luni, octombrie 26, 2020

Miza Programului Național de Lucrări Publice (PNLP): relocarea producției din Asia. O propunere

Lucrările publice reprezintă cheia depășirii crizei economice iar Programul Național de Lucrări Publice (PNLP), șansa modernizării României și argumentul principal în bătălia pentru relocarea producției.

Criza generată de Covid19 va produce schimbări economice importante și o competiție între țări pentru a atrage industriile relocate, în special din Asia.

Peste tot în lume și în orice perioadă, un stat puternic și responsabil, găsește în infrastructură cheia ieșirii din criză.

Direcționează fonduri importante, inclusiv atrase către investițiile publice, prin creșterea deficitului bugetar.

Marea șansă a României, în acest context, este că beneficiază și de un sprijin financiar de aproximativ 80 de miliarde de euro din partea Uniunii Europene (atât fonduri nerambursabile cât și împrumuturi).

Direcționarea unei cote importante din această sumă către investițiile publice generează dezvoltare pe orizontală a economiei, creează un mecanism în care sunt atrase activități diverse (producție, comerț, transport, alimentație, etc) și pune bazele reîncadrării profesionale a unor categorii afectate de șomaj, în perioada crizei.

Mai mult, în situația actuală a României un program complex și coerent de lucrări publice, cu reguli clare, transparente și nediscriminatorii va reprezenta baza depolitizării și alocării nepartizane a fondurilor publice.

Folosirea unor criterii de performanță, inclusiv de natură bugetară, va crea premisele profesionalizării administrației locale și îmbunătățirii colectării veniturilor locale.

În aceste condiții, propun crearea unui cadru național de investiții publice, care să înlocuiască actualele scheme și programe de alocare, adesea clientelară și discreționară a resurselor publice.

Fundamentul acestui cadru național este Programul Național de Lucrări Publice (PNLP), care:

Va fi organizat pe două componente:

• proiecte pentru investiții realizate la nivel nivel regional și județean;

• proiecte pentru investiții realizate la nivel local.

  • Va asigura finanțarea investițiilor în domeniul infrastructurii, lucrărilor tehnico-edilitare (alimentare cu apă, canalizare, epurare, etc.), infrastructurii educaționale, sociale, culturale, recreaționale și sanitare de prim ajutor.
  • Va asigura unificarea politicii de lucrări publice.
  • Va permite crearea unui mecanism de prioritizare a proiectelor (cu accent special pe realizarea și extinderea sistemelor de alimentare cu apă, rețelelor de canalizare și epurare, precum și a realizării zonelor industriale și agricole pe platforme comune, în exteriorul localităților, în spații unde extinderea zonei rezidențiale nu va mai fi permisă).
  • Va asigura crearea unui cadru comun (a unei grile de evaluare, punctare, implementare și monitorizare comune) pentru finanțarea proiectelor de lucrări publice, pe baza modelului utilizat la accesarea fondurilor europene.
  • Va asigura realizarea acestei grile comune de evaluare și punctare a proiectelor, în acord cu reprezentanții Comisiei Europene și ai principalilor finanțatori internaționali (Banca Mondială, BEI, BERD, etc.).
  • Va integra toate schemele și programele actuale de finanțare a investițiilor publice (PNDL, PNCIPS, programul de iluminat public, alte programe guvernamentale, etc.), cu așezarea pe baza principiilor PNLP.

Originalitatea, elementul fundamental care diferențiază Programul Național de Lucrări Publice (PNLP) de toate programele existente până în prezent în România este reprezentată de responsabilizarea autorităților locale și județene, pe baza următoarelor principii:

  1. COMPLEMENTARITATEA INVESTIȚIILOR
  • Pentru a putea obține finanțare în cadrul PNLP, autoritățile locale și județene au obligația de a realiza, pe aceleași principii, unul sau mai multe proiecte, din fonduri proprii sau împrumutate, cu o valoare de minimum 10% din valoarea proiectelor solicitate la finanțare prin PNLP.
  • În cazul autorităților județene, a celor din municipiile reședință de județ sau asociațiilor acestora, se va analiza posibilitatea unei cofinanțări locale a proiectelor finanțate prin PNLP.
  1. RESPONSABILITATEA BUGETARĂ
  • Vor fi finanțate / prioritizate în cadrul PNLP unitățile administrativ – teritoriale care au realizat un anumit grad de colectare a impozitelor și taxelor locale (care se poate stabili de exemplu, la minimum 70%).
  • Cu cât gradul de colectare este mai mare cu atât punctajul obținut de proiectele depuse în cadrul PNLP va fi mai mare.
  1. RESPONSABILITATEA FAȚĂ DE MEDIU
  • Pentru orice proiect selectat la finanțare prin PNLP, autoritățile locale și județene (sau asociațiile acestora) au obligația de a împăduri (din fonduri proprii) o suprafață minimă de teren (de ex. 1 ha) și de a întreține suprafața împădurită.
  • Pentru proiectele cu valoare mai mare de 200.000 euro, suprafața împădurită va fi de minimum 1 ha, pentru fiecare 200.000 euro alocați în plus prin PNLP.
  • Asumarea de către autoritățile locale sau județene a împăduririi unei suprafețe mai mari decât limita minimă (și menținerea acesteia), atrage obținerea unui punctaj superior.
  • Pentru toate tipurile de investiții, punctajul va crește cu cât ponderea investițiilor în energie regenerabilă (eoliană, solară, geotermală, etc., după caz) este mai mare în cadrul proiectului.
  1. PRIORITIZAREA UTILIZĂRII FONDURILOR NERAMBURSABILE
  • Toate proiectele de lucrări publice vor fi întocmite, evaluate, punctate, implementate și monitorizate după aceleași reguli comune.
  • Indiferent de sursa de finanțare: fonduri europene, alte finanțări nerambursabile, fonduri de la finanțatori internaționali, fonduri de la bugetul de stat sau bugetele locale.
  • Unicitatea Programului Național de Lucrări Publice (PNLP) este dată de faptul că vor fi finanțate cu prioritate, proiectele care corespund unor axe de finanțare din fonduri europene, care au fost declarate eligibile dar nu au fost finanțate din cauza epuizării fondurilor europene.
  • În cadrul PNLP vor fi finanțate întâi proiectele depuse pentru finanțare la fonduri europene, declarate eligibile dar rămase fără finanțare din cauza epuizării fondurilor, apoi proiectele depuse spre finanțare la alte fonduri nerambursabile (ex. fondurile SEE) sau cele din sume împrumutate de la finanțatori internaționali (BM, BEI, BERD, etc.) și nefinanțate tot din cauza epuizării fondurilor.
  • Pentru proiectele de lucrări publice, finanțate prin PNLP, pentru care nu există linii de finanțare din fonduri europene, alte fonduri nerambursabile sau finanțări internaționale atrase, se va stabili un mod de selectare și punctare similar fondurilor europene.
  • Stabilirea și respectarea unor reguli comune de evaluare, punctare, implementare și monitorizare a proiectelor de lucrări publice, indiferent de sursa de finanțare, are marele avantaj că reduce la minimum riscul dezangajării fondurilor europene sau altor fonduri nerambursabile.
  1. RESPONSABILITATEA POLITICII DE LUCRĂRI PUBLICE ȘI EFICIENȚA UTILIZĂRII FONDURILOR
  • Ierarhizarea proiectelor în cadrul PNLP va ține cont de regulile eficienței utilizării fondurilor publice.
  • Infrastructura rutieră și pietonală se va finanța acolo unde există rețele de utilități (apă, canal, gaz, alte rețele amplasate în subteran etc.) sau unde amplasarea viitoare a acestor rețele, inclusiv a branșamentelor nu va afecta infrastructura rutieră și/sau pietonală modernizată, timp de minimum 5 ani.
  • Esența acestui principiu este responsabilitatea și responsabilizarea; evitarea situațiilor în care după realizarea unui proiect (ex. reabilitare drum, alei, trotuare, sisteme de scurgere și preluare a apelor pluviale) se intervine asupra lui pentru realizarea altuia (ex. rețele subterane, branșamente, etc.).
  1. INVESTIȚII PILOT, PE BAZĂ DE PROIECTE TIP
  • O abordare diferită propusă de PNLP este existența unei componente care se adresează comunităților mici (în special localități mici, depopulate, cu resurse financiare proprii foarte reduse) și celor izolate.
  • Prin PNLP se vor realiza proiecte tip (în special, dispensare sătești, grădinițe, after-school, sisteme locale de alimentare cu apă brută, etc.), cu costuri standardizate, care vor fi puse la dispoziția autorităților locale, asigurând astfel reducerea costurilor și a perioadei de implementare.
  1. VERIFICAREA CALITĂȚII LUCRĂRILOR ȘI RESPECTAREA OBLIGAȚIILOR ASUMATE
  • Instituirea unei verificări tehnico-financiare a tuturor proiectelor, înainte de a deconta cheltuielile în cadrul PNLP.
  • În cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, se va reorganiza Direcția de Lucrări Publice, inclusiv cu filiale teritoriale, pentru a asigura o verificare reală și rapidă a tuturor cheltuielilor, pe modelul fondurilor europene.
  • Se vor realiza eșantioane de verificări pe baza unor factori de risc, atât ai solicitanților – localități care au implementat proiecte cu deficiențe, de calitate slabă, etc., cât și ai executanților (proiecte în care nu și-au îndeplinit obligațiile contractuale, întârzieri în executarea lucrărilor, schimbarea soluției tehnice pe parcursul execuției, suplimentarea cantităților de lucrări, etc.), verificate în comun de MLPDA și Compania Națională de Lucrări Publice, cuprinsă în prezenta propunere.
  • Totodată, se va introduce obligativitatea verificărilor Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC), la toate fazele determinante și prin eșantion la cererile de decontare.
  • Finalizarea proiectelor și recepția lucrărilor nu vor putea fi efectuate fără verificarea și avizul ISC.
  1. FOND SPECIAL PENTRU FINANȚATEA PNLP
  • România trebuie să identifice oportunitatea dezvoltării sectorului lucrărilor publice.
  • Se va crea un Fond Special pentru Investiții Publice, prin intermediul căruia vor fi finanțate proiectele din Programul Național de Lucrări Publice (PNLP).
  • Se va folosi acordul Comisiei Europene de majorare a deficitului bugetar.
  • Majorarea deficitului bugetar pentru investiții și parte a fondurilor puse la dispoziție de Uniunea Europeană vor permite alimentarea Fondului Special și finanțarea investițiilor publice din PNLP.
  • În viitor, pot fi avute în vedere și alte surse de alimentare a Fondului Special pentru Investiții Publice și implicit a finanțării proiectelor din PNLP (alocări de la bugetul de stat, o cotă parte din taxele încasate de ISC, taxe diverse, emiterea de obligațiuni, o cotă din impozitul pe jocurile de noroc, etc).
  • O soluție viabilă și realistă pentru asigurarea finanțării proiectelor de lucrări publice din PNLP ar putea fi și impozitarea drastică a tuturor pensiilor speciale (în condițiile în care nu vor putea fi desființate, conform deciziilor Curții Constituționale) și transferul direct al unei cote în bugetul Fondului Special pentru Investiții Publice.
  1. BAZA DE DATE ȘI LISTA NEAGRĂ A CONTRACTORILOR CARE NU RESPECTĂ CLAUZELE CONTRACTUALE
  • Se realiza o bază de date cu toți contractanții (proiectanți, constructori, diriginți de șantier, etc.), implicați în proiectele PNLP, bază care va fi făcută publică și care, pe parcurs, va fi completată inclusiv cu dotările acestora.
  • Se va realiza o bază de date („Listă neagră”) cu contractanții care nu respectă termenele, calitatea lucrărilor și celelalte angajamente contractuale din proiectele finanțate prin PNLP.
  • Contractanții aflați pe această „listă neagră” urmează să fie excluși, prin reglementări legislative, pentru o perioadă stabilită, de la dreptul de a contracta lucrări finanțate din fonduri publice.
  1. ÎNFIINȚAREA COMPANIEI NAȚIONALE DE LUCRĂRI PUBLICE (CNLP)
  • Se va înființa o companie națională cu atribuții în domeniul lucrărilor și investițiilor publice – Compania Națională de Lucrări Publice (CNLP), în coordonarea Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației.
  • Această companie va prelua atribuțiile Companiei Naționale de Investiții (CNI) și Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).
  • Mai important însă este regândirea CNLP pe principii diferite de cele după care funcționează în prezent companiile naționale din domeniu, cu accent deosebit pus pe componenta de execuție de lucrări publice.
  • Între principalele atribuții ale Companiei Naționale de Lucrări Publice se află și execuția / finalizarea lucrărilor la o parte dintre proiectele la care contractele cu executanții privați au fost reziliate, ca urmare a nerespectării obligațiilor contractuale, a declarării falimentului, etc.
  • Se va scurta, astfel perioada de finalizare a acestor proiecte de lucrări publice, nemaifiind nevoie de reluarea licitației pentru restul lucrărilor rămase de executat.
  • Este necesară o procedură legislativă, care să permită angajarea temporară de personal, inclusiv colaborarea cu ANAF, pentru dotarea CNLP cu utilaje de construcții, care să permită execuția lucrărilor.

Pentru infrastructura de interes național (autostrăzi, drumuri expres, căi ferate, aeroporturi, porturi, etc.) se va adapta Master Planul General de Transport, existând inclusiv posibilitatea de a folosi excedentul Fondului Special pentru Investiții Publice, în vederea finanțării unei părți din proiectele cuprinse în Master Plan, care nu au sursă de finanțare.

Fără infrastructură dezvoltată, fără acces la utilități și servicii publice, investițiile în economie (și orice plan de redresare economică) nu fac decât să concentreze dezvoltarea în jurul unor poli urbani și să accentueze discrepanțele de dezvoltare dintre regiuni, dar și dintre urban și rural.

Consecința directă va fi accentuarea depopulării și îmbătrânirea populației rurale, creșterea aglomerării urbane, cu impact asupra echilibrului demografic, concentrarea surselor de poluare și creșterea poluării urbane.

Fără infrastructură și dotări tehnico-edilitare, vom avea două Românii: o Românie urbană, care încercă să se dezvolte dar care va fi sugrumată de aglomerație și poluare și o Românie părăsită, care moare încet, într-un peisaj dezolant.

Distribuie acest articol

23 COMENTARII

  1. Multe idei mi se par destul de bune. Pe de alta parte urmarim sa reducem din structurile si substructurile care include mult personal neproductiv si apar numerosi sefi, secretare, etc.

    • Ideea comasării celor doua companii naționale (CNI si CNAIR), se inscrie în logica dumneavoastră de reducere a posturilor de conducere. Pe de alta parte, nu putem face un scop în sine din reducerea aparatului administrativ oriunde si cu orice risc. De exemplu unde se gestionează fonduri importante, mai ale nerambursabile, se poate mari aparatul administrativ (nu cu șefi sau cu personal auxiliar, ci cu oameni implicați direct în proiecte). Însă în administrația locala, în structurile birocratoce ale administratiei centrale, neimplicare in proiecte, se pot face reduceri masive de personal pe baza unui audit extern.

  2. Prea complicat, fondurile actuale trebuie folosite numai pentru infrastructura rutiera, feroviara, maritima, aeriana, facilitati apa, canal, gaz si electricitate. O data astea rezolvate, restul vine de la „sine”.
    Nu este nevoie de companii de stat, exista destule copmanii private care ar putea prelua lucrarile, statul n-are alta datorie decat sa asigure cadrul legal si sa supravegheze proiectele daca sunt conforme cerintelor impuse de UE. Statul nu poate intra pe piata drept concurent al firmelor private si ar fi cazul sa terminam cu statul antreprenor

  3. Foarte multe dintre cele expuse exista deja, cu rezultate jalnice.

    Dupa umila mea parare, lucrarile publice nu reprezinta niciun fel de cheie ci doar o ocazie majora pentru furturi majore si pentru lucrari inutile.

    Am mai spus acest lucru: ce anume s-ar transporta pe multele autostrazi? Televizoare din import si branza pana la bulgari si inapoi?

    Daca ai un sector de afaceri puternic, diversifica, cu o libertate mare antrreprizei private, cu un stat care sta la locul lui si cu o piata a muncii libera si flexibila, atunci apare si nevoia de infrastructura.

    Degeaba ai autostrazi daca nu gasesti pe nimeni capabil sa bata un cui intr-o scandura. Nu poti produce nimic pentru ca nu ai cu cine. Si pentru ca nu ai de ce- nimeni nu-ti cere nimic de calitate si totul se poate aduce din China.

    ===

    Apreciez ideea de a propune un plan de masuri – ceea ce e foarte rar in peisajul plin de lacrimi de jelanie al Romaniei. Si merita discutat.

    Dar dupa parerea mea, fara a declansa ce am spus mai sus , lucrarile publice cheltuie doar bani, fara niciun impact.

    ===

    Subiectul pe care l-as atasa acestei discutii este in ce fel s-ar putea lasa cat mai multe lucrari publice la mana sectorului de afaceri si care sunt masurile prin care s-ar elibera antreprenoriatul romanesc.

    Adica, cum sa facem ca un tanar de 14 ani sa se gandeasca: „raman in Ro pentru ca aici pot deschide o afacere si pot castiga din asta foarte bine!”. Si cum sa facem ca fiecare sa se gandeasca bine la viata sa, constient fiind ca statul nu ii asigura decat atat cat sa nu moara de foame daca nu depune niciun efort.

    O politica a banilor scumbi, un deficit spre zero, o legare directa a leului de euro, retreagerea statului din toate locurile unde nu are ce cauta, acceptarea contractului de munca „la dispozitie intre parti egale” (adica denuntarea contractului de catre orcare dintre parti fara obligatia motivarii), reducerea salariului minim la 50% din ce e acum, acceptarea scolilor in regim autonom total (cu exceptia ciclului primar) – astea sunt (cateva) chei ale dezvoltarii.

    Daca nu acceptam aceasta nastere cu dureri putem sa construim 10.000 de km de autostrazi si 10.000 de cladiri publice – nu vom reusi decat sa betonam tara si sa crestem datoria publica. Si sa mai facem niste vile pe Coasta de Azur.

    • Dezvoltarea economica este greu de obținut, în lipsa unei infrastructuri. Uitati-va la zonele care s-au dezvoltat, unde au apărut capacitati de producție și veți constata ca sunt legate de existenta infrastructurii. Va inteleg reticenta referitoare la un program si la un plan de masuri, la fel am fost și eu lucrând cu programele de finantare a infrastructurii existente. Este adevărat ca o parte dintre tipurile de investitii, propuse prin PNLP, au mai făcut obiectul unor finanțări, fiind de natura celor de care România duce lipsa. Dar ceea ce am încercat sa propun este o abordare diferita: alocari financiare pe baze echitabile, promovând soluțiile prietenoase cu mediul (impaduriri si întreținerea suprafețelor impadurite), surse alternative de energie dar și eficientizarea si responsabilizarea autorităților locale (prioritizarea proiectelor în funcție de gradul de colectare a taxelor și impozitelor). Pana acum, toate programele guvernamentale de finantare nu aveau criterii clare de selectare, deschizând calea arbitrajului si politizarea. Mai mult, verificările erau doar scriptice ceea ce determina un risc ridicat de fraudare. Referitor la autostrăzi, ele sunt cuprinse în Master plan, sunt necesare la fel cum sunt și căile ferate. Aici este o alta discuție si eu cred ca trebuie impulsionata calea ferata si chiar sprijinita cu o taxare a transportului rutier. Am fost între cei putini care au militat si susțin în continuare transportul RO-LA, deși are o puternica opoziție si o campanie de minimizarea a rolului sau. Si mai cred cu tărie ca lucrările publice ajuta economiile sa depășească perioade de criza (asa a făcut și Hoover, în anii mari crize) si sa se dezvolte (Polonia, poate fi un model de analizat). Totodată, accept ca exista și alte opinii si este necesar ca toate sa fie puse în dezbatere.

      • Sa presupunem ca umplem tara de autostrazi, canalizari si alimentare cu apa.
        Credeti ca asta ar creste investitiile?
        Cum ar putea sa o faca daca:
        a) nu ai forta de munca suficient calificata
        b) ai o discreptanta majora si ireala intre veniturile de la stat si cele din sectorul privat
        c) cadrul antreprenorial este la pamant
        ===

        Si am enumerat doar cateva cauze pentru care in realitate dezvoltarea infrastructurii nu poate conduce la dezvoltare.

        Aceasta idee face parte din categoria celor „Mos Craciun” – adica ar fi suficient sa cheltuiesti bani din buget la greu pentru a declansa dezvoltarea tarii.

        Sunt nenumarate idei sortite esecului: cresterea cheltuielilor pentru educatie, pentru infrastructura, pentru salarii – in general samd.

        ===

        Programele de finantare a infrastructurii de orice fel nu pot avea niciun rezultat, atat pentru cele exspuse mai sus, cat si pentru cauza simpla ca nu are cine sa le elaboreze si nici cine sa le puna in practica.

        Dupa 3 decenii de scadere a nivelului de educatie in paralel cu cresterea veniturilor personale puternica, fara niciun fundamente, greu mai gasesti pe cineva in stare sa faca ceva. Sa amintesc si de totala nesriozitate ajunsa deja de notorietate a romanilor?

        • Va inteleg pesimismul, justificat de ceea ce au livrat politicienii în ultimii 30 de ani. Dar suntem în situația de a continua sau de a incerca sa facem ceva (fiecare după cat putem). Sunt convins ca investițiile publice pot genera dezvoltare economica, pe principiile și modelele pe care vi le-am spus. Intr-adevar, este nevoie de oameni care sa pună în aplicare aceste programe, dar nu putem renunțăm la orice program, numai pentru ca deocamdată nu am identificat oamenii cu care sa implementam programele. Au fost oameni care au crezut cu tărie în acest „Mos Crăciun” al investițiilor publice și au reușit. Va dau un exemplu minor (cum un proiect pilot, după modelul celor propuse în PNLP) a salvat o comunitate izolata de la dispariție si a readus-o la viata. Intr-un sat izolat de pe Valea Sebesului exista un catun izolat, din care au plecat toți cei in putere, rămânând numai bătrânii. Primăria si cu ajutorul fondurilor europene a modernizat drumul de acces. Apoi a realizat un program pilot de captare a unui izvor si distribuție a apei (cu piedici puse de birocratie – instituții avizatoare, Operator Regional, etc). Intr-un singur an, numărul de animale deținute de localnici s-a dublat iar populația a crescut cu 20%, după declinul începând din 1990. Iar dumneavoastră susțineți, prin argumente, un proiect de tara, identificând probleme reale și importante ale societății (educație, antreprenoriat, calificarea forței de munca, etc). Eu am adăugat și lucrările publice, în stransa legatura cu cele enunțate de dumneavoastră.

          • Tehnica pisicii negre :-) Iei un exemplu si spui „Uite ca se poate!”.

            Nu am spus sa renuntam la programe, ci la ideea de a asterne masuri pe hartie , din pozitia unui functionar.

            Si nici pesimist nu sunt, sunt optimist in sensul ca este aproape ziua cand multi vor intelege ce tot spun si anume ca infrastructura nu genereaza dezvoltare.

            Piata libera o face.

            Dar piata libera trebuie sa fie reala, nu mimata iar obstacolele in calea concurentei trebuie discutate primele si inlaturate.

            ===

            Este complicat si dificil sa discuti cu sectorul de afaceri, mai ales in Romania. Dar acest lucru trebuie facut, Multe lucruri sunt greu de vazut, ele nu vor fi relevata in una doua sedinte cu oamenii de afaceri, despre care toti stiu ca sunt de forma.

            Un al doilea efort considerabil este iesirea din gandirea „Mos Craciun”. Este dificil de renuntat la ideea perdanta a „investitiilor publice care genereaza dezvoltare” pentru ca e comoda, ne ofera o pseudosolutie,

            Insa nu exista niciun argument economic pentru care daca faci o autostrada pana in orasul X, orasul X se va dezvolta. Aceasta abordare este draga politicenilor cae vor vorturi din orasul X. Dar atat,

            ===
            Romania nu are resursa umana pentru nimic, nu doar pentru „implementarea programelor”. Nici pentru elaborarea lor macar, reteta universala este sa confunzi obiectivele cu metodele.

            Am spus ca este esential ca un program sa fie fezabil, realist. Ori, daca ignoram lipsa resursei umane, vom ajunge din nou la tomuri de hartie fara noima.

  4. 1.Propunerile autorului privind Programul National de Lucrari Publice sint extrem de importante pentru dezvoltarea Romaniei, iar realizarea lui constituie una din conditiile iesirii din criza stagnarii cauzata de epidemie. Ele vor fi componentele pe domeniu ale unui proiect de tara, utilizate de institutiiile corespunzatoare, formind impreuna cu cele ,,56 de strategii economice si bugetare nationale”, BAZA TEHNICA a obiectivelor de dezvoltare economica si industriala-agricola nationala.
    Problema este insa, ca acum aria conexiunilor institutionale participante la structurarea in obiective concrete a PNLP, cu prioritatile cerute de economie, de demararea si monitorizarea realizarii acestora este atit de vasta si complexa, incit un astfel de proiect este irealizabil in conditiile institutionale actuale.,,Unificarea celor doua ,,parti” institutionale carora le este pusa in circa blocarea de pina acum a realizarii unor obiective de lucrari publice, nu rezolva cauza generala a faptului ca in Romania totul este blocat in economie!In lipsa unui proiect de tara care sa ,,organizeze” coerent dezvoltarea economica si asigure performanta institutionala construind noi institutii proactive (cu targhete matematice de realizat si stimulente/constringeri de functionalizare bugetara), esecul este garantat.
    Asa cum strategia energetica, a gazelor naturale, a competitivitatii economice, a reformarii clasei politice, a imbunatatirii invatamintului, a domeniului sanitar, etc. au fost irealizabile la modul singular/punctual, la fel sta situatia si cu ,,proiectul realizarii unor lucrari publice”!Toate sint PARTE a unui proiect economic national de dezvoltare economica (proiect de tara), iar in lipsa ORGANIZARII dezvoltarii pe principiile si tehnicile unui ,,model de dezvoltare economica rapida”, lucrarile publice vizate de autor nu pot fi planificate, proiectate, finantate, monitorizate si realizate!
    2. UE nefiind o uniune economica (ci una vamala si partial monetara) nu dispune de un proiect comunitar de dezvoltare economica/industriala, lasind la dispozitia tarilor componente problema dezvoltarii economice si industriale nationale. Tot ceeace stie si face in conditiile pandemiei, este sa finanteze lucrarile de infrastructura la care se refera P.N.L.P. Finantarea asigurata de UE este binevenita pentru Romania aflata pe ultimul loc la acest capitol.
    Cealalta jumatate a problemelor Romaniei este necesitatea reindustrializarii, pentru a asigura locuri de munca pentru cele 4 milioane de migranti economici si absoventii care ies anual pe poarta scolii.Constructia de autostrazi, cai ferate, infrastructura industriala sau oraseneasca nu intereseaza investitorii industriali majori care sa creieze noi intreprinderi sau sa le reloce din Asia, cu noi locuri de munca, cita vreme indicele de competitivitate economica este 74, adica o ,,mare moarta” economica pentru acestia!
    3.Acceptarea deficitului bugetar este temporara, iar odata cu vaccinarile si finalul pandemiei aceasta inlesnire va inceta, iar deficitul bugetar si datoria externa vor bloca orice progres economic, investitorii evitind tarile falite.O tara incapabila sa sustina macar domeniile bugetare nici nu se poate gindi la o dezvoltare economica sau a infrastructurii (prin lucrari publice) sustinute prin deficitul bugetar, deja nesustenabil.
    4.Singura cale ramine dezvoltarea industriala, sustenabila prin atragerea masiva a Capitalului industrial strain, realizabila prin crearea de catre PROIECTUL DE TARA a unui mediu economic de indice de competitivitate de ordinul 10 – 12 ca al tarilor dezvoltate.Investitiile straine evita Rominia din lipsa imbunatatirii acestuia, nu din cauza starii sistemului de transport rutier sau C.Ferata, fiindca daca restul ar merge ,,snur”, n-ar mai conta ca durata transportului este dubla fata de Vest!Durata transportului si legaturilor de acest gen cu China sau Asia fac hazlie orice afirmatie ca starea domeniului si durata mare a transportului este cauza esecului industrial si diminuarii pina la disparitie a investitorilor industriali din Romania!Odata cu localizarea de noi intreprinderi industriale majore, apar si banii pentru accelerarea constructiilor in domeniul transporturilor.Daca ar exista industrie si bani din plin, o autostrada sau drum expres s-ar construi in jumatate din intervalul actual, implicind un numar dublu sau triplu de executanti!Ori pentru asa ceva azi nu exista suficienti bani si intotdeauna lucrarile merg cu viteza redusa, contractindu-se astfel numarul de km spre executie, incit bugetul sa poata plati lucrarile treptat, in ani de zile!
    5.Inchei apreciind ca valoroasa viziunea necesitatii realizarii unor lucrari publice cit mai ample spre a absorbi banii acordati de UE, evitind insa cu orice pret utilizarea deficitului bugetar ca instrument de finantare,Altfel ajungem in 2022 la situatia Greciei, fiindca dupa pandemie UE si creditorii vor uita de ea si ne vor taxa decenii intregi cu dobinzi la datorii.Trebuie bine inteles ca lucrarile publice nu sint intreprinderi productive industriale ori de servicii industriale care sa produca marfuri pentru export si venituri bugetare!Si mai grav, este ca fara o dezvoltarea industriala sustinuta, obiectivele create de acest ,,heirupism” comunitar nu vor avea nici resursele materiale si financiare pentru reparatii si intretinere…

  5. Acest plan are coordonate comune cu Planul national de dezv.rurala, cu strategiile si planurile Agentiilor de dezv.regionala. asocieri de localitati pentru asemenea lucrari publice se fac prin Asociatii intercomunitare si GAL-uri. Problema este ca primarii si antreprenorii locali si judeteni sa realizeze acele investitii foarte necesare. Pana acum am vazut, parcuri si terenuri, sali de sport in sate fara copii, scoli fara elevi, dispensare noi fara medici, partii de schi la 700 m altitudine, fara zapada, bordurele, floricele, garduri, piste de biciclete care duc direct in padure, etc.

  6. Prin GAL-uri, asemenea investitii se fac doar teoretic. Având în vedere modul de constituire si alocare a resurselor, in funcție de numărul de locuitori se poate vedea ca media proiectelor finanțate de GAL-uri este de 55-60.000 euro pe uat, deci mult sub nevoile unui proiect de investitii. În al doilea rand, asociațiile de dezvoltare intercominitara (ADI), nu prea finanțează ele asemenea proiecte, ci se constituie pentru a obține finanțare, lucru pe care îl propun si prin PNLP. În al treilea rand, propunerea este ca PNLP sa integreze politica de lucrari publice si daca va uitați atent tocmai își propune, în premiera, sa finanțeze cu prioritate proiecte care au fost depuse la fonduri europene (FEADR, FEDER – POR), care au fost eligibile dar nefinalizate, pentru a evita pierderea banilor europeni. O alta noutate a PNLP este aceea ca se popune un cadru unic de evaluare, selectare, implementare și monitorizare a tuturor proiectelor, indiferent de sursa de finanțare.

    • Unele GAL-uri sunt doar surse de venituri pentru consultantii care le gestioneaza (deci au interesul sa prelungeasca cat pot proiectele respective) si de capital politic pentru primarii respectivi.

      Se adauga o aiuritoare birocratie a ministerului agriculturii, absolut incredibila incompetenta a functionarilor si o imbecila strategie.

      GAL-urile nu merg pentru ca sunt in mana unor incompetenti interesati doar de propriul buzunar. Iar asta e posibil pentru ca nimeni nu a desfacut un contract de munca macar pentru tampeniile facute. Si nu a facut-o pentru ca nu are niciun interes sa o faca. Nu are niciun interes pentru ca pozitia politica sustinuta de minister nu este influentata de situatia din GAL-uri.

      Toata aceasta poveste ar trebui rasa si refacute toate documentele. Dar nu are cine sa le refaca iar odata refacute nu are cine sa la puna in aplicare.

      Nu are cine pentru ca toata lumea castiga bine nefacand nimic. Milioane de oameni vorbesc in nestire si scriu gulgute pe hartie si iau bani mai multi decat daca s-ar indelentinici cu ceva util. Cei care sunt in stare de ceva isi iau lumea in cap si ii lasa pe toti acestia sa tot consume din imprumutul ceva fi platit de copiii lor.

      Ne batem capul degeaba- Romanii traiesc in belsug si fara niciun plan de investitii. Chiar e mai bine fara, pentru ei, pentru ca au mai putin de lucru.

      Banul fara munca e valoarea suprema in Romania, si e consfintita de lege.

      • Domnule Dedalus, GAL au fost cerute de PAC pentru a se derula proiectele europene pe agric. si mediul rural. Ca in Ro lucrurile au luat o alta directie decat cea care trebuia este alta poveste. In Franta prin aceste GAL-uri au fost realizate multe proiecte in folosul comunelor.

        • Pai da, in Franta! Am spus si pe larg, mai sus, ca daca ignori conditiile si mai ales obstacolele, te alegi doar cu institutii si programe fara sens.

          UE ne-a impus GAL-urile, dar Romania avea obligatia sa creeze un cadru pentru functionarea lor in conformitate cu realitatea romaneasca.

          Este foarte adevarat si ca Romania a devenit tara membra fara a indeplini conditiile de aderare. Dar nimeni nu a oprit Romania sa plece de la aceasta realitate in punerea in practica a politicilor europene. Romania a preferat sa ascunda gunoiul sub pres, sa se minta frumos.

          Nu era obligatoriu sa recunoasca explicit acest lucru – nici nu e posibil de altfel, dar comportamentul Romaniei trebuia sa se bazeze pe realitate. Si sa incerce sa o schimbe cu luciditate si pragmatism. In loc de asta, Romania a produs institutio fara sens si mormane de hartie imprimata cu aiureli.

          ===
          Prima conditie a oricarui succes este sa te bazezi pe realitate, nu pe ce iti inchipui sau sa confunzi visele cu realitatea.

    • Un proiect eligibil nu e neaparat si unul util.
      Nu asa functioneaza fondurile in Romania. Un proiect eligibil in Romania este unul care umple minim 2 bibliorafturi si care este verificat la sange in nenumarate aspecte formale, fara nicio noima.
      Daca e ceva de care sa fugi, este un proiect european.
      In ele se intalnesc doua birocratii bolnave: cea europeana si cea autohtona. Un fel de casatorie a Tusei cu Junghiul.

  7. Dezvoltarea locala nu se face prin programe aprobate si centralizate la nivel national. Fiecare oras sau comuna isi determina necesarul de dotari, si aici trebuie modificata legea administratiei publice locale, pentru a sanctiona mai drastic primarii. Legea permisiva le permite sa faca ce vor, in detrimentul nevoilor populatiei locale. Descentralizarea si autonomia locala la noi sunt mai mult pe hartie. Tocmai de aceea cred ca reactualizarea legii Agent.de dezv.regionala este mai importanta. Dar inca avem 41 de judete cu tot atatea prefecturi si cons.judetene care maresc birocratia si au slaba eficienta. Intai avem nevoie de o alta baza de pornire si legislatie. Prin ADI au fost realizate in judete, multe lucrari de drumuri si edilitare. La fel unele GAL–uri au realizat proiecte cu fonduri europene. Este nevoie sa fim obiectivi si sa nu negam ce s-a facut pana acum, doar pentru a sustine o idee.

  8. Este adevărat ca este nevoie de un proiect de tara, dar ca acest proiect trebuie realizat la nivel de varf, cu echipe complexe de experți în domeniu. Pe sectorul lucrărilor si investitiilor publice eu am prezentat elementele unui program. Intr-un articol anterior, „Provocările Romaniei: infrastructura si constructorii romani”, lansam un indemn la regândirea Strategiei naționale de competitivitate, cu accent pe 3 domenii: producția, construcțiile și IT.
    Diferența între PNLP (care repet, este doar viziunea mea si o propunere lansata public, cu elemente concrete) si strategiile menționate de dumneavoastră este una esențială. PNLP va integra toate schemele de finantare existente, inclusiv cele deja lansate si le va modela după structura sa (la obiect, proiectele din PNDL, PNCIPS, etc., aflate în implementare se vor modela după acest cadru, vor prelua în structura lor obligațiile de mediu -impaduriri, energie regenerabila si cele de responsabilitate bugetara).
    În ceea ce privește accesul la infrastructura al marilor actori industriali, va rog sa-mi dați voie sa va prezint si o alta viziune: unul dintre marii producători europeni de electrocasnice a luat decizia amplasării unei fabrici noi în România, intr-o zona aflata în proximitatea autostrăzii, în dauna unei alte zone din centrul tarii, unde condițiile economice locale si sprijinul autorităților era mult mai mare, dar unde transportul se realiza cu dificultate pe unul dintre cele mai aglomerate drumuri naționale.
    Totodată marile programe de investitii in infrastructura, atrag dezvoltarea pe orizontala, atrăgând activități industriale si servicii suport.

    • Dupa parerea mea nu trebuie niciun proiect de tara.

      O tara e condusa de un partid politic sau o alianta de partide.

      Trebuie pur si simplu ca un partid politic sa vina cu o viziune clara politica, nu cu balarii.

      Cand insa in Romania ai numai partide de stanga, si tuturor le convine sa fie platiti pentru lene, nu se poate asa ceva.

      Partidele politice ale Romaniei nici macar nu se ostenesc sa minta! Doa vorbesc aiurea, fara nicio noima si publica „pliante” de necitit. Stiu si ei ca nu se pot citi, dar le publica pentru bani, nu pentru alegatori.
      ===

      Am mai spus-o si cu alte ocazii, am si detaliat cand a fost cazul: statul roman trebuie reformat intr-un stat liberal. Acum nu este si de aici tot marasmul.

      „Proiectul de tara” trebuie sa fie reforma statului astfel incat acesta sa devina garantul pietei si al concurentei, nu calaul lor cum e in prezent.

  9. Da, bun, avem viziuni diferite, dar proiectul de tara, se face tot cu antreprenorii regionali si locali, cu participarea populatiei locale, ca doar nu vine Sfantul Duh sa le lucreze. Am vazut ce a facut Bechtel si altii ca el. Iar trecerea tuturor proiectelor sub o singura palarie nu va determina o dinamica mai activa a mediului de afaceri. Problema la noi este ca fiecare judet si Cons.judetean se comporta precum feudele din trecut. Exemplele abunda precum Oprisan la Vrancea, Lungu la Braila, etc.

  10. A doua problema a oricarui plan national, dincolo de sectoarele alese spre dezvoltare si extindere este aceea a reducerii disparitatilor regionale. Exista judete care au dat inapoi economic si social si mai mult in ultimele trei decenii. Aici este problema pentru care nu vin investitorii. L-a tras cineva de urechi pe acel presedinte de cons. judetean care nu a modernizat drumurile, nu, pentru ca este numit politic si daca are sprijin de la partid, nu ii pasa prea mult de ce exista in jur?!!!. Asa planuri si tot felul de strategii au fost scrise, dar apoi nimic nu s-a pornit in actiune.

    • De ce ar trebui reduse cu orice pret disparitatile regionale?!

      De ce trebuie sa „vina investitorii”?

      Daca introducem inchisoarea pe viata pentru presedintii de CJ care nu isi respecta promisiunile, se schimba ceva?

      Aceste idei circula de decenii si nu au dus la nimic. Ba dimpotriva, au reunsit sa indeprteze oamenii de la ideea sanselor pe care capitalismul le aduce pentru toti cei care depun efort in viata lor.

      De decenii „revitalizam” fostele regiuni monoindustriale. Romania nu are curajul sa recunoasca simplul fapt ca nu se mai intoarce mortul de la groapa.

      ===

      Eu spun ca va veni repede timpul cand romanii vor fi nevoiti sa recunoasca ca au stat decenii in umbra mormantului comunismului, lipsiti de curajul de a face pasul spre capitalism, spre piata libera, concurenta si libertate.

      Acestea presupun pierderi, ouale trebuie sparte ca sa faci omleta. Sau poti sa mori de foame cu ouale intregi in poala.

  11. Stimate
    Aristotel,
    1.In conditiile actualului model bugetar de dezvoltare si a celor doua ,,stiinte economice” (microeconomia si macroeconomia) care-l sustin teoretic si tehnic, este imposibila intelegerea economiei nationale ca o structura sistemica, in care ,,partile depind fiecare de intreg si la rindul sau, intregul depinde (ca functionalitate si performanta) de fiecare din partile sale.
    In consecinta, nu pot fi ,,alese sectoare pentru dezvoltare”, deoarece cele ,,nedezvoltate” anuleaza efectele pozitive ale celor dezvoltate.
    2.Aceasta face ca strategiile unuia sau altuia din domeniile economice ori bugetare sa fie irealizabile, fara ca INTREG sistemul economic sa cunoasca un decolaj de dezvoltare, spre a sustine material, financiar si SISTEMIC domeniul a carui sttrategie este considerata prioritara de rezolvat!Un decolaj economic major este asigurat numai de un ,,proiect de tara” care ,,organizeaza” acest proces, aduce sistemul institutional la functionalitate (de ordinul competitivitatii de cifra 1).In consecinta, Romania are STRATEGII economice si bugetare pentru toate domeniile de activitate.Ele au ramas insa irealizabile, deoarece MOTORUL economic-institutional care sa le sustina material,financiar si sistemic este inexistent!
    3. Strategiile economice si bugetare realizate de mari economisti si ingineri sint de o valoare exceptionala pentru stabilirea obiectivelor principale ale unui PROIECT DE TARA, in lipsa lor baza tehnica a acestuia ar fi nerealizabila!Strategiile si propunerile specialistilor in economie cum este si cea de fata vor putea fi valorificate odata cu evaluarea si asumarea proiectului de tara de catre careva guvernare.Autorii strategiilor si propunerilor punctuale pe domenii vor fi cautati asiduu dupa asumarea proiectului de tara, ei fiind titularii in comisiile de realizare a ,,proiectului operativ” de tara, care va stabili prioritatile si ordinea de abordare a obiectivelor reconstructiei economice si industriale, incit ea sa aiba un caracter cuprinzator, coerent si fezabil.
    4.Investitorii industriali majori NU VIN datorita toxicitatii mediului economic national, situat la indicele de ne-competitivitate 74, iar spre comparatie UNGARIA cu undicele 50 a atras in 2 ani investitii majore, de cca. 3,5 miliarde de Euro.
    Investitorii de mina 2-a vin si acum in Tg. Jiu, Rovinari (Gorj) Cluj si Timisoara, etc. dar nu vine Mercedesul ori BMW cu investitii de cite 1, 2 miliarde de Euro, ci cei cu anexe si maruntisuri pentru domeniul auto sau altele.
    Obiectivul principal al proiectului de tara este aducerea COMPETITIVITATII economice nationale catre indicii 15 – 20 ai tarilor Vestice, astfel incit investitorii majori sa aleaga Romania.Din pacate, stiinta economica romaneasca nu are solutii pentru imbunatatirea competitivitatii, iar cercetarea economica nici nu este interesata de ea, deoarece nu dispune de tehnicile si instrumentarul institutional care sa asigure schimbari calitative in institutii si economie.
    Asa ca – pina la ,,proiectul de tara” vor fi strategii si propuneri tot mai bune – dar irealizabile…

  12. Multumesc de cele scrise. Urgenta este o noua org.adm.teritoriala. Apoi fiecare regiune cu 4 -5 judete ar avea propriile resurse naturale, umane, economice si nu poate sustine dezv.multor sectoare, decat a celor pentru care detine baza de resurse si de minima infrastructura. Schimburile comerciale fac sa mearga orice economie. Personal imi trebuie multa lamaie ca sa mai accept multe planuri si strategii facute pe domenii de activitate si localitati peste care s-a depus un praf tot mai gros si au fost platite cu mii de euro. Legislatia existenta si guvernele de dupa 1990 nu doresc competitivitate, pentru ca cele mai banoase afaceri se fac cu statul. Solutii economice au fost mereu date, dar nu a dorit sa le aplice nicio guvernare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Horia Banescu
Horia Banescu
Horia BĂNESCU, expert în investiții în infrastructură și fonduri europene, activând timp de 10 ani ca expert evaluator al proiectelor de infrastructură locală, finanțate din fonduri europene, la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale și a celor finanțate din fonduri naționale, la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (pentru proiecte aferente Programului Național de Dezvoltare Locală – PNDL). Licențiat în Științe Administrative la SNSPA București și al absolvent al unui Masterat în domeniul Managementul Proiectelor, între domeniile de interes regăsindu-se investițiile publice, infrastructura, transporturile și politicile de mobilitate. A realizat o serie de analize referitoare la cauzele eșecurilor unor proiecte de infrastructură (de ex. autostrada Comarnic – Brașov, PNDL).

Colectia Contributors.ro

Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

Tren la aeroport în 2020, tehnologie din 1930

În urmă cu o lună am scris despre posibile soluții la greșelile majore de proiectare ale acestei lucrări, care altfel riscă să devină...

Impostura şi ipocrizia

Strania istorie a domnlui Barangă (ce vine după cea a d-lui Cumpănaşu, care – la rândul ei – o urmează pe cea...

Implicațiile unei adrese ANAF

Circulă printre grupurile online cu tematică fiscală o adresă recentă prin care ANAF îi semnalează unui contribuabil să fie atent la situația...

Cine moşteneşte poporul lui Vadim Tudor?

PSD se transformă treptat într-un fel de Grup de la Cluj transplantat, cu aceleaşi şanse incerte, în climatul exotic de Buzău. Facţiunea...

Racla şi linguriţa. Credinţa la vreme de molimă

La ȋnceputul lunii iunie, doar ce ieşea România de la zăvor, am publicat tot aici un text intitulat “Biserica Ortodoxă la vreme...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.