sâmbătă, august 15, 2020

Misterele pretinsei lovituri de stat din data de 10 august 2018

Cu ocazia pretinsului interviu acordat Sandrei Stoicescu marțea trecută de președintele PSD, dl. Liviu Nicolae Dragnea, am aflat că al treilea om în Stat nu își mai amintește tocmai foarte bine când a început să aibă vești despre violențele ce s-au comis în Piața Victoriei și în împrejurimile acesteia, cu ocazia mitingului din ziua de 10 august 2018.
Să fi fost pe la ora 5 sau 6 a după-amiazei? Poate pe la 7-8, atunci când ilustrissima lui persoană și-a găsit în fine răgazul de a se așeza, ca tot românul care muncește și își câștigă în mod cinstit pâinea, în fața televizorului? Măi, să fie! Nimeni din partid, nici măcar un țuțăr, vreun secretar general adjunct de genul lui Codrin Ștefănescu care, ne-am liniștit, a regăsit calea cea dreapta și s-a reîntors în genunchi la conducerea înțeleaptă a PSD, conducere înțeleaptă, generoasă și iertătoare, nu i-a dat un telefon președintelui PSD să-i spună “ Șefu’, situația e nasoală!”. Domnul Liviu Dragnea a urmărit meticulos, cuminte ceea ce se întâmplă și nu a simțit nici un moment nevoia de a-i cere detalii suplimentare conjudețenei domniei-sale, d-na Carmen Dan, pe care cu mânuța lui proprie a cocoțat-o în postul de ministru de Interne.
Din aceeași palpitantă emisiune și tot din gurița mai-marelui social-democrat din România, am aflat că d-na prim-ministru Viorica Vasilica Dăncilă, aflată în concediu în străinătate, a urmărit violențele de la București pe o tabletă. Ambii teleormăneni au ajuns la aceeași concluzie. Că ceea ce s-a întâmplat vineri, 10 august, a fost o tentativă eșuată de lovitură se stat. Prin intermediul căreia tot felul de oameni, recte politicieni din Opoziție, la ordinul și în frunte cu președintele Iohannis, au încercat să preia puterea altfel decât în urma unor alegeri democratice.
Trecem peste faptul că obsesia loviturii de stat are în mentalul colectiv românesc o veche și, câteodată, chiar veselă, amuzantă tradiție. Nu tocmai vesel au stat lucrurile însă, din păcate, în iunie 1990, atunci când FSN-ul, strămoșul PSD-ului de astăzi, a redescoperit sintagma, cu scopul evident de a-și ascunde fărădelegile comise la Marea Mineriadă. Ceva mai citit, mai dus la școală decât dl. Liviu Nicolae Dragnea, dl. Ion Iliescu a pus în meniul mineriadelor sponsorizate de regimul, guvernul și partidul domniei-sale nițeluș mai multe elemente care fac parte din specificul unei adevărate lovituri de stat, specific și tehnică despre care a scris cu lux de amănunte Curzio Malaparte. Pe lângă bătăile minerilor administrate civililor, pe lângă violențele scutierilor, pe lângă incendierile comandate de generalul Mihai Chițac și de colonelul Corneliu Diamandescu, am mai avut atunci parte și de ocuparea și devastarea Televiziunii publice căci, după cum bine se știe, preluarea principalului mijloc de comunicare în masă, se numără printre priorităților tuturor puciștilor.
De data aceasta nici vorbă despre așa ceva. La TVR a fost liniște până la către orele prânzului, când, în fine, s-a luat decizia să se transmită câtă ceva din Piață, iar pe urmă, pe lângă analiști cinstiți, au fost lăsați și poftiți să procedeze la dezinformări masive familiarii Antenei 3 și ai României tv. Gen Ion Cristoiu și Răzvan Savaliuc.
Curios e cum și de ce noul Conu Leonida (Liviu Nicolae Dragnea) și noua coană Efimița (Viorica Vasilica Dăncilă) nu vor să afle mai multe detalii despre ceea ce s-a întâmplat cu adevărat în data de 10 august. Să vadă care ar fi cauzele, motivele contrazicerilor evidente dintre ceea ce au declarat purtătorii de cuvânt ai Jandarmeriei și cele spuse de ministrul de Interne, d-na Carmen Dan, de secretarul de Stat pentru situații de urgență Raed Arafat ori de prefectul Capitalei, d-na Speranța Cliseru. Încă și mai bizară este din ce în ce mai evidenta dorință a reprezentanților Puterii de a pune batista pe țambal, apelurile la evitarea provocărilor făcute în ședința de guvern de joi de doamna Dăncilă, ca să nu mai vorbim despre încercările de obstrucționare a anchetelor Procuratorii la care se dedă însuși ministrul Justiției, tot mai primejdiosul și mai ticălosul domn Tudorel Toader.
În tot acest timp, Televiziunea publică și emisiunea de dezinformare dată în grija partinică a lui Ionuț Cristache își îndeplinește conștiincios misiunea. Uite, nu mai departe decât miercurea trecută, s-a încercat acreditarea ideii că mitingul de vineri, 10 august, nu a avut nici în clin, nici în mânecă cu Diaspora.Nu pot să nu remarc poziția din ce în ce mai jalnică pe care se situează europarlamentarul Renate Weber, mai mult ca sigur in dorința de a obține un loc eligibil pe listele de candidați de anul viitor.
Probabil că săptămâna viitoare team-ul de aur Ionuț Cristache- Livia Șerban -Iancu vor încerca să acrediteze ideea că Diaspora nici măcar nu există. Că 5 milioane de români au dispărut pur și simplu din evidențe.O simplă greșeală de contabilitate.
Text apărut concomitent pe site-ul contributors. ro și pe blogurile adevărul.ro

Distribuie acest articol

11 COMENTARII

  1. O prezență MASIVĂ a Diaporei
    la viitoarele alegeri ,
    ar fi UN MINUNAT GEST DE CONSTIINTA CIVICA si ar
    modfica decisiv echilibrul politic malefic.

    • Prin prezență masivă am in vedere – macar 400 000.
      Niciodata nu s-au prezentat atat de multi – 400 000.
      Iar 400 000 la un total de 5 milioane (mentionat si in articol) inseamna 8 la suta.

    • Dupa cate stiu eu diaspora(adica cei cu domiciliul/adresa in afara Romanieie) poate vota doar la alegerile pentru presedinte. In celelalte alegeri (parlament european, parlament roman, alegeri locala) poti vota in sectia de votare aferenta domiciliului permanent din Romania.

      Sau poate ma insel eu ?

  2. Ati amintit de Mineriada din `90? atunci asteptati sa aflam totul despre ea – draguta de Justitie ne ajuta – si apoi sa aflam „misterele” violentelor din 10 august 2018.
    „Misterele”, atit ale Mineriadei din `90, cit si ale protestelor recente, sint de genul „imparatul e gol”. Doar ca Justitia este prea strins legata la ochi.

  3. Proteste in strada, avertismente de la politicienii EU, recomandari de la organisme juridice internationale si totusi penalii nu dau un singur pas inapoi. De doi ani au avut, mai devreme sau mai tirziu, numai victorii. Logica, cinstea si bunul simt au pierdut pe multe generatii de acum incolo, spre bucuria si cu ajutorul rusilor. E deprimant…

  4. Dl Modest Morariu, vă știu de mulți ani, și cu bune, și cu rele. Haideți să-l lăsăm pe Ludovic Orban, prietenul președintelui Klaus Iohannis, să răstoarne Guvernul. Are tot ce-i trebuie.Vă spun sincer, și eu l-aș vrea răsturnat. Dar aștept de la Ludovic Orban lovitura finală.

    • Domnule Cartouche, cu tot regretul, cred că nu stiti cu cine incercati sa intrați in dialog. Cel pe care pretindeti ca l-ati cunoaste și cu bune si cu rele, a trecut in lumea dreptilor in aprilie 1988. Incercati să fiti mai atent la lectură.

      • Desigur, am făcut o confuzie regretabilă. Pe dl Modest Morariu chiar l-am cunoscut prin 1985. Deci nu avea cum să fie Mircea Morariu. Diferență de nume și de cultură. De fapt, cred că am făcut-o intenționat.

        • Faptul ca va ascundeti după un pseudonim spune multe despre virtuțile morale ale persoanei dvs. Vă băgati in seamă singur. Trist semn de non-valoare.

  5. Evident, nici mitingul nu a existat. Toate filmările care circulă pe net sunt trucate sau luate de pe Russia Today.
    În schimb, ce osanale va primi actualul miting de susţinere a Jandarmeriei, unde peste 30 de manifestanţi cer demisia lui Lazăr, lui Johannis şi a statului paralel!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Colectia Contributors.ro

Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

Antifragil

de

Nassim Nicholas Taleb

recomandată de contributors.ro

 

Top articole

Gaslighting și puterea manipulării

But I saw you with my own eyes! Well, who you gonna believe?

Scrisoare deschisă către Ministerul Educației și Cercetării, în sprijinul cercetătorului Livius Trache

66 de cercetători din toată lumea semnează o scrisoare deschisă adresată Ministerului Educației și Cercetării și conducerii IFIN-HH în care își manifestă...

Studiul lui Andrei Ursu, Roland Thomasson și Mădălin Hodor despre Contrarevoluția Securității în decembrie 1989 ar fi trebuit să-i oprească pe mistificatori. Ei rămân...

Numărul din 24 iulie-28 august al Evenimentului Istoric semnalizează cu litere mari un articol din interior cu titlul: „Operațiunea GRU din decembrie...

Zâmbetele peste deşert şi improbabila solidaritate (câteva gânduri despre deschiderea şcolilor)

V-au spus cu un zâmbet hotărât că şcoala va în-ce-pe pe 14-septembrie! Cu-copiii-în-clase. Că aşa e normal. Că numai ce se desfăşoară...

De ce să scriem despre lucrurile care dor

În preajma împlinirii unui secol de la semnarea tratatelor de la Trianon (care au sancţionat juridic dezmembrarea regatului maghiar la finele Primului...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.