A existat, în zilele de după tragedia din 30 octombrie 2015 , un moment al speranţelor şi al mobilizării, un moment în care toţi cei umiliţi şi încovoiaţi de statul român, vreme de decenii, au învăţat să reziste şi să îşi articuleze protestul. În pieţe şi în mediile virtuale, o frenezie a libertăţii şi a furiei civice cuprindea pe atâţia dintre noi. Se simţea în aer promisiunea unui început, ca şi cum România politică ar fi putut deveni, măcar şi parţial, România noastră. Ceea ce îi unea pe “ colectivi” era încrederea în egalitatea constituţională şi aspiraţia către o decenţă a guvernării. Ei nu cereau elitei şi birocraţiei româneşti decât şansa de a avea o viaţă autonomă, departe de ingerinţe mizerabile, de şicane şi de privilegii. Agenda acestei revolte morale se reducea la un singur deziderat- o Românie în care domnia legii să fie nu doar un deziderat constituţional, ci realitate cotidiană.
Miercuri, 17 februarie 2016, este ziua ce marchează sfârşitul acestei primăveri întârziate şi al iluziilor ei. Edificiul politic al oligarhiei nu doar că a rezistat şocului “colectiv”, dar a reuşit să se regenereze, apărând la fel de inexpugnabil. Privilegiile, ce sunt osatura acestui regim consolidat după decembrie 1989, în prelungirea comunismului, nu pot fi nici atacate şi nici slăbite. Cetăţenii nu au dreptul de a se îndoi sau de a critica. Ei sunt obligaţi să se supună, să plătească taxe şi să accepte dominaţia unui stat care a încetat să îi mai protejeze. Ziua de ieri vine să reafirme aceste principii- ele sunt temelia guvernării, acum, ca şi în viitor. Nimic nu se poate schimba în această ţară care nu este şi nu poate a fi a noastră.
În ziua de miercuri 17 februarie 2016, privilegiile au învins statul de drept. În Senat , ca şi în Camera Deputaţilor, parlamentarii au apărat această cauză, până la capăt. Fie că este vorba de înfierarea demagogică a acţiunii legale a ANAF de executare a unei sentinţe judecătoreşti în cazul “ Intact”, fie că este vorba de respingerea solicitărilor procurorilor de reţinere a unor deputaţi.Aceste gesturi au un numitor comun- ele întăresc suveranitatea nelimitată şi neîngrădită arogată de Parlamentul României. Domnia legii este suspectă în ochii celor care se privesc pe sine ca depozitari ai unei legitimităţi cvasi-divine.
În ziua de miercuri 17 februarie 2016, solidaritatea din jurul “ Antenei 3” a fost mai puternică decât aspiraţiile “colective’. Mecanismul de ură, de manipulare, de intimidare şi de persuasiune este mai important decât naivul îndemn la egalitatea în faţa legii. Între “Antena 3” şi revolta “ colectivă”, Preşedintele Republicii a ales, o dată cu declaraţia de ieri , pe prima. Opţiunea lui Klaus Iohannis este, din acest moment, una lipsită de echivoc. Mandatul de speranţă şi de transparenţă, încredinţat în 2014 şi reînnoit de revolta morală un an mai târziu, este abandonat în favoarea solidarităţii cu “Trustul Intact”. Acuzând conduita ANAF, Preşedintele Republicii reconfirmă, la rândul său, existenţa, în România pe care o guvernează, a două categorii de indivizi. Între oamenii de rând şi privilegiaţi, nu poate exista confuzie, de vreme de distincţiile sunt clare. Privilegiile sunt, pentru Preşedintele Iohannis, mai importante decât valorile “ colective”. Ziua de ieri clarifică, de o manieră tranşantă, alegerile sale.
Ziua de miercuri 17 februarie 2016 este ziua în care statul român a optat, unanim, pentru consolidarea şi apărarea ordinii politice şi economice pe care se bazează subdezvoltarea noastră. Edificiul este nevătămat şi dispune de energia şi de resursele pentru a-şi extinde dominaţia asupra cetăţenilor acestei ţări. Măştile au fost înlăturate. Ceea ce rămâne este aceeaşi Românie oficială, protectoare a inegalităţilor şi inamică a libertăţilor individuale.
România noastră, a celor de rând, a celor care suntem chemaţi să plătim taxe şi să votăm ordonat, spre a menţine ficţiunea democratică,este separată, definitiv şi etanş, de România lor, a celor care preferă confortul privilegiilor şi impunitatea clientelismului. Subdezvoltarea rămâne viitorul acestei ţări.
Ziua de miercuri 17 februarie 2016 este una a sfârşitului unor speranţe. Dar şi cea din care începe, poate, o nouă vârstă a lucidităţii şi a rezistenţei civice. În numele României noastre, care nu este şi România lor.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
….am stat in vant si-n ploaie,in Londra,cu un copil mic dupa mine,ca sa-l votez pe Johanes…. Dumnezeule……….. Chiar ca nu mai exista nici o speranta.
Dar de ce sa depinda speranta noastra de amicul lui Voiculescu? Speranta e o alegere nu un dat al sortii. Doar suntem adulti.Stim ca Iohannis e un primar de oras cel mult mediu, corupt ca restul tarii si plin de rable la periferie. Stim ca nu are cutura generala. Nu are cultura istorica si politica! Ma intreb daca stie in ce secol a trait Stefan cel Mare. Pun pariu ca isi inchipuie ca a fost contemporan cu Constantin Brancoveanu. Stim ca a fost ales de votantii lui Basescu si ca pe ei i-a jignit cel mai mult tot repetant tampenia cu „punct si de la capat”. Ei nu voiau punct, ci continuare.
Stim ca nu stie ce-i aia liberalism sau crestin-democratie. Stim ca a facut Deutsche Schule si ca de acolo nu au iesit niciodata patrioti, ci numai aroganti si emigranti. In liceele germane din Romania majoritatea elevilor erau beizadele, nu etnici germani. Toti stabii isi dadeau copiii acolo. Atmosfera era de dispret si infatuare nedisimulate. Stim ca e amicul lui Voiculescu, Dan Mihalache, Andrei Muraru si al cumnatului lui Usatii. Stim ca Dan Mihalache a fost brat la brat cu Gandea si Alinuta Gh. la bal la Muenchen si in America. Despre ce vorbim?
Mai bine am vorbi de implicarea in politica, de schimbarea mentalitatii antipolitice si de schimbarea regulilor de participare astfel incat sa poata face politica si altcineva in afara de moguli si membrii retelei de jefuitori.
Ia uite cine spune ca o decizie judecatoreasca definitiva si irevocabila este „un banal act administrativ:
Sebastian Bodu
Acum 2 ore
Am solicitat ANAF și Primăriei Sibiu (printr-o scrisoare recomandată) să pună în executare hotararea Curții de Apel Brașov din 12 noiembrie 2015, prin care s-a dispus reîntoarcerea imobilului din Sibiu, str. Nicolae Bălcescu nr. 29, în proprietatea statului, titlul de proprietate al lui Iohannis Klaus Werner, Iohannis Carmen Georgeta și Baștea Rodica fiind desființat. În acest scop, am solicitat ANAF și Primăriei Sibiu să ceară întabularea dreptului de proprietate al statului în Cartea Funciară. Menționez că hotărârea ce trebuie pusă în executare este definitivă și irevocabilă, contestația în anulare aflată pe rol nefiind suspensivă de executare si nepunând in discuție fondul litigiului. Am solicitat, de asemenea, ca ANAF și Primăria Sibiu să reintre în posesia imobilului, notificând actualul chiriaș în vederea evacuării spațiul închiriat, în condițiile în care locatorul și-a pierdut calitatea de proprietar (cred, însă, că locatarul, o bancă comercială, va rezilia contractul de locațiune și va elibera imobilul în mod voluntar, pentru a evita o procedură de evacuare, cu costurile aferente de imagine). Nu în ultimul rând, am solicitat ca ANAF și Primăriei Sibiu să demareze procedura recuperării, prin instituirea de sechestre și popriri, de la posesorii neproprietari, a fructelor civile (chiriile) încasate, în calitate de locatori, după data primei cereri de chemare în judecată, moment când aceștia au devenit posesori de rea-credință. Așa cum spunea dl. Klaus Iohannis, Președintele României, în 24 februarie 2015, „recuperarea prejudiciilor este obligatorie, nu opțională pentru autoritățile statului”. În cazul de față, suma se ridică la aproximativ 640.000 de euro, conform estimărilor RISE Project.
O primavara e un inceput, nu un sfarsit. Toamna sau iarna pot fi un sfarsit, dar ele vin abia dupa vara. Urmeaza vara, domnule Stanomir, asa e in firea lucrurilor! Lasati pesimismul de-o parte si nu declarati infrangerea dupa o singura batalie! E razboi si va fi unul de durata. Important este ca „edificiul politic al oligarhiei” este in defensiva, nu in ofensiva. Si asa va tot fi, de-acum incolo, oricat s-ar zvarcoli.
Cred ca ar fi o dovada de naivitate sa asteptam altceva de la parlamentarii romani sau de la un presedinte pe care destui l-au votat de nevoie si nu din convingere, presedinte crescut de un partid marcat de aceleasi metehne ca toate partidele „vechi” din Romania. Asa ca speranta de mai bine nu a murit miercuri. Poate au mai murit ceva sperante puse de unii in politicieni, dar asta trebuie sa fie motiv de bucurie. Le vedem adevarata fatza si stim mai clar ce avem de facut.
Inca e „primavara”, domnilor. Urmeaza vara!
Cum spunea cineva: „…cei mai mulţi dintre “optimiştii” care sunt activi azi au, după părerea mea, probleme de caracter. Inclusiv ei îmi dovedesc că în societatea românească de azi criza e, în primul rând, morală. Uitaţi-vă cum arată televiziunile noastre. Vulgaritatea şi prostul gust nu mai au nici un fel de trac. Mitocănia e curentă şi fără complexe. Ca să nu mai vorbesc de secăturile şi nulităţile care fac carieră în politică. Să tot fii optimist! Şi, mă tem, (…) că degradarea valorilor e mai gravă decât dispariţia lor. Când pierzi nişte valori, păstrezi amintirea lor, pe care chiar o idealizezi. Gândiţi-vă cum s-a înfrumuseţat în memoria românilor România interbelică în deceniile de comunism. Când valorile se urâţesc, se degradează, te înveţi cu ele astfel. “Anormalitatea” devine “normală”.
Ce alternativa propuneti? Tacerea? Resemnarea?
Buna seara!
Scuze pentru ca am intarziat cu raspunsul.
Nu sunt pt tacere, cu atat mai putin pt resemnare.
Asta e. Constantinescu la vremea lui a facut mai mult bine decat Iohannis, si tot n-a prins al doilea mandat. N-o sa-l prinda nici Iohannis.
Inainte de a evacua chiriasul, ANAF trebuie sa il intrebe daca vrea sa cumpere si sa ii comunice rezultatul evaluarii imobilului.
Daca intr-adevar la chiriasi nu au ajuns nici rezultatele evaluarii, nici notificarea de care se vorbeste mai jos, s-a incalcat procedura.
Bunurile imobile intrate în proprietatea privată a statului, pentru care la data intrării în proprietatea privată a statului exista un contract de închiriere în vigoare, pot fi valorificate prin vânzarea directă către chiriaşi, dacă oferă cel puţin preţul stabilit de comisia de evaluare pe baza raportului de expertiză tehnică sau de evaluare, în termen de 30 de zile de la data notificării în acest sens de către organele de valorificare, şi achită integral suma în termen de 60 de zile de la data depunerii ofertei de cumpărare (HG 731/2007 actualizata, art.22 alin.8, M.O. 254/2009).
ANAF nu este agent imobiliar, nu poate vinde bunurile statului.
Esti in eroare totala, amice :P
Nu imi amintesc acum exact (si nu vreau sa pierd timpul cautand textul exact al sentintei), dar parca aceasta precizeaza ca imobilele respective se confisca si intra in patrimoniul privat al statului libere de sarcini. Daca e asa, problema chiriasilor a fost deja rezolvata de catre instanta. In sensul ca antenistilor li s-a anulat contractul de inchiriere (care oricum era unul prin care felix muta banii dintr-o labuta in alta). Din faptul ca gazii, grecii, ciuvicii si toti ailalti urla din toti bojocii ca statul nu a vrut sa le ia chirie (de fapt, nu avea nici o baza legala sa faca asta daca sentinta e cum presupun eu) si din cele cateva procese ulterioare pierdute de intact se pare ca asa stau lucrurile si sentinta este astfel data incat sa nu lase prea multe sperante smecherilor. Cel mult au putut sa traga de timp in aplicarea ei. Iar de cand DNA a anuntat ca se uita pe problema asta, se pare ca nimeni nu-si mai permite nici macar sa se dea uituc.
@ mihai
O problema de gramatica .
Scrieti ca, citez: „Bunurile confiscate … POT FI valorificate …”.
Atentie la verb!
– „POT FI valorificate” exprima posibilitatea de a alege (din mai multe solutii, adica ar putea fi valorificate).
– Expresia nu exprima o obligatie, caz in care s-ar fi spus, de exemplu, „VOR FI valorificate”.
Sunt convins ca avocatii antenelor vor ataca din toate pozitiile, daca au legea de partea lor. Inteleg ca si domnul Ciorbea s-a trezit din letargie si apara televiziunile poporului al carui avocat este. :) Cinste lui! :)
Vedeti ca e miting de sustinere, astazi, pentru antene!… :)
n-am mers sa-l scuip pe Iliescu cand a venit in Canada. Iliescu era el insusi. Nu era vina lui ca imensa majoritate a romanilor l-au ales. El doar profita de situatie si isi batea joc de viata lor, Probabil, crezand ca de fapt le face bine.
Dar daca vine Johannis, atata vreme cat e in mazim 6 ore de condus, merg.
Va astept in Canada domnule presedinte.
pe Iohannis meri sa l scuipi ? da el, nu de romini tai o fost ales ?sau asta probabil nu vre sa le faca bine ?
ori te ai mutat si amu ai mai putin de condus ?
Stimate,
d-le Stanomir,
1.,,Personalizez” oarecum comentariul, desi acest lucru nu este neobisnuit pe portalul de fata.Cazul ,,Colectiv” nu avea cum sa produca acea schimbare – in lipsa careia sa poata fi proclamat ,,sfirsitul sperantelor” nationale!El a fost un adevarat dezastru national, dar neurmat de un demers in directia realizarii unui ,,proiect national” de schimbare.Nu putem avea asteptari de acest gen in cazul oricarui dezastru, intr-o tara care isi continua exstenta un ,,proiect POSTCOMUNIST”, in lipsa de ,,nou proiect”.
2.Dvs. trebuie sa stiti, ca Romania ,,traieste” la propriu, tinind in brate (politic si economic) ,,cadavrul” proiectului ,,postcomunist Iliescu”, de creare a unui stat postcomunist, de catre ,,plenara FDSN din 27 iunie 1992″.A fost schimbat de un nou proiect national, acest ,,dezastru programatic” national pentru Romania?Postcomunismul se perpetueaza ,,bine mersi”, bazat pe ,,regulile” acestui proiect: interdictia privatizarilor, pe capusarea intreprinderilor de stat, pe ,,rentele” institutionale, pe viziunea de ,,exploatatori” fata de antreprenorii romani, care trebuie ,,fugariti” si mulsi de bani cu ANAF-ul, pe institutii ,,politice” (nu administrative ca in Vest), transformate in fiefuri si centre de actiune/propaganda electorala, adica pe tot ce este negativ intr-o economie si contrar unui capitalism functional.Cum altfel, am fi la tot ceeace inseamna economie, industrie nationala, finante, venit, salarii, alocari bugetare, invatamint, sanatate, etc., pe ultimul loc in Europa?
2.Sfirsitul sperantelor, ar fi numai si numai, daca Romania n-ar putea realiza (ori asuma) un ,,proiect national” de iesire din prizonieratul postcomunismului, in care nu exista dreapta si stinga politica, nu exista interes pentru cetatean si dezvoltarea tarii – singurul interes fiind de a fura si beneficia de acest ,,sistem institutional al coruptiei”!Ce altceva sustine Parlamentul si clasa politica?Ele isi vor sustine interesele personale si de grup/club infractional, pina cind intelighentia nationala, din care faceti parte, va construI – PROMOVA un NOU PROIECT, pentru Romania, care sa trimita la groapa dezastrelor nationale – proiectul postcomunist – in spiritul si litera caruia functioneaza de 26 de ani, politica si societatea romaneasca!
(3.In concluzie, speranta exista pentru noi si va asigura renasterea nationala, odata ce ,,proiectul national” deja exista.Deocamdata insa, nu si-a gasit sustinatorul in Presedinte, nici in fostul Premier PSD.Probabil ca, consilierii Presedintelui nu sint interesati, de ,,schimbare”…Nu stiu ce va zice de el, noul premier Ciolos, in zilele ce vin…)
1.Procesul contra lui Voiculescu a durat zece ani si este un exemplu de privatizare frauduloasa a fabricilor din Romania.Senatul Romaniei ,al doilea om in stat,primul om in stat prin ambiguitate si lipsa de precizie ,se pozitioneaza impotriva unei hotarari judecatoresti definitive si pentru apararea proprietatii unui infractor impotriva statului pe care trebuie sa-l apere.
2.In senatul Romaniei niciun senator PNL nu a luat apararea primului ministru ,care s-a pozitionat corect in apararea justitiei.a statului de drept.
3.PSD=Dragnea pregateste o motiune de cenzura pe principiul (extraordinara remarca lui Radu Banciu)ca Romania poate exista fara guvern ,dar nu poate exista fara televiziunea unui infractor.
4.Primul ministru numit in urma demonstratiilor ,a ramas singur .
5.Fiecare cuvant al presedintelui ,al primului ministru sunt atent citite in strainatate.
Au fost citite.
Stimata,
Cornela Neagu si altor domni ,,profesori”, cu tot respectul, pentru ,,expertiza” dvs. gramaticala:
Comentariul dvs. este cel mai neavenit pe un astfel de portal, pe care caracterul stiintific si cel elevat (cultural) al autorilor il face de exceptie.A cere insa si de la comentatori aceeasi tinuta stiintifica, culturala sau ,,gramaticala”, este un exces care nu are ce cauta intr-un dialog, in care acestia nu au poate timpul, rabdarea sau dispozitia de asi analiza si ,,gramatical” opinia scrisa.Asa ca, un ,,examinator” lingvistic sau gramatical este util, doar in calitate de comentator politic, economic, social, cultural, iar nu de ,,analist gramatical”!Analizale si ,,comentariile” de felul celuia ca al dvs. sint potrivite doar la presa scrisa ori eventual la exprimarile politice sau administrative, juridice, etc.ale politicienilor, licentiati, doctoranzi sau cu doctorate contra cost.Nu este cazul, ca in portalul de fata, sa faca cineva ceva asemanator cu emisiunea umoristica a d-lui Huidu…
Şi eu am dreptul la exprimare, deci mă bucur să mi-l exercit.
Am afirmat în repetate rânduri şi continui să susţin că până nu dispare la propriu, în mod fizic,
întreaga congregaţie a TBC-iştilor (Tâlhari, Bandiţi şi Criminali) şi a şobomanilor (hibrid monstruos rezultat în urma combinării omului cu şobolanul), sunt slabe speranţe ca societatea noastră să-şi revină.
E trist şi dureros ceea ce se întâmplă cu noi, dar, acestea sunt urmările şi consecinţele sistemului totalitar şi postcomunist, care au durat atât amar de vreme şi şi-au lăsat amprenta nefastă asupra poporului nostru.
Aşa că lupta împotriva acestei congregaţii funeste nu trebuie abandonată nicio clipă şi e imperios necesar ca întreaga societate să se mobilizeze şi să acţioneze cu toată fermitatea împotriva flagelului.
Cred că v-aţi lămurit că alegerile de până acum au fost doar praf în ochii prostimii credule.
Lupta trebuie continuată şi focalizată pe toată fauna de mai sus, pentru a fi eradicată şi scoasă definitiv din joc. Vă mulţumesc.