La sfarsitul lui decembrie Hidroelectrica a vandut prin OPCOM lui ArcelorMittal Galati o cantitate de energie de 1,75 TWh la 130 lei/MWh, in conditiile in care pretul la care se derulau celelalte tranzactii pe bursa era de 170 lei/MWh. Explicatiile pe care le auzim de la Ministerul Economei sunt aceleasi de fiecare data cand se face o tranzactie la preturi sub piata: „pretul permite profit”, „incurajam economia”, „tranzactia s-a facut totusi pe bursa, deci competitiv” etc. Alte doua companii vor sa cumpere energie pe 4 ianuarie si au facut oferte de cumparare la 133, respectiv 159 lei / MWh; ne putem astepta ca la licitatie sa „castige” tot Hidroelectrica.
Ce e in neregula cu aceste tranzactii?
1. Obligarea companiilor de stat din energie sa vanda pe OPCOM are o logica foarte simpla: produsul unei companii de stat trebuie vandut competitiv in asa fel incat sa il cumpere cine da mai multi bani. Astfel se maximizeaza incasarile firmei de stat. Este, daca vreti, acelasi principiu ca si cel din spatele achizitiilor publice: statul trebuie sa cumpere competitiv ca sa nu cumpere scump. La fel, ar trebui sa vanda competitiv ca sa nu vanda ieftin. Dar tranzactiile despre care vorbim zilele acestea nu maximizeaza profitul statului: in loc ca Hidroelectrica sa puna pe bursa o cantitate de energie pentru care sa concureze cumparatorii, cumparatorii sunt cei care pun pe bursa oferte de cumparare la preturi foarte mici si Hidroelectrica e (siungurul) ofertant care „isi permite” sa dea curent la acest pret mic.
Cum ar trebui sa procedeze Hidroelectrica? Hidroelectrica ar trebui sa puna la vanzare cantitati de energie, sa primeasca oferte de la mai multi si sa vanda cui ofera un pret mai mare. Hidroelectrica ar putea sa-si imparta cantitatea de energie in oferte pentru cantitati mai mici, in asa fel incat sa poata exista cat mai multi cumparatori care sa concureze intre ei prin pret.
2. Hidroelectrica are un mare avantaj competitiv: poate oferi energie pentru varfurile de consum, lucru pe care Nuclearelectrica nu-l poate face, de exemplu, Nuclearelectrica producand continuu electricitate, iar multe capacitati termo il pot face cu costuri prea mari. Atunci cand se inregistreaza un varf de consum, cererea in piata e mai mare, ceea ce inseamna ca si pretul e mai mare. In alte cuvinte, pretul la care ar putea vinde Hidroelectrica pe OPCOM, daca intr-adevar ar exista competitie si transparenta, ar trebui sa fie mai mare decat pretul mediu de pe OPCOM.
3. In legatura cu energia hidro exista mai multe mituri pe care lumea le inghite pe nemestecate. De exemplu, „curentul hidro este ieftin”, „avem nevoie de un mix de productie, Hidroelectrica nu poate vinde energie hidro pura” (de aceea cumpara de la Termoelectrica). Toate acestea sunt pure povesti care din pacate au prins la public.
In primul rand, energia hidro nu este „ieftina”. Chiar daca am judeca dupa costuri (lucru care este gresit, dupa cum explic mai jos), energia hidro la noi are costuri mici pentru ca Hidroelectrica are o multime de investitii in plan pe care nu reuseste sa le finalizeze de ani de zile, iar pe altele nici nu le poate porni pentru ca n-are bani (vezi proiectul Tarnita). Cum ar fi daca pretul energiei hidro ar putea sa acopere si aceste costuri? Nu cumva piata competitiva intr-adevar ne-ar oferi niste preturi care sa permita si noi investitii?
– Pe de alta parte, pretul de vanzare depinde de cerere si de oferta, nu de costurile la care se obtine un produs – acest lucru e valabil pe orice piata, inclusiv in energie. Pretul nu este „cost plus” ca in comunism, ci cat e dispus un cumparator sa dea pentru ceea ce oferi. Daca nu reusesti sa produci cu un cost sub pretul pe care ti-l da piata, dai faliment. In loc de asta, tot aud cum „Hidroelectrica produce la cost mic, deci trebuie sa dea energie hidro ieftina” sau cum se justifica mentinerea unor capacitati termo de productie falite – vezi arieratele Termoelectrica -, pe principiul ca „ne trebuie un mix de energie”. De asta spunem ca vrem sa mai pastram nitel acea parte din minerit care e falimentar (majoritatea CNH si SNLO). Ba mai nou ni se explica si oficial faptul ca Hidroelectrica ar trebui sa cumpere ea insasi energie termo pemtru ca „nu poate vinde energie hidro pura”, iar termo nu ar supravietui pe piata desi de fapt ne trebuie un „mix de energie”. Din punct de vedere economic, acest lucru e un nonsens. Daca intr-adevar e nevoie si de termo pe carbune (lucru pe care il cred si eu), pentru un mix de energie sigur, piata va confirma acest lucru, adica vor exista cumparatori dispusi sa plateasca mai mult pentru energie termo ca sa-si faca acest „mix”. De ce avem nevoie de energie termo? Ca sa nu ne prinda vreo seceta, de exemplu. Dar exact pentru acest lucru exista traderii si furnizorii pe piata angro: acestia au rolul de a cumpara pe piata angro energie din mai multe surse, isi construiesc acest „mix” si-l vand consumatorului final pe piata de retail. Traderul ar trebui sa castige tocmai din gestionarea riscului (cum e cel de seceta), pe care si-l asuma el, nu din „vamuirea” unui produs de stat cumparat „ieftin” si vandut scump fara niciun risc. Nu e treaba Hidroelectricii sa cumpere energie termo: si Hidro, si toate cemtralele termo ar trebui sa-si puna intreaga cantitate disponibila de energie pe bursa si s-o dea cui ofera mai multi bani.
In loc de concluzie, trebuie sa retinem ca functionarea pietei de energie e mult mai aproape de functionarea oricarei alte piete decat ar parea din justificarile oficialilor. De fiecare data cand auziti despre cine stie ce bazaconie tehnica greu de inteles, specifica chipurile sectorului energetic, si care nu ar permite functionarea pietei de energie pe criterii competitive, sau justifica intretinerea unor companii falite pe picioare din banii nostri, nu va lasati pacaliti. In 90% din cazuri ceea ce va spune propria judecata si bunul simt economic e mai aproape de adevar.
[Later edit: am aflat ulterior de HG 1202 din decembrie 2010 cu costul apei]
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
„tranzactiile cu-curent ieftin” TARE!
din cate stiu eu, asta este o cacofonie…
in alta ordine de idei, propunerile dumneavoastra ca Hidroelectrica sa ofere pe bursa energie, si sa vina mai multi cumparatori sa ceara, este situatie fara nicio solutie utila.
Si pentru asta, ar trebui sa identificati putin caracteristicile pietei respective: aceasta este o piata de oligopol bilateral, in care cererea este purtata de putine entitati, iar oferta de asemenea, de putini ofertanti. In aceste conditii, pretul este influentat de ambele parti, atat de cerere, cat si de oferta.
Ce se intampla daca ofera Hidroelectrica energie? Nu va avea aceeasi consumatori industriali? Alro, Mittal, etc?
In asemenea industrii, pretul ar trebui reglementat, deoarece te poti trezi ca Mittal si Alro nu vor cumpara la pretul de cost al energiei, iar Hiodroelectrica nu va avea ce sa faca cu energia.
Pretul trebuie reglementat intre un minim si un maxim, in functie de un pret de referinta regional european.
Va avea fara indoiala, dar de ce stimate domn sa nu fim transparenti si sa nu declaram ca vrem cu tot dinadinsul sa ajutam industria autohtona, fiindca nu-i asa, am identificat si in alte tari UE aceeasi schema de ajutor acordat industriei tarilor respective?
Sa se vorbeasca despre otelaria de la galati ca despre un consumator obisnuit iarasi nu este normal. Intradevar, pretul este dat de cerere si oferta, iar cum hidroelectrica este producatorul principal, ar trebui sa dea si pretul. dar hai sa ne gandim invers.un cumparator ca mittal nu mai cumpara daca nu ii convine pretul. inchide o parte din productie, concediaza o parte din oameni, isi muta activitatea in alta tara, si cu asta basta. castiga atunci statul roman??? eu nu cred in toate balariile si motivele indrugate de politicieni, dar in cazul de fata, genul acesta de cumparatori decid, pentru ca au un impact social mare. si chiar si la pretul acesta, statul tot castiga. pentru ca mittal plateste.chiar in avans. nu ca alte companii chiar de stat sau private, care au datoriile esalonate si reesalonate care nu vor fi platite niciodata.
in concluzie, lucrurile sunt mai complicate decat par si decat ar spune o parte sau alta:”astia fura statul” / „ajutam economia”
Încă un articol care nu are la bază o documentare profesionistă. Pentru că dacă domnişoara (sau doamna) doctorand ar fi făcut o documentare cu trebuie ar fi aflat că Hidroelectrica plăteşte pentru apa pe care o uzinează . Ar fi aflat că în luna decembrie 2010 prin HG 1202/2010 preţul apei pentru producătorul de energie A CRESCUT DE 4 ORI. Nu cu 4% ci de 4 ori, de la 0,26 lei / 1000 m3 la 1,1 lei / 1000 m3. Şi eu sunt curios cum îşi va onora HE contractul cu ALRO, cu MITTAL şi cu cât va creşte preţul en. el. vândută de HE.
Şi încă o întrebare:
Cum e posibil ca într-un domeniu să ai două monopoluri? Însăşi cuvântul monopol arată cât poluri se creează în acest domeniu… A, cele două firme se vor înţelege între ele…..Ăsta e altă treabă, dar nu mai e monopol….. Cum i-ar fi zis dacă statul comasa toate firmele producătoarea de en . el. într-o singură firmă….. Am fi citit exprimări de genul „unic monopol”?
Cum ramane cu monopolul statului? Decat unul netransparent ca acum, de fapt monopolul politicului, cu baieti destepti, copii de politici, consumatori strategici care santajeaza, consumatori captivi buni de muls, mai bine unul cinstit si lautaresc, dar se supara UE, nu?
Dar situatia din RO este diferita de cea din UE, pentru ca investitorul in capacitatea de productie este exclusiv statul caruia i se pune in fata o cioara fardata numita OPCOM, adica o piata „libera”. Subiectul este mai steril decat carbunele energetic din haldele de steril ale termocentralelor.
Mittal nu a cumparat energie hidro, a cumparat energie la pret de energie hidro, asta daca vreti sa indulcim din vorbe hapul amar, pentru ca nu i se livreaza energie din hidrocentrala ci din sistemul national, 24 de ore. Mai precis a cumparat energie la pretul pe care l-a dorit, printr-o licitatie inversa, pe OPCOM-ul ala mult laudat.
Ar fi bine daca s-ar intelege ca exista un singur agregat care produce energie electrica in tara asta, cu cateva componente, termo, nuclear si hidro, cand va apare cel privat, cum ar fi eolian, sau alte investitii private in hidro sau termo putem vorbi si de piata, pana atunci…
Dna Nutu, pe orice piata din lumea asta cine cumpara o cantitate foarte mare dintr-un produs obtine un pret mult mai bun decat cineva care cumpara o cantitate mica din acel produs. Eu nu stiu daca dvs realizati ce inseamna 1,75 TWh!
Pai eu nu inteleg de ce Hidroelectrica trebuie sa vanda musai o cantitate de 1,75 TWh dintr-un foc si nu 10 contracte de 10 ori mai mici sau 100 de contracte de 100 de ori mai mici. As crede ca s-ar gasi destui cumparatori pt cantitati mai mici, adica aceiasi care cumpara acum la 170 pe piata ar cumpara de la Hidroelectrica la 169.
Ba probabil ca si daca Hidroelectrica ar pune realmente pe piata competitiva cei 1,75 TWh intr-o singura oferta s-ar gasi cumparatori traderi care sa vanda dupa aceea in cantitati mai mici altor cumparatori finali.
Argumentul „singurului cumparator care ar fi dispus sa cumpere o cantitate asa de mare” ar fi valabil daca in tara asta am avea un soi de excedent de oferta de electricitate cu care nu avem ce face si trebuie s-o vindem numai sa nu se iroseasca. In realitate nu e deloc asa, capacitatea de productie abia poate asigura consumul de azi. Mai exact, daca nu venea criza sa reduca drastic consumul industrial, in 2-3 ani aveam intreruperi de curent, acum mai avem o sansa pana in 2015.
Documentat articol. Poate il citesc si reformatorii din temelii ai lu’ statu’ roman, cand nu sunt ocupati cu sarea si Posta pe care au pus ochii mogulii.
Sincer nu imi dau seama de unde pana unde trageti asemenea concluzii. Si cum sa fie mai bine sa vand in 10 contracte cantitati de 10 ori mai mici, sau 100 de contracte, cantitati de 100 de ori mai mici. Pai in acel moment, consumatorii industriali ce ar trebui sa faca??? dupa parerea mea, decat sa incheie 100 de contracte, ar prefera sa inchida. Sau credeti ca romania este singurul sau cel mai bun mediu de afaceri pentru ei? Nu zic sa le dam marea cu sarea ca sunt la noi, dar macar sa avem grija sa nu plece si sa nu lase pe drumuri zeci de mii de oameni. Inca o data spun, nu aceasta oferta este problema romaniei, sau genul acesta de oferte nu sunt pierderea statului. ci datoriile acelea neplatite, acumulate de companii ale statului sau de companii private ale oamenilor cu relatii in stat. Exemple sunt multe.
Pai sa-ti spun cateceva despre productie si contracte;
1. Energia electrica nu sta ca laptele in raft, timp de 2-3 saptamani, pana isi gaseste cumparator. De aceea, in momentul in care ai un contract de furnizare pentru 1MW trebuie sa pornesti turbinele ca sa onorezi contractul, chiar daca de fapt tu produci 14 MW iar costul de productie este echivalentul in bani a 2,5MW, adica produci in pierdere.
2. Daca productia unei unitati hidro nu este vanduta integral, ea se descarc a in pamant la o distanta minima de 2 km fata de producator, ceea ce inseamna costuri de transport pentru reziduuri de productie.
3. Contractul de transport incheiat de Hidroelectrica cu Transelectrica are in vedere cantitati mari de energie, transportate catre consumatori de talie mare, in functie de dimesiunea retelei de transport. Daca ar exista 100 de contracte, asa cum sugerezi tu, in 100 de locatii diferite, costurile de transport ar avea preturi mult mai mari, fiind suportate de Hidroelectrica. Este ca si cum in loc sa transporti cu un tir toata marfa la un hypermarket, tu te duci cu 100 de furgonete la 100 de magazine mici in Bucuresti. De cate ori crezi ca vor creste costurile?
4. Daca incheie 100 de contracte, Hidroelectrica ar trebuie sa incheie tot atatea contracter cu distribuitori de energie, adica acele companii de distributie locale care se ocupa de consumatori care preiau energia electrica din retele de 110 kv. Aceste contracte inseamna costuri suplimentare pentru Hidroelectrica, personal care sa gestionheze relatiile contractuale, etc. Prin livrarea catre un consumator mare, relatia cu distribuitorii este inexistenta, deci costuri 0. Cred ca orice producator isi doreste sa vanda toata marfa unui singur client, chiar daca o vinde mai ieftin, decat sa vanda la 100 de clienti care azi cumpara mult, maine putin, ramai cu marfa pe stoc si scumulezi pierderi.
Sper ca au fost argumente pe inteles, in caz contrar pot reveni si cu unele mai tehnice, care tin de securitatea sistemului energetic national de transport.
Dna Nutu, nu sunt un expert in piata energetica, dar stiu cate ceva despre economie in general si, din pacate, observatia dumneavoastra ma face sa cred ca nici dumneavoastra nu intelegeti acest subiect atat de bine pe cat pretindeti.
In momentul in care Hidroelectrica semneaza un contract pentru o cantitate de 1,75 TWh cu Arcelor, Arcelor isi asuma astazi obligatia de a onora contravaloarea intregii productii, iar Hidroelectrica primeste certitudinea ca va incasa suma corespondenta.
Daca Hidroelectrica ar alege in schimb sa vanda aceeasi cantitate in 100 de contracte separate desfasurate in timp, fluxurile financiare viitoare devin nesigure, pentru ca nimic nu ii poate garanta Hidroelectrica ca Arcelor va semna toate cele 100 de contracte (poate ca pe parcurs Arcelor reduce productia si nu mai are nevoie de o cantitate atat de mare de energie, poate ca gaseste alt vanzator, poate ca datorita conditiilor de piata pretul viitor va fi mai mic, etc). Ori (si asta e una din primele lectii in orice curs de finante), un flux financiar nesigur valoreaza mai putin decat unul sigur (cred ca e de la sine inteles de ce).
Apoi dumneavoastra spuneti ca daca Hidroelectrica nu vrea sa vanda 100 de contracte, cu siguranta se va gasi un trader pe piata sa cumpere cantitatea intreaga si sa o vinda mai departe in bucati mai mici. Ok, dar asta inseamna ca traderul respectiv isi asuma el riscul de a nu putea revinde intreaga cantitate la pretul dorit. Si ca orice actor rational, va dori sa fie remunerat pentru riscul pe care si-l asuma printr-un pret de cumparare mai mic.
Mai departe sugerati ca de fapt oricum nu exista niciun risc, pentru ca putem sti cu certitudine ca Hidroelectrica isi va putea vinde toata productia de energie. Imi pare rau, dar asta nu se poate intampla decat eventual intr-o economie planificata. Dumneavoastra insati vorbiti despre efectul crizei asupra consumului de energie. Risc exista tot timpul si un actor de pe piata nu isi va asuma un risc suplimentar decat daca va fi renumerat pentru asta, tot asa cum in cazul in care ar vrea sa se asigure impotriva unui risc, va trebui sa plateasca o prima.
Toate acestea nu inseamna desigur ca pretul la care Hidroelectrica vinde energia este corect sau nu. Dar sa spuneti ca nu e nicio diferenta intre a vinde o cantitate dintr-o bucata sau in 100 de tranzactii este absurd si, din punctul meu de vedere, pune serios la indoiala capacitatea dumneavoastra de a analiza aceasta situatie. Si atunci cum pot eu crede ca alte concluzii formulate de dumneavoastra in acest articol sunt corecte?
Multumesc de comentariu.
Hidroelectrica isi vinde intotdeauna intreaga cantitate de energie pt ca e mai rentabil sa produci hidro decat termo; practic Hidroelectrica a vandut intotdeauna toata energia produsa plus a trebuit sa cumpere frecvent de la Termoelectrica pentru ca se angajase sa vanda in contracte cantitati mai mari decat putea sa produca (si a vandut in pierdere – de exemplu in 2003, an de seceta, dar nu numai). Cand consumul scade, se vinde mai putin termo, lucru care s-a intamplat in 2009. In 2009 Hidroelectrica a vandut mai multa electricitate decat in 2008 in ciuda crizei, in timp ce Termoelectrica, Turceni, Rovinari, Craiova au vandut mai putin.
Sigur, am exagerat cu cele 100 de contracte. Ideea era ca intr-adevar exista foarte putini cumparatori care sa cumpere o cantitate de 1,75 TWh, dar s-ar gasi mai multi cumparatori care sa cumpere cantitati mai mici (si ar intra in competitie), pe langa cumparatorul care ar fi dispus sa cumpere intreaga cantitate la un pret mic.
N-am spus ca cele 10-100 de contracte ar trebui incheiate in timpul anului, ci se pot scoate pe bursa la licitatie in noiembrie – decembrie pentru anul urmator. Hidroelectrica are timp sa vada daca exista cumparatori; daca intr-adevar nu exista si nu se incheie tranzactia, mai poate scoate pana la sfarsitul anului oferte in cantitati mai mici sau mai mari pana gaseste cerere. Problema e ca Hidroelectrica pur si simplu nu INCEARCA sa gaseasca cele mai bune oportunitati pe care le ofera piata, ci „raspunde” direct unor cereri care s-ar putea sa n-o avantajeze.
Stimati comentatori, doamna Nutu v-a spus si ca Hidroelectrica are nevoie de bani de la stat ca sa faca investitii: deci ea da energie ieftina lui Mittal si apoi cere ajutor de la stat, adica din taxele si impozitele date de celelalte fabrici si uzine, si ele la fel de indreptatite sa fie competitive cumparand energie mai ieftina. Sau, daca vreti, Hidroelectrica cere bani de la voi, platitorii de TVA si alte taxe si impozite. Asta e tot.
Nu datorita mittal pierde hidroelectrica. din contra. fara clienti ca ei, s-ar duce de tot. alte companii o ingroapa. si pe langa ajutorul pe care il cere hidroelectrica pentru a acoperi acele pierderi, si companiile respective cer ajutor,si tot asa.
Conform actualei legislatii, 50% din profitul obtinut de companiile cu capital integral de stat se varsa direct la bugetul de stat. Daca Hidroelectrica solicita fonduri de investitii, exista 3 alternative:
1. ori profitul obtinut nu poate fi provizionat pentru realizarea unui capital suficient si atunci se apeleaza la actionari pentru investitii(legea 31/1990 revizuita si modificata)
2. ori hidroelectrica obtine un profit foarte mic sau deloc ca urmare a companiilor capusa ce erodeaza profiturile companiilor de stat pe criterii strict politice
3. ori hidroelectrica a descoperit noi portunitati si vrea sa se dezvolte, bineinteles pe banii actionarului(statul).
[…] Hotnews: Mituri si legende despre energia hidro si tranzactiile cu curent ieftin […]
Îngrijorător e şi faptul că se găsesc suficienţi (inclusiv printre ante-comentatorii mei) care susţin că acei consumatori foarte mari, precum Mittal, trebuie trataţi diferit pentru că „inchid o parte din productie, concediaza o parte din oameni, isi muta activitatea in alta tara”. Or, în momentul în care statul îşi promovează politicile economice prin companiile pe care le deţine, deşi are atâtea instrumente, nu doar că afectează concurenţa pe alte pieţe, dar afectează în mod direct interesul „acţionarilor” companiei de stat, adică al cetăţenilor. Câţi dintre dumneavoastră, dacă aveţi un mic magazin, aţi vinde prietenilor produsele la preţuri preferenţiale?
Imi pare rau ca nu ai inteles ce am vrut sa spun. Nu incurajez tratamentul preferential, dimpotriva. Dar faptul ca acesti giganti cumpara la un pret convenabil si pentru ei, si pentru stat, nu mi se pare tratament diferentiat. Din motivele sociale si nu numai pe care le-am enumerat si care sunt la indemana oricui. Este pacat ca oamenii sunt simplisti in gandire si se lasa prostiti cu televizorul sau in cazul de fata cu blogurile.
2 aspecte de remarcat
– militati pentru „piata libera” bazata pur pe „concurenta”. Din pacate conceptul in sine este o utopie, identic sistemelor politice. Nu exista in realitate piata libera. Nici macar in SUA, mare aparator al „petei libere” si mare propovaduitor al „concurentei” nu exista asa ceva – exista primordial „interes” apoi celelalte concepte economice – spre exemplu chinezilor le este „inchisa” piata pentru telecomunicatii in state, arabilor(gulf area) le este inchisa piata pentru infrastructura, etc. Singura zona care mai „crede” in conceptele acestea este Europa, care pana acum a reusit performanta sa-si reduca ponderea firmelor locale in defavoarea multinationalelor cu consecintele de rigoare.
– ignorati efectele sociale ale unui asemenea colos. Un gigant de asemenea valoare intodeauna sustine indirect o intreaga industrie paralela, deci inchiderea lui pentru ca nu face fata „conditiilor concurentiale” duce imediat la probleme sociale – somaj, saracie, creterea infractiunilor, dar si o prabusire economica in industria „paralela”. As aduce cazul „termocentralelor” energofage de la noi pe care nici un guvern nu indrazneste sa le inchida din cauza costurilor sociale – spre exemplu pretul curentului casnic ar sarii cu peste 25%(conform I.Serbanescu) Deci, care costuri sunt mai mari si pe termen mai indelungat in final?
– legat de cazul dvs concret: nu este corect, pentru ca se refera strict la utilizatori finali. Va asigur ca lucrurile se schimba cand lucrati cu firme a caror angajati va pot devenii ulteriori potentiali clienti, sau daca „prietenul” va face reclama la produs ceea ce duce la cresterea vanzarilor d-vs per ansamblu.
Interesant articolul dar nu complet si putin cam nedocumentat, cei care comenteaza sunt complet afoni in materie. Sa o luam pe rand „zic”.
Articolul:
1. 130 este pretul fara Tg adica 138,6 tb comparat cu 170 deci se pierde 31,4 lei/MWh adica 54,95 mil lei sau 12,8 mil euro care sunt transferati de la Hidro (statul roman) la Mittal.
2. chestia cu varful de consum e complicata, Hidro nu are cum sa produca numai in varf mai ales ca 60% din productie este pe firul apei (Portile de Fier I in special) deci hai sa o lasam la banda iar varful poate sa il vanda altfel.
3. De platit apa o plateste si acuma de vreo 4 ori mai mult (cum spune un domn mai sus) iar la vreo 3 centrale ii costa mai mult apa decat produc ei :-)) (tb sa haleasca ceva si aia de la apele Romane).
4. Cu Tarnita si investitia e si mai complicat, aici investitia ar tb sa o faca un consortiu de firme care or sa-si scoata banii in vreo 10 – 12 ani nu pe banii de acuma.
5. Termo e necesar dar are locul lui in piata si trebuie sa si-l gaseasca singur nu sa ii tina Hidro si Nuclearu in carca. Pe de alta parte jafurile ca Deva si Paroseni care produc mai scump decat in Germanica.
Acum comentatorii:
1. Prieteni ingrijorati de soarat romanasilor hai sa facem un calcul simplu 55 mil lei (tepa lui Hidro) / 12 (luni pe an) / 3000 (angajati Mittal) = 1520 lei/luna ar fi putut statuletu roman sa dea fiecarui angajat Mittal sa stea acasa. E o tampenie, nea Mittal nu inchide o otelarie ca nu are curent ieftin cand cererea de otel creste!
2. Cel mai mare bou zice ca „daca nu cumpara Alro si Mittal Hidro nu mai are ce sa faca cu energia”! Tampitule daca Alro nu ar cumpara cu 120 si Mittal cu 138 Hiro ar vinde cu cel putin 160 la altii (desi ar cumpara si astia, uita-te ce profit au).
3. Vorbim mereu de CEZ si Eon sau EDF. CEZ vinde energia la un pret mediu de 50 euro/MWh deci 215 lei/MWh, Eon vinde la 52 euro/MWh iar EDF la 55 Euro/MWh ==> 236 lei adica cu 100 de lei mai mult iar otelariile din Franta nu inchid fabrica.
4. Legenda asta cu inchide fabrica v-au bagat-o in cap sa va prosteasca. Acum 4 ani un tov sarb plangea pan Romania ca vrea sa cumpere energie cu 51 euro/MWh ca sa o vanda el cu 55 euro/MWH unui producator de otel din Muntenegru care nu a dat faliment nici pana azi.
Ar mai fi dar mai am si treaba si m-am plictisit.
P.S. : apropo uite ca incep si altii cu santaju. Interagro vrea si el. Normal, daca i-a dat lui Mittal si Marco de ce nu si lui?
1. Gresiti nr de angajati in Mittal. Nu 3000, ci 9300( e drept sunt valoriile raportate pe 2009)
http://ro.wikipedia.org/wiki/ArcelorMittal_Gala%C8%9Bi
2. Sunt incantat de „epitetele” folosite pentru a va argumenta opinia. Dupa o un astfel de „alint” credeti ca mai are valoare restul argumentatiei???
3. E suficienta reducerea productiei pentru a creea probleme. Lucru „experimentat” si in Franta si in Germania.
4. Din pacate am trait „legenda” d-vs, o aducere de-aminte a anilor ’90 e foarte potrivita aici, cand fabicile s-au inchis pe capete. Binenteles, toata lumea a fost fericita ca acele facilitati de productie „ne-economice”, „neadaptate la mediul concurential” au disparut… asa de fericiti au fost romanii atunci incat unele zone din tara(mono-industriale in special) nici acum nu si-au revenit din fericire si nici nu se intrevede vreo sansa sa-si revina economic pe viitor…(pastrez ca referinta potentialul dinainte de ’89)
Da recunosc ca exprimarea e dura insa cand cineva care nu are nici un pic de legatura cu domeniul se da expert in materie…..
Intrebare: de ce toate fabricutele privatizate produc profit si dau salarii iar inainte de privatizare trageau sa moara si salariile se dadeau cu intarziere? Oare nu din cauza unor astfel de contracte?
De ce or fi inchis nemtii minele din bazinul Rurh, ce au facut cei 7 mil de locuitori?
Oare in Cehia si Slovacia nu s-au inchis fabrici? Stiu e cinic dar ……
No offense…. Baietasii nostri pleaca pe afara si fac milioane de euro profit din energie la firme straine in loc sa faca la firmele romanesti.
Din pacate lasi impresia ca tu esti singurul prosti, Traderul Hidrist. Nu prea ai inteles nimic din articol si nici din comentarii. Ori esti superficial in gandire, ori esti stapanit de reavointa.
Si nu inteleg de ce il numesti santaj. E negociere. Si e normal in aceasta piata sa se negocieze. asa cum a facut Mittal, o face si Interagro. Sunteti atat de manipulati incat credeti ca tot ce fac aceste companii este sa fure statul, nu? Sunteti legat la ochi, fara sa vedeti altceva.Alte implicatii. Pacat. Datorita acestui mod de gandire si acestei mentalitati stam pe loc de 20 de ani. Pe principiul iliescian „nu ne vindem tara”.
„2. Cel mai mare bou zice ca “daca nu cumpara Alro si Mittal Hidro nu mai are ce sa faca cu energia”! Tampitule daca Alro nu ar cumpara cu 120 si Mittal cu 138 Hiro ar vinde cu cel putin 160 la altii (desi ar cumpara si astia, uita-te ce profit au).” acest gen de comentariu te caracterizeaza aproape perfect. Gandire simplista, fara perspectiva. As zice comunista, daca nu ai fi folosit cuvinte moderne gen „profit”. Sa crezi atat de infantil ca daca nu ar cumpara acesti giganti la un pret bun, hidro ar putea vinde altora sau chiar lor cu un pret mai mare este pur si simplu aberant. pentru ca pe aceasta piata, nu este posibil asa ceva. pentru nu hidro decide pretul, desi e singurul furnizor.si nici gigantii, desi sunt singurii capabili sa cumpere acea cantitate. tocmai de aceea a avut loc acea intelegere.dar in functie de interese, fiecare priveste cum vrea:”au furat statul” / „ajutam economia”. Daca nu poti intelege mai departe de text, mai bine nu mai comenta.
Domnu’ George cu g mic. Asta care zici tu ca nu intelege mai departe de text lucreaza exact in acest domeniu. Mittal + Alro consuma acum maxim 500 MW impreuna iar consumul Romaniei este de 5700 MW in gol si 8000 MW in varf (8600 azi), de unde tragi concluzia ca nu mai are Hidro cui vinde daca astora le vinde cel mai ieftin??? Stiu, prea multi termeni tehnici si financiari strica da hai sa incercam. Acum din Romania pleaca 900 de MW la minim 145 lei/MWh si maxim 200 iar pe spot (wow ce o fi asta) se vind 900 – 1400 MW la pretul mediu de 156 anul trecut si 228 azi. Banii aia pierduti de Hidro adica Romania (12 mil de euro daca intelegi) intra in buzunarele Marco Group (ALRO) si Arcelor Mittal.
Gata cu polemica ca e greu rau……
Ma bucur de faptul ca lucrezi in domeniu. Atunci ai putea intelege mai bine faptul ca acest consum de 500Mw al mittal si alro reprezinta cam 8% din consumul de 5700 al romaniei. ceea ce pentru doar 2 consumatori este urias,nu crezi??? Nu inteleg de ce tii mortis sa demonstrezi ca nu e corect ca acesti giganti(nu numai aceste 2 cazuri) sa beneficieze de alte preturi decat un consumator infinit mai mic. Si plus de asta, ca sa ii raspund si lui dorin david, acestia platesc in avans. ceea ce nu multi fac. Si tot nu mi-ai explicat unde ar vinde hidro 8% din consumul tarii daca nu acestor giganti? si la un pret mai bun.(in conditiile in care pretul cu care a cumparat mittal nu e mic deloc.doar „sub media pietei” asa cum se exprima microfonistele.)
Cred ca nu cunoastem (eu in orice caz nu le cunosc) toate detaliile vanzarilor „future” pe piata energiei electrice.
Acum cativa ani am auzit o relatare in care pretul energiei hidro ( intr-o situatie deosebita, este drept) a fost negativ!! Ca sa traduc: compania producatoare de energie hidro (canadiana, pe coasta de vest) a platit un pret pentru fiecate MWh preluat de Pacific Gas & Electric Company si distribuit in consum. Un lucru este cert ambele companii erau private deci nici gand sa fie altceva decat comert + constrangeri specifice domeniului.
Detaliile pot fi regasite. Provin de la o persoana care a lucrat in departamentul comercial al PG&E. In masura in care reusesc sa le regasesc le voi posta aici.
Fara sa am cunostinte economice (sau comerciale) am inteles ca un element esential al acestui tip de contracte este momentul cand se face plata. Plata se face in general in avans (uneori mult in avans) si se pare ca aici sta un element cheie al acestor tipuri de vanzari.
Nu am vazut nimic scris in legatura cu acest amanunt. Poate nu se face prea multa publicitate legat de acest lucru.
Doamna Nutu nu vedeti ca orice partid ajuns la putere devine surd si orb la aceste explicatii elementare:(
Domnule George nu contesta nimeni binefacerile consumatorilor giganti ci lipsa de transparenta in care acestora li se acorda facilitatile.
De ce sa ne dam mereu pe dupa plop si sa nu declaram fara ocolisuri ca este o decizie politica de a sprijini industria autohtona, asa privata cum e ea.
Nu trebuie sa fii academician sa-ti dai seama ca e ceva putred in Danemarca de cand si-au facut intrarea in scena reglementata sau nu de OPCOM(de prin 2002), baietii destepti ce nu castiga de pe urma gestionarii vreunui risc, ci asa cum bine puncta autoarea, de pe urma vamuirii unui produs al statului!!!
http://www.wall-street.ro/articol/Companii/97364/Hidroelectrica-estimeaza-venituri-in-scadere-cu-10-pentru-acest-an.html
In rezumat – Hidroelectrica si-a bugetata pentru 2011 venituri cu 10% mai mici, profit de cinci ori mai mic fata de 2010.
QED.
Atat timp cat vorbim de monopol ce rost are sa analizam? Pretul se stabileste in acest caz pe baza unei negocieri. Poate e nevoie de o terta entitate care sa monitorizeze negocierile pentru a stopa ingerinta politicului. Energia de acest gen nu se poate stoca decat cu greu, deci trebuie sa stii dinainte ce cantitate trebuie sa produci, si cine-ti sunt cumparatorii. S-a sugerat pe buna dreptate impunerea unui pret minim. Ideala ar fi spargerea monopolului (inclusiv la apa).
Se poate si varianta inchiderii marilor consumatori si transformarea Portilor de Fier in muzeu. Poate asa o sa populam Romania cu lei, elefanti, girafe, zimbri sau alte specii disparute.