marți, mai 17, 2022

Moartea multiculturalismului si dorinta Angelei Merkel de a face pe plac

Societatea multiculturala a suferit un esec in Germania. Premisele crearii asa-numitului multi-culti, cu care era “dezmierdat” efortul de integrare a strainilor pe teritoriul federal, s-au dovedit subrede. In dezbaterea aprinsa din cadrul coalitiei de guvernamant privitoare la legea imigrarii si politica de integrare a strainilor, tonul dat de cancelarul german Angela Merkel da satisfactie aripii conservatoare.  “Acest concept a esuat, a esuat total” a spus Merkel  la Congresul Tinerei Uniuni care a avut loc intre 15-17 octombrie, la Potsdam. Prin declaratia sa, Merkel il sustine pe seful crestin-socialilor din Bavaria, Horst Seehofer (CSU), care declarase ca “Multiculti a murit”.

Afirmatia facuta de Seehofer cu o zi inainte, la aceeasi reuniune, a starnit nenumarate critici. Mai mult chiar, Seehofer s-a pronuntat despre o “cultura dominanta germana”, sustinuta de Uniunea CDU-CSU, aflata la guvernare. El a spus ca “Germania nu se poate transforma intr-un oficiu de asistenta sociala pentru intreaga lume”  si ca, inainte de continuarea dezbaterii pe tema legii imigrarii, este nevoie ca strainii care deja traiesc in Germania sa fie integrati si calificati profesional. In acest scop, Seehofer a propus un Plan-in-sapte-puncte.

“Nici pronosticul unei lipse de specialisti nu poate da unda verde imigratiei necontrolate” a mai spus Seehofer. El a considerat ca absorbtia de forta de munca de inalta calificare in Germania este “suficient regularizata” si s-a opus unui sistem de evaluare a imigrantilor dupa modelul canadian, propus de liberali (FDP). Prin afirmatiile sale, premierul bavarez a provocat reactii adverse din partea partidelor de opozitie, dar si a liberalilor si unor ministri crestin-democrati. Seful fractiunii Verzilor, Jurgen Trittin, l-a acuzat chiar pe Seehofer ca “face curte gandirii de dreapta”.

Faptul ca Merkel il sustine, de principiu, pe premierul bavarez, se datoreaza reprosurilor ca ea ar neglija aripa conservatoare a Uniunii CDU-CSU, pierzand astfel o parte din electorat. Chiar si la congresul Tinerei Uniuni (JU) de la Potsdam, i s-a reprosat cancelarului lipsa de pozitii ferme si de “cuvinte clare”. In contrapunct, o pozitie transanta si exprimarea ei directa au fost considerate ca puncte forte ale ministrului Apararii, Karl –Theodor zu Guttenberg. In unele cercuri si mass-media din Germania, politicianul crestin-social este vazut ca urmas al lui Merkel, in cazul in care Uniunea va suferi o infrangere la alegerile din landul Baden-Wurttemberg, din martie 2011.

Concomitent cu catalogarea realizarii societatii multiculturale din Germania ca un esec, Angela Merkel a sustinut, la Potsdam, pozitia presedintelui tarii Christian Wulff, care declarase anterior ca “Islamul e o parte din Germania”. Din cate se pare, cancelarul incearca sa-si intareasca cu orice pret pozitia si autoritatea in cadrul Uniunii de guvernamant, care anul acesta a fost permanent cadrul unor intense frictiuni.

Pe de o parte Merkel are o atitudine extrem de deschisa fata de musulmanii din Germania, sustinand afirmatiile lui Wulff, iar pe de alta parte, ea contesta realizarea proiectului multicultural, de coabitare fericita a nemtilor si  imigrantilor straini, dandu-i acoperire lui Seehofer. Isi simte Merkel pozitia in randurile propriului partid subrezita? Se pare ca da, deoarece dincolo de radicalismul din dosul afirmatiei sale de ieri, transpare o dorinta de impaciuire, de a face pe plac tuturor nemultumitilor unionisti. Iar acestia nu sunt putini.

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. De ce intodeauna, dar intordeauna, in democratii, cand un politician exprima niste temeri legate de emigratie si de proprii cetateni de diverse origini, temeri care se regasesc deseori la mult peste 50% din populatie, de ce mereu se considera ca nu este altceva decat campanie electorala?
    Chiar daca anumite subiecte sunt categoric interzise de corectidunea politica, nu inseamna automat ca problemele dispar daca sunt ignorate. Inseamna doar ca clasa politica se indeparteaza de populatie si este din ce in ce din putin reprezentativa pentru aceasta.

    • john, ai dreptate: multiculturalismul este mort, dar nu cred ca in viitorul previzibil va fi si inmormintat.

      implicatiile acestui deces sint imposibil de suportat. sint milioane si milioane de persoane neintegrabile cu care nu se stie ce e de facut.

      va trebui modificat sistemul democratic pentru ca oamenii sa nu mai fie egali in fata legii (unul integrat si societate nu mai poate fi egal in fata legii cu unul care nu s-a integrat, nu se integreaza si nici nu stie limba tarii in care traieste desi atit el cit si parintii lui ar putea sa se fi nascut chiar acolo….)….

      s-a proclamat moarte multiculturalismului la nivel de stat inca din 2002 si nu s-a facut nimic (ai sus explicatia). nici acum nu se va face nimic….dar pina cind?

Dă-i un răspuns lui Je Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Dani Rockhoff
M-am nascut in Romania, la Alba-Iulia. Am terminat Liceul Special de Engleza si filologia la Cluj, printre primii. Cu toate astea, regimul comunist nu mi-a dat mari sanse profesionale. In vara lui 90, am emigrat in Germania si m-am stabilit langa Stuttgart. La nemti am invatat sa fac si alte lucruri, mai pragmatice: administratie, contabilitate, marketing. Satula de cifre, in 1997 am reluat studiul umanist, pe langa munca zilnica la firme germane sau multinationale.    Dupa patru ani si jumatate, cu diplomele de Cambridge Proficiency si jurnalism, de la Londra, si cu legitimatia de ziarist bona fide in buzunar, am inceput sa public in presa. Ca ziarista freelance, adica liber-profesionista, am colaborat la diverse publicatii de presa tiparita (Weekly Telegraph, Observator, Realitatea de Arad, Timisoara International) si in Internet (rgnpress.ro, agero-stuttgart.de, news-ar.eu).   In 2003, am avut ideea unui ziar pentru romanii din Germania. L-am editat impreuna cu o redactie din Arad. Saptamanalul Curierul de Vest a fost distribuit vreme de aproape un an, in toata Germania. Insa presa tiparita e un lucru costisitor si pierde teren in fata celei online. In 2004-2005 am preluat redactoriatul-sef la Portalul Romanilor din Germania, rom2.de, care ulterior a fost pus pe butuci. In 2008, am fost corespondenta de presa la radio BBC, pana la desfiintarea sectiei in limba romana, din august al aceluiasi an.    Din februarie 2005, sunt corespondenta de presa din Germania, pentru Hotnews.ro. In vara, publisher-ul acestui site de stiri mi-a facut un compliment. Desi nu ma dau deloc in vant dupa laude, o sa-l citez: "Dani e ziaristul total". Ce inseamna asta in Klartext, cum spune neamtul? Ca acopar o paleta larga de subiecte de presa din politica, economie, finante, comunicatii, judiciar si, mai rar, sport. Cunosc bine viata diasporei romanesti din Germania, dar si din alte tari ale Europei.   Scriu breaking, dar si special news, analize, interviuri, anchete jurnalistice, reportaje si story-uri despre romanii traitori pe aici. Scriu despre tot ceea ce consider ca e subiect de interes public, pentru cititorii mei de limba romana. Iar daca Germania e pe locul al doilea in ratingul pe tari al Hotnews, dupa Romania, indraznesc sa cred ca la asta am contribuit si eu, un pic.

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro