marți, decembrie 7, 2021

Mineriada de catifea

În urmă cu 22 de ani, elevă de liceu, treceam pe 14 iunie prin fața sediului central al PNȚ din Piața Rosetti. Personaje costumate în mineri aruncau pe ferestre, cu metodă, tot ce se putea arunca: mașini de scris, scaune, vrafuri de ziare — tot ce putea fi stricat, rupt, sfărâmat, sfâșiat. Oamenii suspecți — mutrele de „intelectuali”, purtătorii de ochelari etc. — erau opriți și legitimați în plină stradă de indivizi în civil, urcați în dube ale poliției, bătuți, umiliți pentru vina de a nu arăta așa cum ar fi trebuit. Se încheia o epocă, era înfrântă „Golania” și începea cu adevărat dezvrăjirea democrației românești, care nu a contenit, cu rare excepții, până azi. Puține au fost momentele care au egalat disperarea  pe care am simtit-o în acele zile. Acum, Ion Iliescu ne explică din nou — așa cum le explica și minerilor strânși la Romexpo în dimineața zilei de 16 iunie — că în iunie 1990 o mână de capete înfierbântate și niște derbedei au dat foc la autobuze în Piața Universității și au vrut să vandalizeze televiziunea în timpul unui meci cu mare audiență.

S-au împlinit 22 de ani de la mineriada din 13-15 iunie 1990. 22 de ani brucanieni în care am așteptat, am sperat, am strâns din dinți, am ieșit la manifestații, am scris, am votat, ne-am bucurat, iarăși am sperat, apoi iarăși am votat, scrâșnind din dinți. Despre ce s-a întâmplat acum 22 de ani în Bucureștiul frământat și inflamat al anului 1990 nu s-a vorbit prea mult anul acesta. Tinerii de 18-19 ani, născuți după consumarea acestor evenimente, nici nu prea știu ce să spună când îi rogi să-ți explice despre ce e vorba. Peste toate, nu-i așa, se așterne uitarea. Ion Iliescu devine o efigie, un patriarh al democrației românești: până la urmă, la așa democrație, așa tătuc fondator.

Despre mineriada din iunie 1990 s-a vorbit puțin pentru că guvernul Ponta este prea ocupat cu propria mineriada în variantă soft, declanșată imediat după alegerile locale. Acesta a fost de fapt semnalul declanșării unei lupte conduse profesionist și îndreptate în direcția adjudecării tuturor pârghiilor disponibile pentru controlul instituțiilor statului și în aceea a plătirii polițelor și epurărilor pe criterii politice.

Semnalul mult așteptat, câștigarea alegerilor, a pus benzină în motoarele deja pornite ale campaniei de politizare preconizate de USL, după ce PDL fusese criticat — pe bună dreptate, trebuie s-o spunem! — din aceeași cauză. Cu toate că PSD este marele câștigător al alegerilor locale, nu trebuie totuși să uităm că legislativele sunt în toamnă, or principalul partid al coaliției aflate la guvernare a început să se comporte deja ca un vătaf pe moșia numită România, reproducând până la ultimul toate comportamentele politice deviante observate și taxate ca atare în cazul PDL.

Ofensiva declanșată marți — pe fondul unei confruntări de orgolii între primul ministru Victor Ponta și președintele Traian Băsescu pe tema participării la summitul european de la sfârșitul lunii iunie — vizează, în fond, ajustarea din mers a Constituției, fapt inacceptabil în orice sistem democratic. Imperfecțiunile, incoerențele și caracterul anacronic al legii fundamentale în varianta actuală — acum e foarte trendy să umbli cu ea în buzunar și să o invoci emfatic prin studiourile de televiziune! — sunt bine cunoscute și devin din ce în ce mai evidente pe măsură ce se adâncește problema coabitării. Însă nici una din situațiile neclare generate de incongruențele constituției nu justifică amendarea ei furișă, pe genunchi, prin ordonanțe de urgență și decizii ale Parlamentului puse la adăpost de Curtea Constituțională tot printr-un act al legislativului de săptămâna trecută. Oricât de ezitantă, politizată a fost relația PDL cu procesul legislativ în genere (substituit deseori cu ordonanțe de urgență) și cu textul legii fundamentale în mod special, ea nu a deviat spre modificări de substanță în afara spiritului ei. Or, ceea ce se întâmplă de marți încoace echivalează cu un șir necontenit de bricolaje constituționale operate indirect și,în fapt, în ignorarea mult clamatei constituții care le umflă piepturile vajnicilor apărători ai dreptății în varianta uselistă.

Strategia politizării este nu numai clară, dar și fățișă: a recunoscut-o cu cinism ministrul culturii, actorul Mircea Diaconu, când a criticat în emisiunea lui Mihai Gâdea de la Antena 3 Institutul Cultural Român pentru…. prea marea automie! Trebuie să terminăm cu lipsa de disciplină, a adăugat demnitarul sub privirile triumfătoare ale realizatorului tv care anunțase mai devreme cu nedisimulată satisfacție trecerea ICR în subordinea Parlamentului. De acum înainte, cea mai mare reușită a promovării culturale românești în străinătate se va afla sub ochiul cercetător al unui Sergiu Nicolaescu sau altuia ca el, în cel mai fericit caz.

Rând pe rând, bastioanele atât de fragilei noastre normalități democratice cad sub asediul aplicat și sistematic al profesioniștilor. În aceeași logică, ministrul de Interne Ioan Rus a semnat astăzi ordinul de demitere a directorului Arhivelor Naționale, istoricul Dorin Dobrincu. În timpul mandatului său au fost integral deschise cercetătorilor și publicului arhivele Partidului Comunist Român și arhivele CC al PCR. Iar exemplele pot continua, iar cabinetul Ponta va avea grija să le alimenteze mult mai des decât ne-am dori.

În iunie 2012, violența brută a dispărut. Dar mineriada în varianta soft — tehnicile staliniste, diversiunea, calomnia, politizarea fără scrupule, domnia bunului plac și demagogia împinsă dincolo de orice limită a bunului simț au invadat scena politică și, mai grav, par a defini actul guvernării marca USL.

Articol publicat pe www.clubromania2020.ro

Distribuie acest articol

28 COMENTARII

  1. Mineriadele au exprimat teama. Ii atrag atentia autoarei, Raluca Alexandrescu, ca violentele mineriadelor au fost raspunsul puterii, foarte populare electoral, la violentele declansate de manifestarile din Piata Universitatii.

    Dupa trei luni de manifestatii, fenomenul zilnic din Piata Universitatii, scazuse in intensitate. Iar autoritatile evacuasera peste noapte citiva „corturari” ce pazeau chipurile piata, zi si noapte. Dupa ce manifestantii declarasera tot felul de elucubratiuni, inclusiv faptul ca Eminescu ar fi de partea manifestantilor (cu ce-o fi gresit memoria poetului fata de politica de atunci ??!!), lucrurile pareau ca se linistesc. Piata Universitatii nu mai aduna peste zi decit citeva sute de rataciti fara treaba, care vadeau plictiseala. Abia atunci a indraznit Iliescu sa curete piata, care de fapt era a noastra, a tuturor, ca si acum. A doua zi dupa curatarea pietei de catre autoritati, a izbucnit violenta. Institutiile statului au fost atacate pe nedrept, caci manifestantii nu s-au mai multumit sa protesteze in piata, proaspat curatata peste noapte. Abia apoi Iliescu, disperat, a adus minerii, intr-un Bucuresti scapat de sub control, cu vehicule de politie arse, autobuze rasturnate si tineri anti-putere isterizati.

    Dar unde au fost manifestantii pietei in zilele mineriadelor??!! Nicaieri! Dupa ce pareau gata sa-si dea viata in scopul unor idealuri, fostii manifestanti s-au ascuns peste tot. Cetateni nevinovati au incasat ghionturile, suturile si bitele minerilor, intr-o minie populara justificata si criminala, in acelasi timp. Unde au fost zecile de mii de manifestanti care impinzeau piata cu citeva luni inainte de mineriade ?? Nicaieri! Si atunci unde-i nedreptatea mineriadelor? A fost de fapt violenta majoritatii impotriva minoritatii, ce initiase violenta cu o zi sau doua in urma. Ne-am pedepsit unii pe altii intr-un mod prostesc, profund nedemocratic.

    • Descrierea dumneavoastra nu face decat sa intareasca ce am scris in articol: memoria va joaca feste, iar interpetarea dumneavoastra este in aceeasi linie tip FSN anul 1990. Aveti si cateva inadvertente legate de succesiunea evenimentelor. Dar ce importanta mai are… aveti ce v-ati dorit: restauratia.

      • Memoria dumneavoastra poate fi verificata.

        Dar lasati memoria. Sa zicem ca sint miner, fara pretentii intelectuale. Unde erau ZECILE DE MII din Piata Universitatii cind minerii „rupeau” Bucurestiul? Minerii ar fi putut face orice. Iliescu la fel. Impreuna puteau inaugura cea mai crincena dictatura daca isi doreau, mai teribila decit cea din Bielorusia. Deci, unde erati voi?

        Va doare intrebarea? Si pe cititorii dumneavoastra ii doare? Foarte bine! Sinteti lasi si slabuti intelectuali. Un simplu miner (ipotetic) ca mine isi poate bate joc de dumneavoastra (desi nu meritati politetea). Rusine sa va fie, mincinosi, prefacuti, revolutionari isterici cu memorie selectiva! Oricine putea face orice cu Bucurestiul, in timp ce voi va dadeati aparatorii neamului. Intelectuali ieftini, cu idealuri de dupa-amiaza, asta sinteti!

        Ce sa fac cu voi, eu minerul ipotetic? N-aveti curaj sa aparati tara si nici macar propriile voastre idealuri, cu bita. Iar cu logica, vocabularul, filozofia, memoria si sinceritatea stati chiar mai prost decit cu bita. Nu sinteti prea folositori si va complaceti in mizerie. Deci ce sa fac cu voi? La ce sinteti buni?! Sinteti dezgustatori, profund birocrati in spirit, obezi in gindire. Ma mira ca votati cu PDL-ul, (ar trebui sa fiti USL-isti dupa prostie), dar cel putin sinteti romanii mei parsivi. Doamne ajuta!

        • Ai fi vrut deci ca Bucurestiul/manifestantii (nu e prea clar) sa puna mana pe bate si sa-i ia la omor pe mineri. N-a facut-o, pt tine e clar atunci ca nu e bun de nimic. Nici cu logica nu sta prea bine; mai rau, aia din Piata care sunt vinovati de venirea minerilor, au avut grija sa spele putina, lasandu-i pe ceilalti prada furiei dezlantuite din Valea Jiului. Ipotetic sau nu, nici macar ca un miner in toate mintile nu gandesti.

          • Inainte de venirea minerilor nu prea aveati probleme de constiinta: ati atacat si ati incendiat fara retineri. Ca la revolutie, statul si autoritatile disparusera usor din Bucuresti. Va bucurati din cale afara ca i-ati dat o lectie lui Iliescu.

            Dupa venirea minerilor v-ati descoperit brusc vocatia pasnica. De-acuma erati victime, ingrijorati chipurile pentru bucurestenii nevinovati, care incasau bitele minerilor in locul vostru. De ce v-a disparut vitejia, daca urlaserati disperati, luni de zile inainte, in Piata Universitatii? De ce nu v-a trecut prin cap sa incercati cu minerii ce tocmai va reusise cu doua zile inainte, cu politia?

            Ati devenit „fete mari” in doua zile?! Repet, sinteti lasi, mincinosi si parsivi. V-a fost frica de mineri, asa ca ati lasat pe mina lor democratia si libertatea. Ati mai si inceput sa pozati in victime. Iar la urmatoarele mineriade, Miron Cozma se scarpina deja in cap sa rastoarne statul. Dupa 20 de ani, inca nu sinteti capabili sa recunoasteti aberatia violenta in care ne-ati aruncat pe toti. Iliescu a parasit puterea fara sa ameninte democratia. Tara a mers inainte, iar poporul si-a schimbat conducatorii la toate alegerile. Politicienii invinsi au lasat imediat locul celor cistigatori in alegeri, intotdeauna, timp de peste 20 de ani. De ce a fost nevoie de circul vostru violent, provocarea minerilor si mineriadele in serie, tot mai greu de stapinit??!!

            Recunoasteti. Fiti sinceri! Au trecut suficienti ani. Nu mai avem nevoie de minciuni. USL-ul are sanse (mari cred eu) sa piarda urmatoarele alegeri. N-avem nevoie sa mintim in legatura cu mineriadele, si nu astfel va cadea actualului guvern neo-comunist.

    • Glumesti, nu?.. Chestia cu „manifestantii au atacat institutiile statului”… Ai vazut/auzit ce s-a intamplat cu autobuzele date foc la ordinul lui Chitac? Plus cei care au atacat televiziunea si un sediu de politie. Acestea constituit „motivele” pentru care au fost adusi minerii. Trebuiau niste motive in ochii opiniei publice si iata ca au fost „fabricate”.

      Ce a urmat, cu vizitele la partidele istorice (cu drogurile „gasite”, tiparnitile de printat bani falsi, armele etc), cu intrarea in Arhitectura si bataia studentilor (si a studentelor).. se stie.

      „Manie populara justificata”? Ce a „justificat-o”, inscenarile securiste?… Vai de capul tau!

    • Stimate domn,

      Regret sa o spun dar, in marea majoritate, au incasat-o tot cei care au fost/mai erau in piata. Studentii se retrasesera deja, remember? In plus, cum credeti ca niste oameni care, in mod curent, isi manuiesc instrumentele reprezentate de gandire/intelect, creion, pix, laptop, etc. se pot opune fortei brute, patibulare a lui „noi muncim, nu gandim”? Judo intelectual, da! Bataie fizica, nu! Cele din urma, ca si restul „zorzoanelor” apartin acestor generatii care voteaza cu burta, portofelul si pe criteriul „e jmecher”, sacrificand astfel nu numai generatiile de acum, dar si pe cele viitoare. Noi sa traim, noua sa ni se dea si apres nous le deloue…deh, votanti de Iliescu, Ponta si Antonescu. Trist este ca nu s-a schimbat nimic. Si, o ultima intrebare: chiar merita sa-ti dai viata pentru „noi muncim, nu gandim” si pentru cei care tipau dictatura pana acum o luna si carora acum li se pare ca va curge lapte si miere? Eu…cred ca nu!

    • Iliescu a ‘ curatat ‘ piata Universitatii ca sa instaleze noul guvern . Iliescu a fost ales cu peste 80 % din voturi . Din noul guvern numit facea parte Andrei Plesu , amic al lui Petre Roman . L-ati auzit pe Plesu vorbind despre ‘ mineriada ‘ ? Nu . De ce ? Pentru ca era pentru ‘ curatirea ‘ pietii . Asta-i tot .

    • Sau habar nu ai despre ce vorbesti si-ti dai cu parerea, sau ai motive „bine conturate” ca sa sustii asemenea aberatii. Pe scurt: Bucurestii n-au fost nicio clipa scapati de sub control iar actiunile de distrugere erau bine regizate, iti spune un martor ocular, iar actiunea „minerilor” a fost foarte profesionist coordonata. Similaritatile dintre ceea ce se petrece acum, in maniera „soft”, si ceea ce s-a petrecut in iunie 1990, sunt bine conturate de autoarea articolului. Asta te supara, ca autoarea a surprins si explicat foarte clar similaritatile?

    • Nu-i raspunde nimeni lui Daniel? Nu cred ca s-a mai batut campii in halul asta pe aici cam de multa vreme. Pai, mai Daniele ce spui tu e ca manifestentantii din Piata sunt responsabli de toata tragedia de acolo, adica Iliescu avea dreptate sa cheme minerii, dupa ce astia se dovedisera violenti, caposi si luasera cu asalt institutiile statului intr-un mod nedrept (parca asa te-ai exprimat), iar minerii aveau dreptate sa-i ciomageasca. Gasesti totusi ceva regretabil si nedemocratic in afacerea asta: ratacitii aia fara treaba spalasera putina. Raman in locul lor sa o incaseze cetatenii inocenti. Ce vina au minerii pt situatia asta? Clar, niciuna. Ce sa zic, am crezut ca halucinez cand am citit asta. Pai, mai Daniele aia pun mana pe bate, fac prapad in Bucuresti, iar tot ce esti poti sa spui tu e ca nu ei, nu Iliescu, adica autorii morali si corporali directi ai prapadului, ci manifestantii sunt vinovati. Clar, ceva nu e in regula cu judecata asta

    • ce spune dna alexandescu si ce-ai inteles matale. Se pare ca te simti cam vinovat, cred ca erai din aia care de pe margine incurajau minerii sa-i bata pe ochelaristi, barbosi si femei cu fuste mai scurte. Desi ai nick de barbat, ai mentalitatea unei gospodine ceausiste cu patru clase.
      Dezgustator, esti unealta a ceea ce autoarea spune ca se intimpla, mineriada soft.

    • Iti spun eu unde erau manifestantii. Cei care munceau erau la serviciu, iar studentii erau aia pe care i-ai vazut plini de singe. Si au mai fost si pe la Magurele, dar ma rog, poate ca nu te-ai uitat prea bine.

  2. Nu pricep ce vrea acest articol: sa intelegem ca exista o filiatie directa intre minerii adusi de Iliescu in 1990 ca sa-i bata pe cei care „aratau ca niste intelectuali” si actuala politizare a PSD-ului sub Ponta care il inlatura pe apoliticul si impartialul Patapievici?

    Isn’t it a bit far fetched?

    De-atunci s-a mai intamplat una-alta: au avut loc cateva de alegeri libere, democratia romaneasca s-a consolidat, si prin urmare suntem membri in Uniunea Europeana, si alte mizilicuri.

    Ideea ca PDL-ul si ‘cantaretii’ lui sunt singurii aparatori ai „anti-comunismului” din Romania e rasuflata: la urma urmei, a fost tot timpul principala justificare ideologica a puterii lui Basescu, cantata de Patapievici, Tismaneanu si toata gasca: stanga, social-democratia nu sunt decat prima treapta catre comunism! Asta asa, sa auda si dl. Hollande, sau SPD-ul german. PDL-ul era meterezul libertatilor cetatenesti, mai ales cand schimbau Constitutia, initiau votul uninominal majoritar, si faceau cam tot ce le trecea prin cap. De exemplu, reforma in sanatate.

    Cat despre mineriade, ma tem ca dintre cei care au fost amestecati atunci in FSN-ul Iliescian, destui au ajuns, prin ramura Roman, atat in PDL-ul de azi, cat si in PSD-ul lui Ponta.

    ..PDL si PSD.. aceiasi mizerie!

    • Articolul da exemple. L-ati retinut pe cel cu ICR-ul, dar acolo mai erau invocate cel putin doua. In plus, e vorba mai ales de o chestiune de principiu. Tonul articolului nu e laudativ la adresa PDL, ci este critic la adresa unui USL care se lauda ca aduce la guvernare cel mai cinstit guvern postdecembrist si nu reuseste decat sa reduplice aceleasi vicii ale politicii pedeliste.

    • Domnule Goina:

      Reiau aici ce-am scris pe forumul Petitiei in favoarea lui Dorin Dobrincu initiata de Cristian Vasile.

      Domnule Goina:

      „Aveti probe ca dl Patapievici sau eu “cantam” ceea ce, pasamite, ne-ar fi dictat o masina de propaganda a vreunui partid? Cunoasteti vreun text al d-lui Patapievici ori al meu (in romana ori in engleza) care sa glorifice PDL ori alt partid din Romania zilelor noastre? Prin ceea ce-ati scris, Dvs ne negati credibilitatea etica si, implicit, pe aceea profesionala.

      Atat dl Patapievici cat si eu ne-am asumat un set de valori, le-am aparat si le aparam in spatiul public, am polemizat mai degraba defensiv decat ofensiv, am raspuns celor care ne acuzau de fascism (!), am ripostat huliganilor antisemiti, dar nu am fost si nu suntem, cum sugerati, “mercenari.”. Este o insinuare care nu va onoreaza.

      Imi asum fiecare rand pe care l-am scris ca fiind al meu, deci reprezentand convingerile mele care, chiar daca nu coincid cu ale Dvs, nu sunt mai putin sincere, onorabile si legitime. Sunt convins ca asa stau lucrurile si in cazul lui H.-R. Patapievici, al lui Mircea Mihaies ori al lui Mircea Cartarescu.”

      Vreau sa va aduc la cunostinta ca sunt profesor de stiinte politice in Statele Unite si ca nu ma consider membru al unei „gasti”. Cred ca ar fi dezirabil sa nu recurgeti la acest gen de formulari daca doriti sa mentineti vie posibilitatea unui dialog. Nu sunteti de acord cu ideile mele, nu este nicio problema, o puteti face de o maniera academica, civilizata.

  3. Pe vremuri, in loc de „nedisimulata satisfactie” se spunea „cu adevarata mindrie patriotica”, expresie care cred ca se potriveste mai bine actualei situtii. Voi, cei tineri, ar trebui sa ii cititi mai mult pe clasici, cum a fi, de exemplu, „Cuvintarea tovarasului Nicolae Ceausescu la al XIV-lea Congres”.

  4. Vad ca pedelistii si slugile lor urla ca disperatii la ideea ca-si vor pierde privilegiile si sinecurile. Asa va trebuie mai lingailor portocalii.Ati lins un presedinte si un partid care au nenorocit Romania.In timp ce voi va lafaiati in luxul sinecurilor politice marea masa a romanilor traiau de pe o zi pe alta.Sa stiti ca imi face o adevarata placere sa va vad cum racniti si tipati ca din gura de sarpe.Dar nu voi fi multumit decat atunci cand justitia si fiscul va vor scutura de banii pe care i-ati luat de la romani timp de 4 ani.

    • Multumesc mult pentru aprecieri. In ceea ce priveste „huzurul” si „sinecurile”, remarcile de acest tip sunt atat de lipsite de decenta si atat de conotate politic — in stilul cel mai securistic cu putinta — incat nu merita prea multa atentie.

  5. Vă felicit pentru articol. Student fiind la istorie, aş putea spune că sunt la curent cu ceva mai multe detalii decât, să zicem, un om obişnuit, în legătură cu acest subiect. Sunt de acord cu Dvs. când vă referiţi la un fel de „restauraţie” a USL (FSN, PDSR, PSD, indiferent cum s-o numi el). Dacă există însă păreri critice la adresa acestei ciume roşii (cu tot respectul pentru concurenţa politică, pentru valoare de acceptare în democraţie, dar acest partid a fost mai mult rău, decât bine după 1989), ele merită rostite şi repetate, pentru că argumente, har Domnului, sunt şi se vor înmulţi înmiit. Eu nu aş pune neapărat semnul de egalitate între metodele PDL şi PSD. Desigur, grosul membrilor fostului partid de guvernământ au avut şi au logica celor din USL, dar au existat unele figuri care au avut un rol hotărâtor în unele domenii, cum ar fi Justiţia. În rest, numai bine şi să mai auzim de Dvs.

  6. Si o ultimă chestie. Niciodată nu voi înţelege de ce toată lumea se raportează la antena 1,2,3, plus-minus infinit… În afară de faptul că folosesc cele mai pure metode comuniste în variantă modernă, nu merită să te uiţi la ei decât dacă vrei să îţi faci licenţa, masterul, doctoratul pe vreun subiect de manipulare în spaţiul public.

    • Va multumesc pentru comentariile foarte juste si limpezi. E adevarat ca e loc de nuante in comparatiile dintre USL si PDL, si in bine si in rau pentru ambele parti. Aveti perfecta dreptate in chestiunea televiziunilor mentionate, exista mult material de cercetare in ele. Dar, pe de alta parte, sunt atatea lucruri mai interesante si mai profitabile din punctul de vedere al cercetarii istorice, nu-i asa? Va urez succes in tot ce faceti.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Raluca Alexandrescu
Lector universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. Specializată în istoria ideilor și istorie intelectuală a secolului XIX, cu un doctorat în științe politice al aceleiași facultăți (2008) și altul, cu un an înainte, la Universitatea din Bologna. A lucrat, publicat numeroase articole și un volum pe tema conceptului de democrație și a construcției modernității în gândirea politică românească a secolului XIX (La révolution mélancolique. Sur la construction et l'évolution du concept de démocratie dans la pensée politique roumaine moderne, Editura Universității, București, 2011). În paralel, este comentator politic, colaborator al revistei 22 din anul 2004.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Dimensiunile teritoriale ale depopulării țării în anul 2020

Populația rezidentă a țării era la începutul anului 2021 de aproape 19,2 milioane locuitori. Declinul din anul 2020 a fost deosebit de...

Neamțu’ Țiganu’ citește Coranu’

Hafsa, Akif, Azra, Suleymen, Neyla, Dzina, Aisha... și multe alte nume. Eu nu știu cine sunt acești copilași, nu-i recunosc după fețe,...

Egalitatea și economia de piață

Narațiunea obișnuită despre egalitate în România este că acest „vis de aur” al poporului este pe cale să se destrame. Bogații devin...

De ce majoritatea modelelor climatice sunt „fierbinți”?

O bună parte din articolele mele publicate pe această platformă discută modele (simulări) ale variațiilor unor parametri climatici precum concentrația de CO2,...

Lărgirea Uniunii Europene. Serbia, Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Macedonia (de Nord) și Albania

Scriu aceste rânduri la Novi Sad, în Serbia. Nu sunt pentru prima dată în această țară, am mai străbătut-o de câteva ori...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro