vineri, martie 29, 2024

Mixul energetic al agromerărilor urbane

În orice metropolă consumul de energie este diversificat și în creștere prin mărirea acesteia ca arie geografica, în înălțime și a evoluției tehnologiei. Zona metropolitană este mult mai poluată decât orice altă zonă și de aici rezultand o speranță de viata mai scăzută a locuitorilor ei. De aici rezultă că aceste zone suprapopulate ar trebui să fie primele care beneficiază de trecerea la tehnologii mai puțin poluante.

O să mă refer mai mult la mixul celei mai mari aglomerări urbane a României. Cel mai nociv poluator este transportul. (nu discutăm de constructorii iresponsabili și de instituțiile care nu-și fac treaba) Emisiile de CO2, NOx, SO2 și de pulberi afectează cel mai mult sănătatea polulației, generand cheltuieli mai mari pentru sistemul de sănătate. Se dorește trecerea la transportul electric. Acesta se poate realiza prin două modalități: energia electrică este înmagazinată în baterii și energia este înmagazinată în hidrogen ce este transformat în energie electrică printr-o pilă de combustie. (La Tokyo, încă de anul trecut pransportul public a fost trecut pe hidrogen, în așteptarea Olimpiadei!)

Transportul cu energie provenită din acumulatori necesită în primul rând o infrastructură de producție, transport și distribuție de energie electrică deosebită. Acum un an am calculat că numai pentru autobuzele destinate transportului în comun este necesară o suplimentare a capacităților de producție de energie de aproximativ 50 MW pentru a putea încărca cele 1200 de autobuze aflate zilnic în circulația bucureșteană. Nu am socotit că se prevede o crestere a parcului auto cu încă 300. La toate acestea se adaugă poluarea și conusmul energetic al producției acestor acumulatori, pentru care nu s-a facut un bilanț de mediu și un bilanț energetic. Acești acumulatori au o durată oarecare de funcționare după care trebuie distruși. Știe cineva care sunt consumurile și poluarea acestei operațiuni?

De aici rezultă ca hidrogenul este viitorul transportului urban deoarece problemele enumerate mai sus nu există iar tehnologia este veche și verificată (dar nefolosită). Problema este că astăzi hidrogenul verde este destul de scump prin producere, transport și distribuție.

Un alt factor poluant în marile aglomerări urbane este asigurarea confortului termic: căldură iarna și răcoare vara. Puțini știu că 17% din locuințele din București se încălzesc cu lemne și cărbune, materiale carburante care poluează enorm. Urmatoarele instalații poluante sunt centralele de apartament ce folosesc gazul natural și deabia la sfarșit sunt marile centrale care furnizează agentul termic, dar și energie electrică. (București, având Elcenul ce are o cotă de piață de 5% din totalul producției naționale de electricitate.)

Trebuie să spunem clar că sistemul de alimentare centralizată cu agent termic este soluția agreată de Uniunea Europeana pentru aglomerările urbane. Dacă producția de agent termic este și cogenerare de înaltă eficiență, adică paralel cu energia termică se produce și energie electrică, avem randamente ce trec de 90%. Aceste randamente nu are rost sa le comparăm cu cele ale unei sobe pe lemne sau cărbune sau cu ale centralelor de apartament pe gaz.

Trebuie să spunem că dacă avem cogenerare putem vorbi de trigenerare, adică vara cu sistemul centralizat ce livreaza agent termic putem produce și răcire. (nu intru în amănunte …)

Și acestui sistem centralizat putem să-i aducem îmbunătățiri. Să ne uităm la soluțiile marilor clădiri de birouri: destul de multe din acestea sunt independente termic, adoptându-se soluții inovative precum încălzirea de la soare sau cu energie telurică prin pompe de căldură, păstrarea cât mai mult timp a căldurii și recuperarea ei dar și răcirea pe timp de vară prin soluții arhitectonice inedite. În principiu aceste soluții pot fi adoptate cu greu și de condominiurile existente, deoarece problemele încep de la proprietate: nu poți impune unui proprietar de apartament să facă modificări proprietății sale! … Dar sper că îl poți convinge … Și mai este problema banilor: cine va plăti? Nu exclud exisența în viitor a unor programme asemănătoare cu cel al anvelopării blocurilor. Nu exclud existența unor programe de îmbunătățire a producției de energie prin micro-cogenerare (termică și electrică), a transportului și distribuției acesteia precum și adoptarea unui sitem hibrid (desptre care am scris aici).

Mai există și problema energiei electrice ce are un consum în creștere în marile aglomerări urbane. Mă întreb cum face față Transelectrica și Electrica Cluj (DEER) în a satisface cererea avand în vedere sărăcia energetică a Ardealului, despre care am scris aici. Nici Bucureștiul nu stă chiar așa de bine și asta am semnalat-o acum câteva luni aici. Este clar că minuni nu se pot face peste noapte, dar se poate face o legislație corespunzătoare care să ajute pe cel ce investește în producția de energie, de la prosumator la compania ce investește în capacități medii și mari. În orice fel de energie! Nu sunt un fan al capacităților mari de regenerabile, deoarece au randamente mici (aici demonstrația) și dezechilibrează sistemul energetic național, dar la nivem micro cred ca soluția este salvatoare. Problema este ca ANRE-ul și ministerul să înțeleagă și distribuitorii să vrea, acei distribuitori care iau pe factură 25% din prețul total al energiei și care în loc să facă investiții, așa cum s-au angajat în contractul de privatizare, repartizează profitul, eventual prin „optimizare fiscală”. Nu mă pot gândi la eoliene, dar cunoscând suprafețele mari de pe clădiri și la evoluția tehnologiei pot spune că se ajunge la o eficientizare energetică a unui oraș.

Am spus că orașele se dezvoltă. Apar noi cartiere. Lipsa de viziune (și de școală) și noianul de interese ale grupurilor de presiune din jurul primăriilor fac ca să fim tot în anii ’90, de când se construiește haotic și ținand cont doar de profitul dezvoltatorului. Cred că primăriile trebuie să impună o conduită a dezvoltatorilor în a folosi soluții cu consum energetic mic al noilor cartiere sau clădirilor de birouri. (Nu pot sa nu amintesc de ceea ce a facut Ilie Bolojan in Oradea!) Cred că Parlamentul trebuie să creeze instrumente care să faciliteze noile soluții ce economisec energia și care îi amendează pe cei care nu le folosesc.

Cred cu tărie că hidrogenul se va impune în transportul urban. Problema este cum va fi obținut acesta. Înainte de alegerile locale am tratat subiectul gunoi – energie – hidrogen – transport urban. (aici, aici și aici) După experiența tristă cu gunoiul din Sectorul 1 bucureștean, este din ce în ce mai urgentă demararea construcției unor centrale pe gazeificare care să transforme deșeurile solide municipale în energie termică, electrică sau hidrogen.

O altă modalitate de a schimba mixul energetic urban este cea a încurajării prosumatorilor. Dar în România aceștia sunt de fapt împiedicați. O familie de prieteni, de peste doi ani a demarat acțiunea de obținere a aprobărilor și a montării celor câtorva panouri solare și a instalației de legare la rețeaua distribuitorului. Panourile sunt montate de cinci luni dar distribuitorul îi amână cu realizarea interconexiunii. în situația actuală a pieței, când cererea este mult mai mare decât oferta, când în toată țara există sărăcie energetică, avem doar câteva sute de prosumatori. Este adevărat că un prosumator nu poate să dea mai mult de câțiva kilowați, dar dacă ai o mie, deja ai câțiva megawați și daca ai 100.000 ai câteva sute de megawați, cam cât nu ar mai trebui să importam! Dacă mai socotim că Guvernul României, prin Agentia Fondului de Mediu, subvenționează prosumatorii, putem spune că biroctația aparatului de stat și reaua voință a distribuitorilor subminează economia națională și face ca banii dați prin subventii să fie aruncați în vânt. (Oare de ce instituțiile care se ocupă de cheltuirea banului public nu se sesizează?)

Săptămâna trecută trăgeam un Semnal de alarmă (la sfârșitul articolului) în care protestam asupra unei legi votate de Parlament prin care Minerii și energeticienii pot ieși la pensie după 25 de ani de activitate. Am găsit și cine sunt inițiatorii, sau cel puțin așa se laudă: trei deputați de la USR printre care și doamna Cristina Prună, acea doamnă care se visa acum câteva luni în scaunul de ministru al energiei. O stimez pe doamna Prună, deoarece este printre puținii care au criticat acțiunile miniștrilor energiei. (e adevarat că în ultimul timp din ce în ce mai puțin!) Cu cine a stat de vorbă stimata doamnă, nu știu, dar sper că nu cu ong-urile de mediu sau cu sindicatele. (părerea mea despre sindicatele din energie o cunoașteti de aici) Dar putem să mai interpretăm și așa: o luptătoare împotriva pensiilor speciale legiferează alte pensii speciale. Cea care securitizează domeniul energiei în USR, nu intuiește că prin această lege industria energetică se închide, riscând să rămână fără oameni, nepunând ceva în loc.

Distribuie acest articol

58 COMENTARII

    • Cum sa sustii ca randamaentul cet-urilor e 90% cind peste tot au km de conducte, pierderi gramada fara sa punem la socoteala personalul supradimensionat si utilajele vechi si prost intretinute ? Un minte de comunist a hotarit ca centralele de apartament nu sint bune pentru ca falimenteaza cet-urile din care sug politicienii voturile si gata, toti sint cu tunurile pe ele ! Dupa legea cu reducerea virstei de pensionare cu 13 ani pentru angajatii din cet-uri se pare ca falimentul e aproape, dar inca nedeclarat…

  1. Găsesc fascinant faptul că în toate, absolut toate articolele domnului Păcuraru apare urgența înființări unui incinerator de deșeuri :)

  2. „O altă modalitate de a schimba mixul energetic urban este cea a încurajării prosumatorilor„
    Unde?
    Poate doar daca stai in afara orasului, Corbeanca, Berceni etc. in Bucuresti in centru se poate aplica o astfel de solutie doar pe terasele blocurilor socialiste; in rest tesutul urban impreuna cu variatia de inaltime, nu permite implementarea unor astfel de sisteme.
    Mai mult, ca exemplu parcurgeti pe jos strazi ultracentrale ca, Str. M. Eminescu, Str. Viitorului, Calea Calarasi si Calea Mosilor (portiunea initial) nici nu trebuie sa ai vreo pregatire ca sa realizezi ca suntem la mare distanta de orice `principiu verde`. Inainte de orice trebuie intreprinse ample lucrari de CONSOLIDARE pe care ulterior poti monta sistem crestere a eficientei energetice. Lucrari pentru care trebuie intocmita legislatie atat pentru cladirile publice, dar mai ales pentru cladirile in proprietate privata cu mai multi proprietari.

    „Puțini știu că 17% din locuințele din București se încălzesc cu lemne și cărbune, materiale carburante care poluează enorm.„
    De acord, insa la fel nimeni niciodata nu vorbeste depsre rusinea acestui oras care nu epureaza apele uzate decat in proportie de 50% si asta incepand cu 2007; restul mizeriei merge Dambovita-Arges-Dunare-Delta-M.N.

    • avem o seama de cartiere de vile, unde solutia tehinca este buna. prietenii de cate aminteam stau intr-unul din ele!
      in rest deacord cu dumneavastra!

  3. Transportul public urban poate fi electrificat f simplu. Tramvaie, Troleibuze, Metro! Hidrogenul e inca extrem de scump.

    • Sistemele fotovoltaice de ex, au fost foarte scumpe in urma cu 10-15 ani. Dar iata ca s-au ieftinit.

      https://ourworldindata.org/cheap-renewables-growth

      https://ourworldindata.org/battery-price-decline

      In opiniile unor consilieri de genul matale, romanii trebuie doar sa mentina in viata vechiul lor sistem. Carpeli, peticeli pe ici colo, merge si asa, restul sunt mofturi si cheltuieli aiurea, nu? Apoi, in urmatorii 10 ani, continuati cu lacrimogene si schimonoseli de genul ca Romania nu are experti, know how, productie de componente, etc si pacientul trebuie mentinut in viata cu orice pret (in perfuzii daca nu se poate altfel). Ca doar nu in mod intamplator, Romania coboara pe acelasi calapod cu africanii… a ajuns sa importe pana si ingineri peentru montaj si mentenanta. https://www.ebihoreanul.ro/stiri/esec-la-secret-consiliul-judetean-bihor-vrea-sa-scape-de-centrala-pe-biomasa-care-a-produs-in-5-ani-pierderi-de-4-ori-peste-castiguri-165255.html

      • Stii sa citesti? Am spus doar ca e mai simplu cu tramvaie, troleibuze si ca hidrogenul e inca prea scump. Unde am vorbit eu de panouri solare?
        Sau ai treaba n-ai treaba iti pui placa aia tocita?
        Cite autobuze pe hidrogen sunt in mult laudata de tine Ge? Hai mai baga niste linkuri aiurea!

        • Ai dreptate taica, la inceput hidrogenul este scump, scalarea productiei insa, il va ieftini – asa cum a fost cazul fotovoltaicelor, bateriilor si altor tehnologii (graficele din linkurile de mai sus nu le-am postat in mod intamplator).

          UE a alocat Romaniei €10 mlrd pentru demararea tranzitiei energetice (valorificarea surselor regenerabile si integrarea lor in sistem) si mai vreo 2 miliarde de euro pentru cercetare. Chestiile astea sunt bani aruncati aiurea pe pereti, nu? Spor la impanzitul oraselor cu fire de troleibuz (ca in iepoca de aur;) alimentarea lor cu curent din import precum si la asigurarea lemnului de foc prin impaduriri!

          P.S. Concurenta pentru atragerea investitiilor private este mare, chiar si la nivel regional si parca vad cum Romania ramane codasa (spectatoare) cu toate resursele si cu tot potentialul ei. Si asta datorita geniilor formate in iepoca de aur (marii experti in imporvizatii, legatul cu sarma, etc) ca doar n-or accepta ei sa-i lase pe altii (generatiile mai tinere, Comisia Europeana, etc) sa spuna romanilor ce au de facut. Ei singuri (geniile epocii de aur) stiu cel mai bine ce este bun sau rau pentru romani, nu? Competitivitatea romanilor prin salarii mici si pret mic la energie trebuie mentinuta, ca doar „GDP-PPP”, jumara si stropul de vinisor conteaza… restul (cresterea competitivitatii prin atragerea investitiilor in modernizarea infrastructurii, productia componentelor, cercetare, modernizarea stocului de cladiri, crestrea salariilor medii, a calitatii serviciilor si a nivelului de trai, evolutia demografica – mai tarziu chiar si atragerea emigrantilor din alte tari, samd) sunt aiurelile economistilor din noua generatie, nu-i asa?

          P.P.S. Iata ca polonezii, maghiarii, cehii, slovacii au atras deja investitii consistente in fabrici de baterii, invertoare, instalatii de biogaz si alte componente… si vor atrage investitii aditionale in domeniu, de ordinul zecilor de miliarde. In urmatorii 5-10 ani, geniile carpatine vor baga placa aia zgariata cu birocratia bruxelleza care ii obliga pe romani sa importe energie sau componente, know-how, absolut tot, pana si ingineri, sudori, etc, la planificare, montaj, mententanta, samd.

          https://windeurope.org/newsroom/news/poland-adopts-historic-offshore-wind-act/

          https://www.pv-magazine.com/2021/02/19/northvolt-plans-to-expand-gigafactory-in-poland/

          https://www.electrive.com/2021/03/29/sk-innovation-to-build-two-new-battery-plants/

  4. La Tokyo, încă de anul trecut pransportul public a fost trecut pe hidrogen, în așteptarea Olimpiadei!
    Afirmatia e exagerata. De abia 70 de autobuze sunt cu hidrogen… si cum se produce hidrogenul in Japonia? Ghici!?

  5. Un articol cu foarte putina documentatie. Nu discutati nici un argument pentru care credeti „cu tarie” ca hidrogenul este viitorul. Sau de ce nu credeti in energie regenerabila la scara larga? Nu pomeniti nimic de energia nucleara si nici de impactul incalzirii globale asupra politicilor energetice. Va sfatuiesc sa scrieti articole cu mai multa documentatie si silogisme logice si mai putin „cred”.

    • Va rog sa cititi ce am scris in articolele trecute unde am adus argumentele dorite. Am gresit ca nu am pus linkuri si nu am facut trimiteri.

  6. Nu stiu ce sa zic. UE nu intentioneaza sa ofere facilitati de finantare pentru centrale pe gaz. Cele pe carbune sunt sortite inchiderii in urmatorul deceniu. Doar centralele cu gazeificare ar putea fi fiabile si rentabile, dar exista atata gunoi incat sa producem energie electrica si termica pentru urban? Si degeaba avem randament bun la poarta centralei, un sistem de distributie va avea mereu pierderi (macar 15-20%) plus costuri enorme de implementare si intretinere. Si costurile vor fi mai mari daca procentul celor conectati nu e suficient de mare. Cum ii motivezi pe cei cu centrala de apartament sa accepte costurile de rebransare?
    Orice lucrare de infrastructura urbana (bulevarde, pasaje, etc) are un cost sensibil marit (timp si bani) cand trebuie sa tii cont si de tevile care trebuie inlocuite periodic. Totul ar fi mult mai simplu fara tevile de apa calda si agent termic. Plus ca gazeificarea implica o rata de colectare selectiva a gunoiului absolut de neimaginat in Romania actuala.
    Parerea mea e ca un sistem centralizat in cogenerare e bun, dar costurile depasesc cu mult realitatea din Romania. Centralele de apartament (sau de bloc) sunt o solutie pe care nu o vad inlocuita prea devreme.

  7. Cica la oras se traieste mai putin din motive de aer… dar https://www.google.com/amp/s/m.zf.ro/amp/eveniment/topul-judetelor-cu-cea-mai-mica-si-cu-cea-mai-mare-speranta-de-viata-un-bucurestean-traieste-cu-5-ani-mai-mult-decat-un-locuitor-din-satu-mare-15548433

    Sunt multe cauze care scurteaza viata orasenilor, sedentarismul fiind una din principalele. Codoi, NOx nu sunt cauzele boliöor respiratorii ci mai degraba sulful si diferitele miniparticole. Miniparticole sunt emise si de frine, cauciucuri, praf etc.

    Se pare ca autorul a inceput sa creada in miturile sosite de la EU.

  8. Daca in zonele metropolitane speranta de viata este mai scazuta datorita a multor factori nocivi de ce nu incercam sa le descongestionam incurajand „viata la tara” ? stiu ca este „utopic” insa cel putin in SUA datorita pandemiei multi oameni s-au refugiat in zone mai putin populate.
    Zonele metropolitane devin tot mai greu de gestionat din toate punctele de vedere si numai prin masuri drastice precum interzicerea/restictionarea masiva a circulatiei individuale poate produce efecte imediate.
    Chiar daca sa zicem s-ar trece complet la electrificare, la ce ar ajuta daca mii de automobile electrice ar sta la fel ca si inainte in ambuteiaje ?
    Marile cladiri de birouri nu vor mai fi de interes si vor fi probabil transformate in locuinte, ( digitalizare si homeoffice) problema fiind zonele rezidentiale cu multe locuinte care necesita infrastructura energetica necesara.
    „…. alimentare centralizată cu agent termic este soluția agreată de Uniunea Europeana pentru aglomerările urbane” Si care sa fie solutia ? mari centrale pe baza a ce ? carbune, gaz sau petrol ? pe care tot UE dorste sa le elimine complet.
    O decentralizare ar fi poate solutia convenabila prin care fiecare cladire ar putea deveni „centrala” atat termica cat si electrica, solutii exista.
    Chiar daca nu este aplicabil la fiecare imobil, o mare parte din ele s-ar putea inzestra cu panouri solare, instalatii de incalzire pe baza de hidrogen, etc.etc
    Pt decentralizare insa este nevoie de un sistem inteligent prin care energia produsa in surplus sa poata fi redistribuita catre alti utilizatori etc.etc.
    S-a incercat prin SUA implementarea unor asemenea modele, nu este usor pt ca este ceva cu totul nou.
    Si totusi cum pot fi rezolvate problemele ?
    Nu cred ca pot exista solutii standard, fiecare zona metropolitana trebuind sa-si gaseasca propriul drum insa ramane valabila idea, descongestionarea lor ar fi mai utila printr-o reamplasare atat a infrastructurii industriale cat si sociale cat mai uniform in teritoriu evitand astfel producerea acestor mega aglomerari.

  9. Problema in Capitala este cu mult mai dificila. Da, sistem de termoficare centralizata dar nu retele de conducte pe mii de km, ci centrale de caetiere. Acum pretul gigacaloriei este cu subventie, dar cand nu va mai fi, preturile vor fi
    foarte ridicate. La pensiile si salariile din Ro, multi vor sta in frig. De mai multi ani, deja multi din blocuri se incalzesc prin masinile de gatit/aragaze si platim toti la fel gazeke. Prin PNRR de care se lauda V.Catu nu am vazut finantare pentru contorizarea apartamentelor din miile de blocuri construite dinainte de 1990. Caci ANRE cere si schimbarea tevilor de gaze din apartamente mai vechi de 25-30 ani. Apoi anveloparea termica nu trebuia facuta si pe balcoane, caci in vest sunt libere. Toate suprafetele vitrate dau acumulare de caldura vara, batute de soare si toti ne punem sistem se aer conditionat. In Ro ce luam pe mere dam pere!

    • Da, numai ca prea mai ai unde sa pui centrale de cartier, plus ca ar fi o intreaga nebunie a conductelor.

      ===

      Eu raman la ideea ca daca ramane cum e acum, unii isi vor pune centrale de apartament, altiivor folosi termoficarea, altii poate vor dori incalzire cu curent electric sau cu IR. Fiecare cum doreste. In fond, de ce ar trebui sa impunem oamenilor o unica solutie?

      • In Germania si in multe tari din vestul continentului, izolatiile care nu permit circulatia aerului (polestiren, etc) sunt de mult interzise. Izolatiile cu vata minerala sunt cele mai folosite (la cladiri noi exista alte solutii, termoizolantii sunt incadrati in beton). In Romania insa merge si asa, cu polestiren din ala impermeabil, principal este sa fie ieftin si usor de prelucrat pe santier ;)

        • Da asa este, dle Florix,dar la noi s-a mers pe afaceri cu firme agreate de primari la care au mai fost folosite si fonduri europene. Si acum se face tot cu polistiren gros de 10 cm, care mai este si inflamabil doar intre etaje, pe fatade, pe o banda de 15 cm latime s- a pus vata minerala, ca sa nu se propage rapid flacarile de incendiu. Apartamentele de blocuri au devenit nistr cutii nerespirabile si nocive.

  10. Un domeniu anost, strict tehnicist – energetica – pe care dl. Păcuraru îl face accesibil înțelegerii „profanilor”. Și asta fără a avea un „condei” de mare clasă literară, ci doar prin simplul apel la judecata de bun simț și la niște cunoștințe tehnice de bază, la îndemâna oricărui absolvent de liceu. Felicitări, d-le Păcuraru !

  11. Mai lasati-ma cu cogenerarea (ca nu va mai place rusescul termoficare) asta in Bucursti ca ma apuca nervii.
    Cand un sistem nu isi indeplineste scopul, acela de a asigura caldura si apa calda consumatorilor, trebuie sa dispara si sa fie inlocuit cu altceva.
    In Bucuresti majoritatea anului caldura se produce in CAF-uri nu in turbinele cu abur. Despre ce eficienta vorbim, cand arzi gaz in caf cu 92% randament si o duci in PT, perzi in conducte la greu si i-o dai omului rece la robinet vs centrala de apartament in condensatie cu 96% randamenet ai apa calda si caldura cata vrei?
    Comparatia asta consum de combustibil/randament producere caldura si electricitate in cogenerare si separata din anul 4 de la Energetica se facea pentru cazul in care caldura era chiar livrata consumatorului, fara pierderi, un sistem ideal. Azi comparatia nu isi mai are rostul pt ca aceasta caldura nu mai ajunge la consumator sau ajunge dupa ce un sfert din ea a incalzit cartitele. Facut calculul din nou o sa fie o surpriza pentru ca mixul energetic s-a schimbat fata de acum 40 de ani si nu mai ai acelasi centrala cu carbune cu care faceai comparatia!
    In Bucuresti vara doar poate CET Vest cu CCTG poate functiona in cogenerare pt a incalzi pamantul patriei ( ca doar de aia avem pierderi de 2000 t/h) ca fara pierderi intra sub minimul tehnic.
    Daca nu o omoara Primaria, termoficarea va muri singura pentru ca vor fi si altii satui de maretele servicii oferite si isi vor pune centrala termica de apartament ca si mine.

    • va inselati! CAFurile Elcen sunt pornite cateva zile pe an deoarece nu prea mai au ore de functionare. … si nici macar nu sunt multe! Vest: unu, Progresu: unu, Grozevesti: unu, Sud: doua. Mai mult de 90% din productia anuala e cogenerare, din care una e de mare eficienta, la Vest, un ciclu combinat. exista articole stiintifice care spun ca este singura posibilitate de a alimenta cu en termica un oras mare. astazi in marile metropele se creeaz retele termice care se maresc.

      • Daca aveti date pentru afirmatia ca merge 90% in cogenerare va rog sa le prezentati. Eu stiu ca se baga milioane de euro in retehnologizarea CAF-urilor (chiar pe 27.07 a aparut un articol pe tema asta) pentru ca nu mai au ore de functionare pe TA-uri si cazanele sunt in pom cu emisiile.
        In afara Vestului care poate merge cat de cat in banda pe cogenerare restul echipamentelor de cogenerare pornesc doar iarna si restul timpului baga CAF-urile de 100 Gcal cate 1 pe CET.

  12. E foarte probabil ca la un moment dat hidorgenul să devină combustibilul care să propulseze civilizația noastră. Pentru asta însă va trebui mai întâi găsită o modalitate efiicientă economic de producere a sa și depășirea unor obstacole de ordin psihologic. Hidrovgenul e foarte inflamabil și exploziv. Dacă două mașini cu hidrogne se accidentează în zilele noastre au toate șansele să facă ca Hiroșima.

    Însă de la marele potenial al hidrogenului și până la a afima că „La Tokyo, încă de anul trecut pransportul public a fost trecut pe hidrogen, în așteptarea Olimpiadei!” e ceva ridicol. În Tokyo sunt 70 de autobuze mari și late cu hidrogen – Cam câte avea și Disney în Orlando Florida acum vreo 10-12 ani :). Tokyo e de fapt deservit de vreo 1400 de autobuze din alea Diesel…

    În toată Japonia sunt sub 4000 de vehicule cu hidrogen la 69 de milioane de mașini cu motoare cu combustie… Doar în Tokyo sunt vreo 4 milioane de mașini cu motoare cu combustie… După nu mai puțin de 18 ani de la lansarea cu mare tam-tam a mașinilor hibride, respectiv 13 ani de la lansarea a celor plug-in hybrid japonezii au doar vreo 150000 de astfel de mașini, în pofida subvențiilor, a reclamei agresive și a prețului oneros la benzină și motorină…

    • Hidrovgenul e foarte inflamabil și exploziv. Dacă două mașini cu hidrogne se accidentează în zilele noastre au toate șansele să facă ca Hiroșima.
      Pentru toți cei care așteaptă încă un Hindenburg, ar trebui spuse câteva lucruri.
      Temperaturile de autoaprindere sunt pentru motorină 230°C, pentru benzină intre 300 și 400°C în funcție de calitate, iar pentru hidrogen abia 536°C. Care substanță este mai inflamabilă?
      Hidrogenul arde conform ecuației chimice: 2H2 + O2 = 2H2O. Reacționează 3 moli de gaz și rezultă doar doi, adică un volum mai mic decât cel inițial. Dacă nu ar fi dilatație datorată temperaturii ar fi implozie, nu explozie.
      Octanul arde astfel: C8H18 + 12,5O2 = 8CO2 + 9H2O, deci reacționează 12,5 moli de gaz și rezultă 17 moli, adică o creștere de volum de circa 40%. Care este mai explozibil?
      De acord însă, ambele sunt periculoase dacă ard necontrolat. Unde domină clasamentul hidrogenul este temperatura de ardere în aer, adică vreo 2200°C față de benzina cu doar 1950°C. Dilatarea este comparabilă în ambele cazuri, așa că nu asta face diferența.
      Impulsul este însă proporțional cu masa gazului. Co2 rezultat din arderea octanului are masă molară 44, iar apa 18. Deplasarea moleculelor este aproape egală în ambele situații, dar masa codoiului este de aproape 3 ori mai mare decât cea a apei. Care gaz creează o undă de șoc mai puternică?
      Hidrogenul e greu de stocat, de obicei în butelii de 5 kg la 700 bar. O astfel de butelie nu cedează la fel de ușor ca un rezervor de benzină. Pot apărea cel mult fisuri, prin care hidrogenul s-ar scurge rapid, întrucât difuzează foarte ușor și se ridică rapid la înălțimi, nemaifiind periculos. Benzina în schimb se întinde rapid pe șosea, iar un eventual incendiu ar fi greu de limitat. Mai trebuie însă considerat și faptul că autoturismele cu hidrogen sunt mai ușoare și, foarte curând, vor fi dotate cu tot felul de senzori și sisteme preimpact, care vor reduce viteza automat în caz de pericol.
      Obstacolele de ordin psihologic se pot depăși cu oarece silință.

      • Ați sesizat în mod involuntar problema :)

        Comparațiile între temperatura de aprinderre și energia explozivă sunt adevprate numai că ele sunt făcut între un lichid și un gaz la presiunea atmosferică. problema e că rezervorul unei mașini cu hidrogen la presiune atmosferică ar fi un pic mai amre ca mașina :). Deci el trebuie comprimat. Ați spus 700 bari (adică vreo 700 de atmosfere), în realitate se merge și mai sus sau se consideră chiar lichefierea – ceea ce e și mai înfiorător. Deci energia explozivă a hidrogenului din socotelile dumneavoastră de mai sus cam trebuie înmulțită cu cel puțin 700…

        Diferența dintre noi doi e că eu am văzut teste de impact ale unei mașini cu pile de conbustie și pe cele ale aceleaiași mașini cu rezervor cu benzinîă. Aia cu pile de combustie a făcut ca Hiroșima. Adică așa cum am spus…

        Cei ce cumpără sau utilizează azi mașini cu rezervoare cu hidrogen semnează tot soiul declarații stufoase prin care se declară de acord să facă bum-bum sau să ardă scrum dacă se întâmplă vreoă=un accident. Nu-l văd pe Dorelul ce se teme să-și facă un vaccin inofesnziv semnând așa ceva prea curând :)

        Nu în ultimul rând, chiar credeți că doispozitivele anticoliziune vă protejează de un impact frontal sau de intratul într-un pom la mare viteză?! În SUA sunt standard pe majoritatea mașinilor noi, împreună cu parcarea automată de vreo 5-6 ani. Au redus foarte mult numărul accidentelor ușoare în care o tanti speriată apasă accelerația în loc de frână la stop, respectiv a redus numărul pietonilor călcați de mașini, dar după câte știu eu nu au redus cu nimic numărul coliziunilor la mare viteză ce cauzează majoritatea deceslor în trafic.

        • 5 kg la 700 atmosfere sau depresurizate tot 5 kg sunt. În interiorul buteliei nu există și nu poate pătrunde oxigen. Deci explozia e imposibilă în interior. Doar scurgerile de hidrogen se pot aprinde, dar acestea sunt minore.
          Mai an nici nu știați de pile de combustie, confundandu-le cu motoare cu ardere internă ce folosesc drept combustibil hidrogenul și vreți să vă cred că ați asistat la teste de impact? Ale căror modele? Făcute unde și în ce condiții?
          Dacă cumpărătorii de vehicule antrenate de astfel de pile de combustie semnează nuș’ce declarații, atunci e simplu și puteți pune un exemplar aici. Însă la ce le-ar folosi asta celorlalți participanți la trafic?
          E adevărat, niciun senzor nu poate elimina complet riscul unui impact, dar îl poate diminua. Într-un pom te poți propti și cu un V8 care-ți ajunge direct în poală.

  13. Câteva observați suplimentare. Dioxidul de carbon nu e un gaz poluant. E de fapt gazul vieții.

    Cel mai mare sistem de încălzire centrală din Europa îl are Moscova. După el pe locul 2 e Bucureștiul. Ambele orașe având probleme imense ÎNTOTDEAUNA atât cu încălzirea pe timp de iarnă cât și cu furnizarea ape calde. Trebuie să un simț straniu al umorului sau creierașii pe bigudiuri ca să-ți dorești să investești miliarde bune pentru a emula acele fiasco-uri epice. Nimeni n-a reușit niciodată să rezolve cu adevărat „micul detaliu” al pierderilor prin conducte și al mentenanței colosele necesare pentru ținerea lor în funcțiune.

    Nu în ultimul rând oamenii vor să trăiască tot mai bine, nu mai rău. Deci pe măsură ce devin mai prosperi vor face tot posibilul să abandoneze blocurile de apartamente și să se mute în case individuale cât mai departe de aglomerările urbane. Imobilul de apartamente avea sens atunci când construcția era mai ieftină ca un automobil, respectiv când automobilul era încă un lux. Azi raportul s-a inversat. Ce om normal își dorește să locuiască într-o cușcă de iepuri unde să-l audă vecinii când își regulează femeia sau să-și vadă copiii jucându-se printe betoane cenușii?!

    Dacă evul mediu ar fi avut „planificatori” & „strategi” ca ăștia de azi, s-ar fi apucat să construiască lumea în jurul prezumției că omul va locui mereu în colibe. :) Ei uite că civilizația colibei a trecut demult și nimeni nu vrea să se întoarca la ea. Exact asta va fi și soarta blocurilor.

    • Sigur ca asta va fi soarta blocurilor in Ro. Numai ca intrebarea este in cat timp? In 10, 20 sau 100 de ani?

      Deocamdata unii constata ca a sta la casa e la fel de incomod ca la bloc (si blocul si casa fiind tot in Romania) iar avantul constructiilor de blocuri e incredibil in Ro.

      Mie mi-ar fi de greu sa prevad preferintele locative in Ro, dar pentru urmatorii 20 de ani as paria pe blocuri.

      • Nu știu ce să zic. Eu nu am cunoscut pe nimeni care să se fi mutat de la bloc la casă și care să-și dorească să se mai întoarcă vreodată la bloc.

        Când vin în România văd că majoritatea constucțiilor noi sunt case individuale (sau cel mult duplex) și foarte puține blocuri. Iar alea care sunt sunt foarte mici. Asta cel puțin în Cluj de unde iau avionul, și în urbea mea natală. De aceea n-aș paria deloc pe blocuri.

        În America e și mai brutal. Practic toate blocurile noi sunt exclusiv locuințe sociale sau de închiriat pe termen scurt. Zonele rezidențiale noi sunt doar de case.

  14. Ar fi interesant de vazut cum afecteaza consumul de energie cresterea suprafetei unitatii locative.

    S-ar cere discutata si planificarea urbana, pentru ca daca ne gandim numai la transport, conteaza cum plasezi zonele rezidentiale, cele comerciale sau de lucru, precum si cum anume e organizat traficul.

    Povestea centralelor de apartament e mai mereu discutata exclusiv din perspectiva tehnica sau de mediu. Insa nu trebuie uitat ca reprezinta o modalitate de a decide fiecare la ce temperatura vrea sa vietuiasca :-).

    Un alt lucru pe care eu il consider relevant dar rar discutat este relevanta diversiatii surselor de incalizire si a celor pentru transport.

  15. O politica urbana coerenta si moderna dupa 1990 pentru Capitala nu a existat. Si de la aceasta lipsa de viziune urbana pornesc toate problemele de confort si calitate a vietii. Toti ministri de lucrari publice, primarii generali si de sectoare nu si au pus problema de cum vor dezvolta noi cartiere, reducerea cociabelor tiganesti, a incalzirii cu lemne, traficului, zgomotului si poluarii. In Marea Britanie,Franta, se face o restructurare urbana, se demoleaza vechile case si blocuri, spitale, etc. pe locul lor se ridica altele. La Buc. au pastrat toate blocurile comuniste si pe orice parcea au ridicat alte blocuri. Pe locul vechilor platforme industriale au aparut zeci de malluri si constructii. Fara parcari, spatii verzi, zone de agrement, alte dltari publice si private. Densitatea constructiilor si haosul urbanistic a crescut infernal de mult si averile celor din primarii au venit de la o mafie imobiliara, greu de stavilit.

  16. Poate sint de interes citeva fapte trecute cu vederea. Din practica.
    1 – Centrala de biomasa de la Sacuieni Bihor. Fonduri europene, cum altfel? Complet fiasco. Capacitate de productie anuala instalata 4457 MW/an. Nu a atins-o vreodata. Productie efectiva: 3600 MW/2017, 3000/2018, 229 in 2018 si 2019. Oprita cu totul in 2020. S-a stricat. In anul inchiderii a consumat 6 mil lei si a produs electricitate de 56 000 lei.
    Costuri: investitie 23.68 miloane lei. Buget de operare anual inclusiv salariile (20% din buget, majoritatea sinecuri): 5.2 – 6.0 milioane lei/an. In 5 ani de exploatare a produs doar pierderi.
    2 – Centrala termica Oradea. Fonduri europene, vechea termocentrala pe carbune trebuia inchisa, era veche, scumpa, proasta, extrem de poluanta (si nu mai facea fata dezvoltarii orasului). Inclocuita cu o centrala pe gaze in cogenerare. Pina aici toate bune. Doar ca in anul curent are de platit 60 000 000 lei Certificate codoi. Ca deh, s-a scumpit escrocheria, de la Euro 21/certificat in 2020 la Euro 58/certificat in 2021 cu tendinta de crestere spre Euro 60/certificat. Zice-se ca e una dintre cele mai performante tehnic centrale din Romania. Ce-o fi cu celelalte Dumnezeu cu mila. Pina una alta oradenii n-au decit a se scotoci prin buzunare si sa ceara ajutor de la Guvern. Adica de la noi toti.
    Asadar Salaj, Botosani, Galati, Dolj, Caras Severin, Bistrita, Ialomita, Bucuresti, Buzau, Suceava, aveti de plata pentru ce i-a mai dat prin cap lu’ Madam Talalayen si birocraturii bruxelleze.

  17. Incerc mai jos sa redau un calcul super simplificat pentru 1 BLOC COMUNIST asa cum se regasesc in majoritatea cartierelor Berceni, Rahova, Pantelimon etc.

    LOCUINTA COLECTIVA (L.C.) P+10 – 11 niveluri
    Suprafata amprenta la sol si respectiv a terasei peste ultimul nivel = ~ 600 mp
    8 apartamente cu 2, 3 camere / nivel = 88 unitati locative (u.l.)
    Consum mediu / u.l. = ~ 150 kWh / luna
    Consum mediu / L.C. = 13200 kWh / luna

    In medie pe terasa blocului de 600 mp in cel mai bun caz se pot monta ~ 375 panouri cu sup. de ~1,6 mp cu putere de 265 W.
    1 sistem de panouri fotovoltaice de 100 kW montat pe 600 mp produce (in cele mai bune conditii) 12000 kWh/ luna.
    Deci, in concluzie 12000 kWh productie sistem panouri fotovoltaice < 13200 kWh consum L.C. – NU POATE DEVENI PROSUMATOR

    Constructiile cu inaltimi mai mici din zona centrala nu pot participa la `gridul energetic` sau auto sustine din panouri fotovoltaice datorita conditiilor de insorire/umbrire defavorabile.

    • Un sistem mentionat mai sus are un cost de instalare mediu de 450000 lei ceea ce ar conduce catre un cost de 5100 lei / u.l. ceea ce ar reprezenta costul facturii de energie elctrica pe aproximativ 4 ani pentru o familie. Pentru acest proces ar trebui sa se puna de acord in aceasta directie toti locatarii din cele 88 u.l.

      Cati ar fi dispusi sa plateasca pentru o astfel de investitie ?

      • Daca locatarii primesc finantari (in conditii favorabile) cred ca toti ar fi dispusi sa faca asemenea investitii.

        P.S. Daca locatarii nu sunt dispusi sa investeasca, vin eu si le construiesc sistemul (chiar daca investitia s-ar amortiza si in 7-8 ani sa zicem, nu neaparat in 4;)

        • @ Florix:
          Poate ca ceea ce afirmati suna plauzibil pentru cateva (nu multe) locuinte colective de acest tip. Insa daca preluam modelul de mai sus si il amplificam la scara bucuresteana obtinem urmatoarele:
          nr. LOCUINTE COLECTIVE SOCIALISTE ~ 8600 U.
          numar locatari >> 1 mil. de persoane (care trebuie sa se puna de acord)
          cost estimativ investitie: >> 800 mil. euro

          Pe langa toate aspectele general dificile; undeva jos in lantul implementarii se vor intampina urmatoarele situatii `neinsemnate`:

          TERASA blocului nu au fost proiectata pentru a facilita montarea unui sistem de panouri fotovoltaice de asemenea anvergura; unica functiune actuala a acesteia este de invelitoare.
          La cota de + 35,0 m fata de cota 0,00 incarcarile din vant sunt foarte mari pentru un astfel de sistem care nu poate sta fara o structura metalica incastrata in planseul de beton al ultimului nivel. Deci aceasta structura are nevoie de niste reazeme speciale, care trebuie sa fie montate fix in dreptul grinzilor ce sustin planseul (si nu poti face asta fara releveu, expertiza tehnica, proiect, alt cost, alta bataie de cap)
          Inaintea inceperii unor astfel de lucrari trebuie sa te asiguri ca ai incheiat deja cu termosistemul (anvelopa) unde la terasa este format din min 20 cm pol. EXD si restul straturilor ce compun invelitoarea.
          Majoritatea invelitorilor pentru acest tip de terasa sunt din carton bituminos montat in 2 straturi cu amorsa, peste care se toarna sapa de protectie. Odata instalat sistemul, orice problema de infiltratie va devenii un cosmar de rezolvat (vorbim de probleme care pot aparea in urmatorii 20 ani).
          Nu in ultimul rand organizarea de santier va fi dificila.

          `Probabil o sa se intample totusi, cred`

  18. Hidrogenul va devenii combustibil universal EXCLUSIV cînd cumulat :
    – OPEC va decide sa se sinucidă .
    – Arabia Saudită nu va mai pompa miliarde anual în USA ca taxa de protecție . ( că nu le mai cumpără nimeni petrolul )
    – Rușii vor găsii undeva destul hidrogen sa alimenteze Germania pe care acum o satura cu gaz metan.

    Pina atunci , înainte cu pedefeuri frumoase, tocat banii contribuabililor cu directive utopice.

    PS.
    In 1876 neamțul OTTO a realizat primul motor . De atunci și pina acum , 2021, au trecut o grămadă de ani. Mai bine de 140 de ani.

    Motoarele astea au devenit treptat universal raspindite . Basca o întreaga industrie planetara de extracție a materiei prime , rafinare și distribuire capilara a produsului finit ( benzina motorina). Plus o întreaga industrie auto care produce zeci de milioane de noi mașini anual.

    Acum sigur UE va realiza noua revoluție în doar 30 de ani. 😀😀
    Industria auto va abandona petrolul, noile motoarele toate pe hidrogen ( sau electrice ) .
    Nu se întreabă nimeni de unde atîta hidrogen sau curent electric zilnic ?
    Trecem la electroliza mărilor și oceanelor ?
    Cu curent de la fotovoltaic și eolian ?
    Nu ajunge întreaga putere instalata și actuala.

    Oricum daca nu reușesc , nici o problema.
    Madam Ursula și actuala gașca UE vor fi mândri pensionați . Cu pensii mărețe comunitare complementare celor naționale.
    Nimeni nu pricepe că timpul trece , leafa merge inclusiv la UE ?

  19. 1. Pana la ora actuala, producerea hidrogenului a fost corelata cu procesele tehnologice care necesita consum de hidrogen. Din p.v. fizico-chimic, hidrogenul are un „mic” defect: nu se poate depozita timp indelungat, el trebuie sa fie consumat pe masura ce este produs, pentru a-si pastra proprietatile care il fac competitiv.
    O alta problema care apare in folosirea hidrogenului ca resursa energetica in transport, este outputul procesului de ardere. Intr-adevar nu se mai produc dioxid si mono oxid de carbon, nici noxe sau particole solide, in schimb se produc vapori de apa (reactia chimica din chimia alimentara H2 + 0,5 O2 = H2O)
    Acesti vapori cu densitate mai mica decat a aerului se ridica in atmosfera si pot forma in timp, bariere cu efecte similare gazelor de sera.
    Acest aspect constituie principalul impediment in dezvoltarea transportului pe baza de hidrogen (impediment mai important decat infrastructura specifica de transport, inmagazinare si alimentare).

    2. Personal sunt f. curios sa aflu ce „minune de tehnologie” este aplicata la CET pentru a avea un randament de 90% la productie (adica la „poarta CET-ului”). Probabil ca datele folosite sunt „umflate artificial” deoarece nici cand este nou un CET nu atinge randament de productie 90%! Sugestie: sa nu va fi informat cine v-a informat, de factorul de productie care intr-adevar este minim 90%.
    .

  20. A auzit cineve de ractoarele cu Thorium pe care China doreste in 2030 sa le produca in serie ? ar fi intradevar un pas important catre ceva nou, eficient.
    Poate avea succes un asemnea model in Europa ? sau vom fi obligati sa ne plimbam cu trotinete si biciclete electrice ?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Păcuraru este consultant în regim de freelancing. Are un doctorat în „Relații Internaționale și Studii Europene” la Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj Napoca cu o teză depre securitatea energetică a României. (2013) Este autorul cărților „Romania – Energie si Geopolitică” (2018) și „Energia – o problemă de securitate națională” (2022), precum și a numeroase articole științifice în domeniul securității și politicilor energetice în publicații de specialitate naționale și internaționale.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro