În Hamlet al lui Shakespeare, cu unica excepție a lui Horatio, lăsat să supraviețuiască fie și numai pentru motivul că cineva trebuia totuși să povestească ce s-a întâmplat între zidurile Cetății de la Elsinore, toate personajele sfârșesc tragic. Morții bătrânului Rege Hamlet îi urmează aceea a șobolanului Polonius, străpuns de sabia tânărului Hamlet, după care se sinucide Ofelia. Moare Gertrude, își primește dreapta pedeapsă Claudius. În fine se sfârșesc Laertes și Hamlet. Cel mandat aievea sau numai aparent de întâlnita sau neîntâlnita fantomă a Tatălui cu săvârșirea răzbunării. Că întălnirea a fost una reală sau doar închipuită, că nebunia lui Hamlet e una autentică sau numai mimată continuă să rămână teme de dispute între shakespearologi.
Singura certitudine a piesei e, până la urmă, moartea. Distrugerea în timp a unei pseudo-elite, elita crimei, e adevărat, și autodistrugerea lui Hamlet.
Spectacolul, de fapt un one man show, Mortuus Est conceput, regizat și interpretat de Kocsárdi Levente, produs de Asociația Culurală Arte Factum din Timișoara, mi se pare a fi construit pe ideea ingemănării scurgerii timpului cu moartea. Un timp și o moarte acționate de voința de putere. O putere pe care și-o doresc atât criminalii Claudius și Gertruda cât și tânărul Hamlet.
Suportul textual al montării este reprezentat în principal de Hamlet-ul lui Shakespeare asociat cu fragmente din Beckett (Texte de neființă), ca și cu reflecții personale ale semnatarei dramaturgiei, Mona Donici.
Ca spațiu de reprezentare a fost ales Bastionul, simbol al Timișoarei medievale. Alegerea mi se pare extrem de potrivită. Bastionul, cu zidurile sale interioare din cărămidă, sugerează cetatea daneză între ale cărei porți ermetic închise se petrec noian de crime își află contraponderea în zona din imediata vecinătate a spectatorilor. Pământul negru, sicriul, de la bun început aflate la vedere, sunt mărci ale cimitirului în care va sfârși în cele din urmă Hamlet. Când timpul lui de viață va ajunge la final, când îi va veni și lui sorocul, tânărul Hamlet se va așeza singur în sicriu. Alături de singurele ființe iubite cu adevărat. Gertrude și Ofelia.
Hamlet Mortuus Est ne spune de fapt povestea pregătirii pentru moarte.
Cele două spații amintite sunt completate de conținutul set designul conceput de arhitectul Mc Donici (pregantă este simbolistica intrării în locul odihnei veșnice) și de video-designul creat de Sebastian Hamburger.
Hamlet, nuanțat jucat de Kocsardi Levente, intră încet, prudent, poate chiar greoi în scenă. Poartă pe față o mască, posibil masca din timpul duelului cu Laertes. Sau poate e fantoma. Fantoma Regelui ucis. Hamlet poartă pe trup urme de mocirlă. O mocirlă ce îi va acoperi agresiv și din voință proprie tot corpul în minutele de final ale spectacolului.
Pe fondul muzicii anume create pentru spectacol de Sergiu Cătană, muzică interpretată live, într-un sound design cu totul remarcabil, Hamlet-Kocsárdi ne va reaminti crimele din piesă. Din când în când va schița mișcări de dans, dans macabru, pe alocuri nevrotic, ale cărui coregrafii sunt datorate Ancăi Stoica.
Vom auzi vocea tatălui, de fapt vocea distorsionată a aceluiași Kocsárdi Levente, istorisindu-ne istoria crimei inițiale. Apoi pe un ton tot mai puternic, mai vindicativ povestea celorlaltor crime. Ilustrate cu detalii de recuzită. Un șobolan, un șarpe, rochia îmbibată de apă a Ofeliei, florile din lacul în care s-a înecat aceasta. Flori împărțite spectatorilor. Vedem o teastă din oase și o altă din gheață. Gheață pe care ni se cere să punem mâna. Să o mângâiem. Să o simțim fizic. Suntem bombardați cu averismente referitoare la grozăviile viitoare. Grozăvii ce se vor îndeplini necondiționat.
Și, la final, moartea protagonistului. O moarte cumva firească având în vedere grozăviile de dinainte.Moarte înscrisă în ADN-ul lumii dintre zidurile de la Elsinore.
Asociația Culturală ARTE FACTUM din Timișoara
HAMLET MORTUUS EST
Adaptare liberă după Hamlet de Shakespeare și Texte de neființă de Samuel Beckett cu contribuții de Mona Donici
Traduceri în limba engleză: André Ferenc
Concept, regie și interpretare: Kocsárdi Levente
Set design: M.C Donici
Compoziții muzicale și muzică live: Sergiu Cătană
Coregrafia: Anca Stoica
Video design: Sebastian Hamburger
Lumini: Dorian Bolca
Filmări și regie tehnică: Sorin Mocan
Poster design: Rujița Bătrîn
După o idee de
M. C. DONICI