Alfabetizarea precară a copiilor de etnie romă a fost și este în continuare o problemă frecvent identificată la nivelul național și european. În ciuda numeroaselor programe de intervenție și asistență a copiilor romi, în mod suprinzător există foarte puține studii empirice care să analizeze cauzele care duc la aceasă situație. Din păcate, observăm că multe din studiile așa-zis științifice se rezumă la raportarea indicatorilor descriptivi (ex. Procentul copiilor de etnie romă care nu știu să citească este mai mare decât procentul copiilor non-romi sau Multi dintre copiii romi trăiesc în sărăcie), însă avem puține dovezi știițifice despre dinamica evoluției indicatorilor dezvoltării alfabetizării în timp. De aceea, în lipsa argumentelor științifice, de multe ori publicul larg ajunge la concluzii mai mult sau mai puțin conforme cu realitatea. Hai sa le numim mituri.
Ei bine, această situație poate fi depășită acum. În ultimii trei ani a fost implementat pentru prima dată în România un studiu longitudinal în care indicatorii de alfabetizare a 500 de copii de etnie romă (bilingvi și monolingvi) și ne-romă au fost măsurați anual pentru a identifica evoluția acestora. Multe dintre rezultatele obținute sunt unice, de relevanță internațională și ajută la formarea unei opinii educate asupra acestui fenomen. Mai jos, câteva dintre ele:
Mit 1: Mulți dintre copiii de etnie romă încep școala nepregătiți din cauza ca sunt romi
Realitate: Mulți dintre copiii de etnie romă încep școala nepregătiți din cauza statutului socio-economic scăzut *
Multe rapoarte arată că în general, indicatorii de alfabetizare a copiilor de etnie romă sunt mai scăzuți comparativ cu cei ai colegilor ne-roma la intrarea în școală. Datele noastre confirmă acest lucru, însă aceste rezultate sunt explicate în special de situația socio-economică (venit pe familie, educația, încadrarea păriților în câmpul muncii, și condițiile de locuit), și nu de etnie. Atunci când am controlat statistic statutul socio-economic al părinților (adică, în mod artificial am creat situația ipotetică în care atât copiii romi si non-romi ar proveni din familii cu situații socio-economice echivalente) diferențele dintre cele două grupe etnice au dispărut.
*Rezultatele partiale au fost (și vor fi) prezentate la conferintele internationale anuale organizate de United Kingdom Literacy Association (Nottingham/UK, 2015), Society for Scientific Studies of Reading (Porto/Portugalia, 2016) și American Psychological Association (Washington D.C./US, 2017).
Mit 2: Copiii romi nu învață așa bine din cauză că lipsesc de la școală frecvent
Realitate: Absenteismul școlar mediază parțial relația dintre statutul economic și dezvoltarea alfabetizării în cazul copiilor romi
Cu alte cuvinte, dificultățile de alfabetizare pe care mulți dintre copiii romi le întâmpină nu se datorează exclusiv faptului că ei lipsesc mai frecvent de la școală, ci faptului că mediul din care provin aceștia nu susține dezvoltarea alfabetizării în timp ce ei lipsesc de la școală. Adică, elevii romi sunt afectați mult mai puternic de absenteeism decât colegii lor ne-romi. Chiar dacă uneori profesorii sunt tentați să vadă partea goală a paharului atunci când lucrează cu copiii de etnie romă (ex: Nu poți face performanță cu copiii romi), existând tentația de a-i negija/marginaliza, datele pe care le-am obținut arată că prezența la școală a copiilor romi este cea mai bună soluția pentru multi dintre aceștia, și educația pe care ar putea-o să o primească la școală probabil nu va fi compensată cu educația pe care o pot primi acasă.
Mit 3: Copiii romi pierd peste vară deprinderile de citire dobândite în timpul anului școlar
Realitate: Evoluția peste vară a deprinderilor de citire a copiilor romi este crescătoare dar semnificativ mai lentă decât a colegilor ne-romi *
Deși literatura de specialitate bazată pe studii empirice implementate în țări vorbitoare de limba engleză abundă cu exemple în care abilitățile de alfabetizare a copiilor provenind din rândul minorităților regresează pe timpul verii (iar diferențele evoluției alfabetizării pe parcursul verii sunt explicate de statutul socio-economic al familiei din care provin copiii), studiul nostru a identificat câteva situații relativ inedite:
- Abilitățile de afabetizare ale copiilor din eșantionul studiat au evoluat semnificativ pe parcursul verii (indiferent de etnie). Acest lucru nu a fost explicat de sarcinile suplimentare (”temele de vacanță”) primite de la școală.
- Evoluția acestor abilități pe parcursul verii nu a variat în funcție de statutul socio-economic al copiilor
- Copiii de etnie roma au progresat semnificativ mai lent decât cei de etnie non-roma
Aceste rezultate subliniază din nou ideea că mediul din care provin multi dintre copiii romi nu îi ajută să își dezvolte abilitățile de alfabetizare în același ritm cu colegii lor ne-romi, iar în timpul vacanței de vară, acest lucru nu ține de statutul socio-economic al părinților, ci probabil de aspecte de natură culturală, cum ar fi valorizarea diferențiată a importanței școlarizării.
*Rezultatele parțiale au fost (și vor fi) prezentate la conferințele internaționale anuale ale American Educational Research Association (San Antonio, TX/US, 2017) și European Association for Research in Learning and Instruction (Tampere/Finlanda, 2017).
Mit 4: Copiii romi bilingvi a căror limbă maternă este romani ar ști să citească și să vorbească mai bine în limba lor maternă
Realitate: La începutul clasei 1, copiii romi bilingvi au avut performanțe mai bune în limba română sau similare cu limba romani – în nici un caz mai slabe.
În studiul nostru, am comparat performanțele copiilor romi bilingvi administrându-le la intrarea în clasa 1 a două forme paralele de evaluare (una în limba română și alta în limba romani) în două domenii: dezvoltarea vocabularului și dezvoltarea capacității de înțelegere a unui text ascultat (povestit). Rezultatele au arătat că vocabularul copiilor romi bilingvi este dezvoltat mai bine în limba română decât în limba romani. Aceste rezultate pot indica faptul că limba română este mai complex/bogată decât limba romani, ceea ce facilitează dezvoltarea lexicală a elevilor romi. În ceea ce privește capacitatea de înțelegere a unui text ascultat (povestit), nu am observant nici o diferență semnificativă între performanța copiilor romi bilingvi la cele două probe. Aceste rezultate sugerează că elevii romi bilingvi nu ar avea șanse la educație mai mari dacă li s-ar preda în limba romani. Cu toate acestea, rezultatele nu se doresc să minimalizeze avantajele incontestabile ale bilingvismului si ale conservării limbii materne.
Mit 5: Copiii romi bilingvi întâmpină dificultăți de alfabetizare din cauză că vorbesc două limbi.
Realitate: Evoluția abilităților de alfabetizare a copiilor romi monolingvi (vorbitori de limbă română) și bilingvi (vorbitori de limbă română și romani) a fost similară. *
În ciuda faptului că limba maternă a copiilor romi bilingvi nu a fost româna, evoluția unor indicatori ai alfabetizării (decodarea unui text scris și dezvoltarea capacității de înțelegere a unui text ascultat) nu a fost îngreunată din cauza bilingvismului. Acest lucru sugerează că bilingvismul copiilor romi nu reprezintă un dezavantaj în evoluția deprinderilor de alfabetizare.
*Rezultatele au fost prezentate la conferința internațională “Collaborative Conference on Language, Literature and Linguistics” (invited talk) (Barcelona/Spania, 2016).
Mit6: Copiii romi au abilități muzicale native superioare copiilor ne-romi, iar proiectarea activităților educative ar trebuie să țină cont de acest lucru
Realitate: Copiii ne-romi au avut perforanțe semnificativ mai mari la percepția ritmului comparativ cu colegii lor de etnie roma
În mod tradițional muzica a făcut parte din viața minorității roma și istoric vorbind, a fost una dintre puținele modalități prin care au fost remarcați în societate. În plus, multe filme asociază muzica cu minoritatea roma, facilitând dezvoltarea stereotipului conform căruia acest grup etnic ar beneficia genetic de abilități muzicale superioare. Rezultatele obținute sugerează că acest stereotip nu este susținut științific, copiii ne-romi obținând rezultate semnificativ superioare atunci când li s-au evaluat abilitățile ritmice. Rezultatele obținute au evaluat însă strict abilitățile cognitive (și nu au explorat mecanismele motivaționale), fără să excludă posibilitatea ca elevii romi să fie mai motivați de (să aibă o sensibilitate crescută la) expunerea la muzică comparativ cu elevii ne-romi.
Notă: Studiul a fost implementat de Universitatea Babes-Bolyai în colaborare cu Universitatea din Oslo, și finanțat din granturi SEE ”Cercetare în sectoare prioritare” (15 SEE/30.06.2014).
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Din fericire studiu relevă un fapt simplu si evident. Copiii romi sunt, culmea, la fel cu cei români, daca beneficiază de aceleasi conditii, bune sau rele. Realitatea demonstreaza ca au si ” varfuri” dar si ” talpa” , fara
a da exemple. Necesitatea investirii in educatia acestor copii ar contribui , pe viitor, la baza fortei de muncă necesară pentru economia românească. Asta in conditiile in care natalitatea este net in favoarea etniei.
Una din solutii ar fi obligativitatea reala a invatamantului. Desi exista o lege care spune ca invatamantul este obligatoriu, existand chiar si amenda pentru nescolarizarea copiilor, in realitate lucrurile nu stau chiar asa. Sunt foarte multi copii de etnie roma nescolarizati, sau scolarizati dar cu absenteism ridicat. De asemenea, rata abandonului este ridicata la acesti copii.
O alta solutie ar fi crearea de servicii (sociale, educaționale ,etc) pentru acesti copii și familiile lor, nu sprijin financiar prin sume de bani care de cele mai multe ori nu sunt folositi in interesul copilului.
Nu cred ca politicienii nostrii au un interes foarte mare pentru a rezolva aceasta problema reala a Romaniei.