luni, octombrie 25, 2021

Miranda si domnia legii

O dezbatere aprinsa are loc in acest moment in Statele Unite o data cu arestarea, in viata, a celui de al doilea suspect in atentatul de la Boston. Din informatiile publice de pana acum, acestuia nu i s-au prezentat drepturile pe care le-am auzit cu totii prin filmele hollywoodiene: „you have the right to remain silent, everything you say… etc etc”. Numele de „Miranda rights” sau „Miranda warning” [1] vine la la un caz din anul 1966 [2], in care Curtea Suprema a decis constitutionalitatea folosirii unor informatii obtinute de la arestat: e ok a fi folosite doar daca acestuia i s-au comunicat drepturile pe care le are.

In cazul Boston exista voci care spun ca Tsarnaev ar trebui interogat inainte de i se prezenta drepturile, sub asa numita „public safety exception”. Ideea e ca atunci cand se pot obtine informatii care au implicatii mult mai intinse decat cazul de la care se porneste, atunci se justifica o oarecare incalcare a drepturilor arestatului. Problema cea mare este insa faptul ca Tsarnaev jr. e cetatean american, si prin urmare daca se obtine ceva de la el inainte de citirea drepturilor, acele informatii vor fi foarte greu de folosit impotriva lui in procesul care va urma. Exista si teoria ca Tsarnaev ar trebui retinut sub teoria unui „enemy combatant” si nu criminal de rand. Problema, din nou, e cetatenia americana si faptul ca nu exista nici o afiliere clara dintre el si o putere sau organizatie straina inamica Statelor Unite.

Din ce vad (si sper) eu, majoritatea comentatorilor indeamna spre pastrarea calmului si citirea drepturilor lui Tsarnaev. Libertatea si domnia legii se pastreaza de cele mai multe ori cu pretul unor
sacrificii.

[1] https://en.wikipedia.org/wiki/Miranda_warning

[2] https://en.wikipedia.org/wiki/Miranda_v._Arizona

Distribuie acest articol

19 COMENTARII

  1. Cetatenia americana poate fi revocata in cazul in care persoana comite infractiuni grave impotriva Statelor Unite ale Americii. http://www.newcitizen.us/losing.html

    Probabil ca asa se va intampla si in cazul acesta – in momentul in care a devenit cetatean american respectivul a jurat ca nu se va angaja in asemenea acte, prin urmare, privind retroactiv, a mintit. Iar acesta este un motiv intemeiat pentru a o pierde.

      • da, aveti dreptate. Insa am auzit ipoteza revocarii la televizor si m-am gandit ca, atata vreme cat articolul referitor la tradare pare sa nu cuprinda in totalitate actele acestui individ, o acuzatie de sperjur ar fi mai potrivita. De pilda, stiu ca sperjurul functioneaza retroactiv in cazul expulzarilor (persoanele care se plang de obicei din cauza intrebarilor de pe formularele de viza nu inteleg ca, in fapt, acele formulare functioneaza retroactiv – comiti acte ilegale pe teritoriu american si ai declarat ca nu mergi acolo pentru asa ceva? – ok, vei fi expulzat), nu stiu cazuri concrete, insa cred ca ele functioneaza la fel si in cazul dobandirii cetateniei – am trecut prin acelasi proces si esti intrebat aceleasi lucruri si pus sa juri ca spui adevarul. Prin urmare, cred ca ar fi cea mai logica solutie.

        Puteti sa-mi explicati putin partea in care ar exista o problema in cazul acelei „public safety exception” si faptul ca respectivul este cetatean american? Am incercat sa gasesc ceva despre asta si nu am reusit. Tot ce am gasit mai serios este pe site-ul FBI si se refera la o exceptie aplicata unui cetatean, deci nu stiu daca cetatenia ar fi un impediment, asa cum lasati sa se inteleaga…
        https://www.fbi.gov/stats-services/publications/law-enforcement-bulletin/february2011/legal_digest

        • Nu sunt nici pe departe calificat sa va dau un raspuns coerent pe tema asta. Ce vroiam sa sugerez e faptul ca fiind cetatean american, orice actiune impotriva lui, plecand de la o simpla „criminal prosecution” sub legea MA, trecand prin acuzare sub legea federala, inclusiv ridicarea cetateniei, nu sunt chestiuni care se vor face in umbra si in conditii suspecte gen Guantanamo, ci cu respectarea unor conditii minimale. Spunand asta mi-a venit in minte cazul Bradley Manning, care e deplans intens de multi aparatori ai drepturilor civile. Din pacate pentru BM insa, acela e un caz special pentru ca el era militar pe cand Tsarnaev e civil. Insistenta unor congresmeni care vor sa il faca „enemy combatant” nu cred ca va avea succes.

          • va multumesc pentru precizari. Acum 45 de minute au anuntat pe NPR ca va fi judecat ca cetatean american, conform legilor federale, si va fi acuzat de utilizare de „weapons of mass destructions” ceea ce inseamna ca poate fi condamnat la moarte.

    • Ramane de vazut daca o eventuala pierdere a cetateniei ar afecta invocarea drepturilor cetanesti in raport cu actiunile intreprinse pe vremea cand era cetatean.

  2. Ma bucur sa vad problema abordata si in presa romaneasca. Sunt perfect de acord ca principiile de drept pe care ni le-am impus singuri ar trebui aplicate inclusiv in situatii extraordinare si ca exceptiile ar trebui sa fie practic inexistente.

    Totusi, in cazul lui Dzhokhar Tsarnaev problema e pur principiala. Citirea sau necitirea „Miranda Rights” nu va afecta in niciun fel posibilitatea condamnarii in instanta. Procuratura are suficiente probe irefutabile (martori, inregistrari video) ca sa convinga o instanta sa-l condamne pe Dzhokhar Tsarnaev, fara a fi nevoie sa faca apel la declaratiile sale din timpul anchetei.

    • Nu e deloc asa. Orice declaratii fara citirea drepturilor pot fi respinse ca probe intr-un proces. E bine ca orice marturisire sa poata fi folosita ca proba. Alminteri la proces se pot invoca tot felul de circumstante atenuante, ca totul ca fost dirijat de fratele mai mare, decedat, ca n-a stiut ca bombele pot ucide si ca a crezut ca doar o sa starneasca panica, etc.

    • O adaugire la raspunsul de mai jos: procuratura trebuie sa convinga juriul, nu instanta. Juratii sunt cei care stabilesc vinovatia sau nevinovatia in functie de faptele care vor fi dovedite, „beyond a reasonable doubt”. Instanta aplica legea si da pedeapsa.

      • Si care sunt sansele sa nu convinga juriul avand in vedere probele coplesitoare existente? In plus, daca Tsarnaev ar fi fost informat despre Miranda rights, nu ar fi putut pur si simplu sa nu declare nimic? In situatia asta, tot pe alte probe ar fi trebuit sa mearga procuratura.

        Acea „public safety exception” urmareste tocmai sa stranga la un loc cele mai bune parti ale fiecarei variante: Tsarnaev nu stie (teoretic) despre dreptul lui de a nu declara nimic astfel ca vorbeste dar, in acelasi timp, aceste declaratii pot fi folosite impotriva sa la proces (daca instanta confirma validitatea invocarii exceptiei). „Public safety exception” nu este o exceptie de la obligativitatea citirii drepturilor (o astfel de obligativitate nu exista), ci de la imposibilitatea folosirii ca probe a declaratiilor facute de suspect anterior citirii Miranda rights. Desigur, judecatorul poate sa constate ca exceptia a fost incorect invocata, caz in care declaratiile lui Tsarnaev nu vor mai putea fi folosite ca probe. Dar dupa cum am spus, probatoriul nu este o problema in acest caz. Dovezile sunt extrem de clare cu sau fara declaratii.

        • Sanse sunt intotdeauna. Sunt doua mari hopuri pe care acuzarea trebuie sa le treaca: (1) intr-un caz penal se aplica cel mai inalt standard sub care juratii trebuie sa fie convinsi de vinovatie, si anume „beyond a reasonable doubt”, si (2) juratii trebuie sa voteze in unanimitate, unul singur daca face pe nebunul si procesul trebuie refacut. Va mai aduceti aminte de mult mediatizatul proces al lui OJ Simpson?! In fata opiniei publice era condamnat de mult, si cu toate acestea la proces a reusit sa scape.

  3. 1. Care-i marea diferenta dintre interogarea dupa citirea/declamarea „Miranda rights” si fara citirea/declamarea lor ? Inteleg ca Miranda e doar o informare, nu? Cetateanul *are* oricum acele drepturi; ele nefiindu-i conferite *atunci*, in momentul citirii/declamarii. Miranda nu ofera drepturi in plus, ci doar informeaza asupra drepturilor.

    2. Mi se pare mie sau amanarea Mirandei in acest caz e mai degraba o incapatanare a guvernului, un fel de declaratie de putere?

    • 1. Este intr-adevar doar o formalitate, dar daca ea nu este indeplinita atunci raspunsurile la un interogatoriu pre-Miranda nu pot fi folosite la proces.

      2. Cred ca impedimentul major a fost faptul ca Tsarnaev a fost pana astazi, pe undeva dimineata, sedat puternic deci nu prea s-a comunicat cu el de fapt daca inteleg bine.

  4. Miezul problemei nu e daca are sau nu dreptul, in fond el poate sa taca sau sa vorbeasca cu sau fara drepturile Miranda, insa in cazul al doilea, orice confesiune poate fi atacata legal la proces.

    Era mult mai bine pentru toata lumea daca ar fi decedat in timpul luptelor cu politia, s-ar fi evitat un proces lung si costisitor si dureros pt familiile victimelor, a celor grav ranit. Banuiala mea ca nu vor afla nimic spectaculos, Deja se stie ca fratele lui mai mare care e mort, a fost „creierul” operatiunii.

    De asemeni banui ca FBI a tratat superficial informatiile de la serviciile secrete rusesti care le-au zis cu ceva timp in urma ca fratele cel mare e un tip dubios.

  5. Iata ca tanarul Dzhokhar nu va fi tratat ca „enemy combatant”. Avand in vedere culoare politica a administratiei de la Casa Alba nu se putea altfel. Prin urmare, acuzarile i se vor aduce intr-un tribunal civil, si nu in fata unei comisii militare asa cum s-ar fi intamplat daca ar fi fost considerat combatant. In definitiv si la urma urmei nu conteaza foarte mult…este doar o chestiune de procedura…si chichite avocatesti cu incarcatura politica. Va fi interogat, de fata cu avocatul care ii va fi asignat din oficiu. Acuzatiile i se vor aduce intr-un tribunal civil federal si finalul in astfel de cazuri este cel bine cunoscut. Asa cum s-a intamplat si in cazul Timothy McVeigh in anii ’90.

    • Vezi tu, in America legile sunt complicate dar consecvente. Nu e ca in Balcani. Casa Alba nu poate decide ad-hoc noi reguli, asa cum a facut guvernul USL in Romania asta vara. Trecand peste prejudecatile, doctrinare sau de alta natura, cum crezi ca ar putea decide administratia Obama formarea unei comisii militare??? E stare de razboi cumva? Intre Statele Unite si fratii Tarnaev, ha, ha… Tonul mesajului sugereaza ca pedeapsa ar putea fi indulgenta dar din cate stiu McVeigh a primit pedeapsa maxima prevazuta de lege si a si executat-o.

      • @Red:

        „E stare de razboi cumva? Intre Statele Unite si fratii Tarnaev, ha, ha… ”

        Da, poate fi considerata stare de razboi privitor la terorism, domestic si international. Exista si precedent, ca sa vorbim de consecventa: John Wilkes Booth (asasinul lui Abraham Lincoln) a fost catalogat drept „enemy combatant”. In plus, ceva mai recent, vezi Operatiunea Pastorius, cand cei 8 sabotori (cetateni americani, naturalizati) au fost catalogati drept „enemy combatants”: http://www.history.com/news/history-lists/5-attacks-on-u-s-soil-during-world-war-ii

        Din contra, nu am sugerat ca pedeapsa ar fi indulgenta. Consider doar acuzatiile drept politic corecte.

      • De acord cu raspunsul. As mai adauga ca in general administratia Obama a pastrat multe directii trasate de Bush in politica externa. Daca au existat schimbari ele nu au venit de la politicieni ci de la Curtea Suprema, care a schimbat multe politici lansate de administratia Bush din cauza ca erau neconstitutionale. Cautati pe Wikipedia cazuri precum Rasul, Hamdi, Hamdan, Boumediene, si puteti afla mai multe amanunte.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Victor Ghidu
Cercetator Stiintific (Chimie Organica si Medicinala) si Student al Facultatii de Drept a Temple University, Philadelphia

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Cine sunt adevaratii „crizatori”?

Din toata aceasta costisitoare, frustranta, murdara, dar, vai, pilduitoare tevatura, remarc cateva lucuri precise: 1. Criza a avut...

Democrație, decizie colectivă, raționalitate, știință, medicină

Mă tem că numele Nongqawuse nu e prea cunoscut. Era o fetiță din tribul Xhosa, din Africa de...

Criza de carburanţi din S.U.A. şi România din anul 1979 şi limuzinele utilizate de politicienii comunişti de la Bucureşti în perioada 1957-1979

În cursul şedinţei din 25 iulie 1979, Nicolae Ceauşescu a propus şi membrii Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. au aprobat majorarea...

Când sursele de energie care ar trebui să stopeze schimbarea climei nu mai funcționează din cauza schimbării climei…

Toleranța va atinge un asemenea nivel încât oamenilor inteligenți li se va interzicesă mai gândească pentru a nu-i ofensa pe imbecili.Autor...

Preşedintele unui stat eşuat

Preşedintele Iohannis a trecut de la plimbările cu bicicleta şi recomandările practicării terapeutice a golfului la gestionarea crizei sanitare. Ca de atâtea...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.