realiza prin verificarea pe etichetă a provenienței cărnii, a modului în care animalul a fost sacrificat, dacă provine din Uniunea Europeană unde sunt norme mai stricte de igienă și prin atenția în general la proveniența cărnii. Altfel riscăm să nu profităm de oportunitatea de a învăța și de preveni efectele nocive ale consumul inconștient pe care le resimțim astăzi.

Autori:

Ioana Trană este avocat, partener la firma de avocatură Budușan și Asociații din Cluj-Napoca. Ioana este specializată în dreptul animalelor și dreptul emancipării personale.

Toma Burean este lector universitar la Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Departamentul de Științe Politice.

Distribuie acest articol

16 COMENTARII

  1. „Virusul HIV, care a declanșat, la începutul anilor ’80, pandemia SIDA, provine de la maimuțe lipsite de habitatul lor natural în urma urbanizării agresive a unei regiuni din statul Congo”

    Adica undeva la 20-25% in anii ’60? Urbanizare excesiva ? Congo ?

  2. Chestia asta cu asomarea care scuteste de suferinta e o mare ipocrizie, un regulament facut din pix de oameni care nu lucreaza zilnic cu animalele si care nu fac practic aceste lucruri. Asomarea nu scuteste de suferinta. Crede cineva ca un proc sau un miel alergat prin curte ca sa fie asomat nu e ingrozit? Si ca animalele care vad scena asta isi asteapta randul in conditii bunastare (welfare)? Stie cineva cat de priceput trebuie sa fie tehnicianul ca sa nimereasca asomarea din prima si ce oroare e o asomare ratata? Pe urma, cum e posibil sa cotrolezi ca asomarea se face cum spune regulamentul 1099/2009 in fermele mici sau gospodarii, unde de Craciun si de Paste se sacrifica in cateva zile zeci sau sute de mii de animale? Ce lege e aceea care nu poate fi controlata? Poate vine D-na avocat cu o propunere realista.
    Ref la etichetare, nicaieri in UE nu exista o majoritate a populatiei care sa citeasca etichetele cap-coada.
    Cat despre consideratiile asupa declansarii covid19, sunt toate pure speculatii. Nu stim inca. Nici macar Megacontroversatul P Singer nu stie. Poate o sa aflam ceva daca apar persoanele disparute in ultimele saptamani in China.
    Nu se va usura suferinta animalelor, daca cei care cred ca le apara vin cu teorii fanteziste, complet rupte de realitate. Singura solutie e educarea oamenilor in spirit omenie, dar asta nu are treaba cu P Singer si cu regulamentele europene, dimpotriva.

  3. O abordare oarecum simplista a modelului de viata al omului pe planeta . Priviti in urma si veti intelege modalitatile prin care oamenii isi procurau si asigurau hrana . Animale de oriunde in lume au fost si sunt supuse sacrificiului din cele mai indepartate timpuri . Actualele conditii de igiena ,legiferate , nu se ragasesc secole dea rindul in constiinta umana . Epidemii sau pandemii au fost si vor mai fi . Singura masura ce se poate lua in aceste cazuri (in trecut colectivitati mari de oameni , sate ,mii si mii de oameni au fost arsi de vii doar pentru a nu imbolnavii pe altii ), este in acest moment izolarea . Chiar daca izolarea produce in mediile deja infectate decese numeroase, are o importanta covirsitoare in neraspindirea infectiilor virale . Se limiteaza astfel decesul .Presedintele a spus foarte bine si foarte clar ,nu va imbulziti in mari aglomerari urbane , nu va imbulziti in biserici sau petreceri cu un numar mare de persoane , stati – in fundul vostru – . Daca nu se intelege vor fi victime din ce in ce mai multe , fiti responsabili .

  4. „Acum, în preajma sărbătorilor pascale, am putea să fim atenți la ce cumpărăm. Un preț scăzut al cărnii ascunde adesea condiții care încalcă legile de bunăstare animală și crește riscul apariției unor noi viruși.”

    Dap! De acord.

    De aceea îi admir pe germani și susțin pe deplin participarea conaționalilor mei la sesiunea deschisă de recoltare a sparanghelului.

    Însă eu, unu, prefer gstul cărnii fragede de miel în locul celui de broccoli, sau de sparanghel. Ce să fac, obiceiuri vechi…

  5. eu de mult mă gândeam ce bine ar fi să mâncăm aer, sau apă, poate pietricele, să nu mai sufere nicio creatură, ba şi pe acestea să le mâncăm aşa, duios, să nu pară că suntem căpcăuni; ce mi-a plăcut în articol e „bunăstarea animalului când e ucis” – e magistral :-D

  6. E simplu sa vorbim din perspectiva noastra de oraseni satui, ghiftuiti chiar. Pt cineva care stie ce e foamea si pentru care animalul e o sursa de hrana….

    Am sa vreau sa comentez ca probabil de prea mult bine vacile din UK au inebunit brusc si au facut BSE.
    In al doilea rind as observa ca pina cind Mary Temple Grandin a INTELES modul cum interactioneaza si simt animalele toti cei care reglementau modul de crestere si asomare doar vorbeau vorbe – isi inchipuiau ca isi cresc pisica sau catelul de acasa, de care au de grija ca de un copil mai timpitel.
    De acord ca la noi sacrificarea traditionala este cruda si periculoasa din punct de vedere sanitar. De acord ca e periculos pt sanatate modul cum sint crescute si conditiile de igiena traditionale – care practic nu exista. De asemenea este foarte periculos accesul unor persoane needucate la tot felul de chimicale gen agenti de crestere, agenti de coacere, pesticide, insecticide, etc. folosite dupa ureche si in cantitati industriale, absolut fara control. Si apoi cumperi din piata produse „naturale”, „bio”, crescute „ca la tara”.
    In acelasi timp se poate observa ca economia de subzistenta ofera o flexibilitate si o rezilienta deosebita societatii noastre, netezind socurile economice.
    Faptul ca nimeni nu a incercat cu ADEVARAT sa reformeze, sa educe si sa intareasca acest sector important ci numai sa il stoarca, sa il impoziteze si sa profite de pe urma muncii unor oameni putin educati ne aduce in situatia sa vorbim despre adecvarea sau neadecvarea unor obiceiuri traditionale.
    Educata si adusa mai aproape de standardele Europene productia de subzistenta in ferme mici familiale ar intari mult economia. Cu conditia ca samsarii si capusele din sistem sa dispara. In definitiv nici nu trebuie inventat ceva nou, SUA au aplicat un sistem in marea depresiune cu ajutorul caruia au salvat si taranii individuali si tara.
    – producatorilor de cereale el era preluata productia, impartita pe calitati si stocata in silozuri de stat in conditii standard. O parte din produse erau retinute ca plata. Producatorul putea dispune oricind de marfa sa
    – producatorii de legume si/sau animale mergeau cu ele la firme/abatoare de stat. Acolo erau transformate in conserve cu termen de valabilitate mare. O parte din conserve erau retinute ca plata, avantajos pentru toata lumea. Calitatea era aceeasi pt toti, se producea marfa vandabila.
    Programul „un pui in fiecare oala” – ” a chicken in every pot” – a facut SUA ceea ce este astazi si a deschis practic era consumerismului.
    Dar unde ar mai fi profitorii…..

    • Un animal care crește chinuit si sacrificat in teroare nu poate fi comestibil.. Carnea lui va fi plina de toxine si residuri de chimicale, (steroizi antibiotice, etc) si multe alte chimicale amestecate in hrana lor pentru a le accelera cresterea, Asa ca cei care consuma carne in mod regular sa se astepte la probleme de sanatate. Eu sunt vegetarian de aproape 20 de ani si am a sanatate foarte buna si la virsta mea de 72 am greutatea de la 25 de ani iar fizic ca la 50.

      As vrea, si sper sa ajung, sa vad vremea cind animalele vor primi statut de persoana si cu drepturi egale oamenilor.

      Asa ca viitorul apartine vegetarianilor si veganilor. ..

      E timpul pentru un paste fara miel..

      • …ma tem ca asta e self-assesment. Nu se pune. Trimite fotografii, ceva…altfel vorbim fara noima. Si eu sunt de 40 si aratd e 30 (cu ceva par alb), problema e ca asta e parerea mea (plus o mana de altii). Sa concluzionezi ca arati asa fiindca nu ai mancat carne e emppiric si fara valoare.
        Apropo, un studiu recent in Dk arata ca vegetarienii sunt mai „intoxicati”, in special cu pesticide decat omnivorii. Depinde in ambele situatii de provenienta si de calitate. O carne de miel romanesc sau islandez e ok, nu sta nici in ferme nici pe steroizi.
        Astea cu „dieta mea e mai buna decat a altora” e un fundamentalist dinc ategoria „dumnezeul meu e mai bun decat al vostru”.

      • Sa te inscrii repede in partidul lui Cernea, deja unde-s doi puterea va creste :).
        Veganii usnt viitorul. Mergi la Berkely, acolo ai sa vezi straveziii pe strazi. Doar ca veganismul asta dauneaza la gandirea capitalista…si ajungi marxist precum si aia de acolo.

  7. Eu cred cu tarie ca cel care se hraneste cu carne de animal este un pagin . Sa fim intelesi ; exista pagini necrestini si pagini crestini . Daca primii se poate spune ca au o scuza cei din urma nu . Vreau sa vad un fudul ordinar cu doua picioare care moare pentru ca nu se hraneste cu carne de animal . Barbari de-a dreptul .

    • Z-mi te rog cam ce se intampla cu vaca de la cre mananci branza vreo 10 ani? Dar cu viteii lor masculi? Dar cu vitelele lor mai putin productive? Poate daca esti vegan mai credem filosofia asta, daca nu, mai bine taci.

  8. Sa mai incercam odata, poate de data asta comentariul imi este acceptat.

    Incep prin a-mi cere scuze ca nu impartasesc parerea cu nuante puternice de extrema stanga care pervertesc viata intelectuala europeana cum ca obiceiul de a consuma pangolini, lilieci, wildlife in general din anumite regiuni ale lumii este LA FEL cu consumul mielului de paste.

    Imi fac autocritica si promit ca voi trece la veganism. De altfel mi-am comandat deja camasa antifa ca sa nu-i supar pe milenialii sensibili.

  9. Ma amuza cand avocatii isi dau cu parerea despre veterinarie. Si de spre porcul de la tara si despre mielul de la cioban.
    Stii cam cat costa serviciile veterinare facute dupa lege? Cat nu face porcul pe care l-ai crercut tot anul. Aha, atunci sa nu mai creasca…sa merga sa cumpere tot de la magazinul satului si sa arunce mancarea ramasa la gunoi sa o manance sobolanii. Altfel ne virusam. Sau sa fie acum la mana unor politruci care cica se ocupa de ei, adik ii lasa sa moara de foame prin case.
    1. Porcii de gospodarie in general sunt consumati in casa respectiva, ilegal de vandut fara trecut prin abator
    2. Mieii sacrificati la stane sunt cat se poate de ok, de obicei sacrificarea e in aer liber, oamenii stiu ce fac si virusuri de pe la rumegatoare domestice nu prea s-au pomenit nici in istorie. Cel mult au fost porcii sau pasarile.
    Avocatii care fac banii din specularea legilor nu inteleg nimic de pe teren (ca si politicienii dealtfel) si cred ca merele cresc in supermarket.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Ioana Trana
Ioana Trana
Ioana Trană este avocat, partener la firma de avocatură Budușan și Asociații din Cluj-Napoca. Ioana este specializată în dreptul animalelor și dreptul emancipării personale.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro