vineri, martie 29, 2024

Modele europene de recrutare a judecătorilor – despre pragul de vârstă şi experienţa profesională

Pe 23 august Ministrul Justiției, domnul Tudorel Toader, prezenta câteva propuneri de modificare a Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și al procurorilor, referitoare la sistemul de recrutare al magistraților. Astfel, domnia sa a sugerat introducerea unui prag inferior de vârstă de 30 de ani, argumentând că „în multe țări din lume, această demnitate de magistrat, care decide în raport cu soarta unui om, presupune știința de carte pe de o parte, dar mai presupune în plus și o maturitate, o experiență de viață, o capacitate a magistratului de a înțelege mecanismele vieții sociale”[1]. În plus, domnul Toader a mai avansat și o nouă condițe de eligibilitate a viitorilor judecători: cel puțin 5 ani de experiență în profesiile juridice – fie ca avocați, notari, grefieri, executori judecătorești sau consilieri juridici.

În replică, Liga Studenților din Iași declara că „vârsta nu este un criteriu fundamental pentru a determina maturitatea, cumpătarea și capacitatea de judecată în raport cu activitatea de judecător sau procuror, iar solicitarea unei experiențe profesionale de 5 ani nu va rezolva problema pregătirii viitorilor magistraţi, întrucât poate genera un val de consilieri juridici angajaţi – pe hârtie – pentru a îndeplini criteriile legale”[2]. Similar, procurorii DNA consideră că acest modificări propuse „nu corespund realităţilor sociale şi vor îngreuna recrutarea unui număr suficient de viitori magistraţi bine pregătiţi şi integri”[3], iar Consiliul Superior al Magistraturii apreciază că „celelalte măsuri referitoare la accederea în magistratură și promovarea în funcții de execuție au potențialul de a bloca funcționarea sistemului judiciar și de a afecta modul actual de organizare și funcționare a Institutului Național al Magistraturii”[4].

SISTEMUL ACTUAL

În România, potrivit legilor în vigoare, există două modalități de recrutare a judecătorilor: a) pentru cei fără experiență profesională juridică sau cu o astfel de experiență, dar mai mică de 5 ani există posibilitatea de a concura pentru un loc la INM (Institutul Național al Magistraturii), unde vor urma o pregătire teoretică şi practică timp de 2 ani; și b) pentru cei care au deja o experiență în domeniul juridic de cel puțin 5 ani există posibilitatea de a da un concurs pentru admiterea în magistratură. Nu există vreun prag de vârstă în prezent (cu excepția celui natural, condiționat de finalizarea studiilor, de aproximativ 23 de ani), iar experiența nu este un criteriu de eligibilitate eliminatoriu. Aşadar, în România, un judecător poate avea chiar şi 25 de ani (23 ani la absolvirea facultăţii + 2 ani pregătire INM).

MODELE EUROPENE

Dar care este situația la nivel european? Există un prag de vârstă minimal sau maximal? Este necesară experiența profesională? Ce nivel de studii trebuie să aibă un viitor judecător?

Am încercat să răspund la întrebările de mai sus comparând modalitatea de recrutare a judecătorilor pentru instanțele de judecată (rangul cel mai ușor accesibil) a 25 de state din Europa: Austria; Belgia; Bulgaria; Cipru; Cehia; Danemarca; Estonia; Finlanda; Franța; Germania; Grecia; Italia; Irlanda; Letonia; Lituania; Luxemburg; Malta; Olanda; Polonia; Portugalia; Slovacia; Slovenia; Suedia; Regatul Unit al Marii Britanii și Ungaria[5].
1. VÂRSTA

Din 25 de state, 9 au o limită de vârstă pentru recrutarea judecătorilor, dintre care 2 – Franţa şi Grecia – o limită superioară: în Franţa candidații la ENM (École Nationale de la Magistrature) nu trebuie să aibă mai mult de 31 de ani, iar în Grecia un candidat trebuie să aibă cel puțin 28 de ani pentru a fi admis la Şcoala Naţională de Judecători, dar nu mai mult de 45 până la data de 31 decembrie a anului în care concursul este anunțat. Statele care impun o vârstă minimă drept criteriu de eligibilitate sunt: Cehia, Ungaria, Letonia, Slovacia, Slovenia (cel puţin 30 de ani), Polonia (cel puţin 29 de ani) și Luxemburg, cu cel mai redus prag minimal de vârstă (cel puțin 25 de ani). Se observă astfel că fostele state comuniste au tendinţa de a stabili un prag de vârstă minimal ridicat – Cehia, Ungaria, Polonia, Letonia, Slovacia şi Slovenia.
2. EXPERIENŢA PROFESIONALĂ

În ceea ce privește experiența, singurele sisteme juridice în care aceasta nu este o condiție obligatorie sunt: Bulgaria, Cehia, Estonia, Germania, Italia, Portugalia, Slovacia, Suedia și Polonia. Din datele disponibile, am identificat numai 4 ţări în care o experiență profesională de cel puțin 5 ani este necesară, după modelul preferat de Ministrul Justiţiei: Austria; Belgia; Lituania şi Letonia. În Cehia sunt necesari 6 ani de experiență profesională, iar în Franța fie cel puțin 4 ani de practică profesională în domeniul juridic, fie cel puțin 8 ani de practică profesională ca membru ales al unui organism local[6]. Sistemul juridic din Ungaria prevede necesitatea unei experiențe de cel puțin 3 ani, dintre care măcar 1 an în calitate de: a) executor judecătoresc, procuror adjunct, avocat, notar sau consilier juridic; b) funcționar civil sau guvernamental la un aparat administrativ central sau într-o poziție care să fi necesitat o examinare administrativă sau juridică; c) judecător, judecător constituțional/ militar sau procuror; d) să fi administrat justiția la o organizație internațională sau la orice organ al UE sau să fi efectuat activități legate de administrarea justiției. Tot cel puțin 3 ani de experiență sunt necesari și în cazul Sloveniei, după promovarea examenului de admitere în Barou. În cazul Luxemburgului și al Greciei, experiența se reduce la un minim de 2 ani ca avocat sau chiar 1 singur an ca avocat dacă respectivul candidat a obținut doctoratul în Drept[7].

Mai mult, sistemul judiciar olandez prevede o experiență profesională diferențiată, căreia îi corespunde un program de pregătire aferent, ca și în cazul din prezent al României: a) de la 2 ani până la cel mult 5 ani experiență juridică relevantă după absolvire, dintre care 2 ani să fie în afara sistemului juridic – caz în care durata programului de pregătire este de 4 ani, sau b) cel puțin 5 ani de experiență juridică relevantă după absolvire, dintre care 2 ani să fie în afara sistemului juridic – caz în care programul de pregătire profesională poate dura de la 15 luni până la 3 ani. Şi în Austria este prevăzut un sistem de internship cu un avocat/ notar public/ procuror şi cu o instituţie de protecţie a victimelor/ de asistenţă socială.

Cea mai extinsă perioadă de practică profesională este stipulată de articolul 96, alineatul (2) din Constituția Maltei: 12 ani ca avocat sau magistrat, urmată de sistemele irlandez şi britanic, cu un minim de experienţă de 10 ani ca avocat sau consilier juridic, respectiv „7 ani de experienţă şi calificare”.

Cu toate acestea, trebuie menţionat că experienţa profesională este, în cazul unora dintre aceste sisteme de recrutare, măsurată şi calitativ. Astfel, în Finlanda este necesar să fi demonstrat competenţă profesională şi caracteristicile îndeplinirii cu succes a îndatoririlor aferente profesiei prin activitatea sa profesională anterioară – la curte ori altundeva, iar în Luxemburg se solicită o diplomă pentru cei 2 ani de experienţă juridică.
3. STUDII

În final, studiile necesare – care, automat, cresc pragul de vârstă al viitorilor judecători, micşorând în acelaşi timp perioada pe care aceştia ar trebui s-o aştepte până a putea accede în profesie – diferă, existând sisteme de recrutare a judecătorilor în care este necesară o diplomă de masterat, precum: Cehia; Danemarca; Finlanda; Luxemburg; Olanda şi Polonia. Câteva stipulează chiar obţinerea titlului de doctor: Suedia şi Malta, în cazul altora doctoratul fiind echivalat cu o perioadă de experienţă profesională: Grecia (se echivalează cu 1 an) şi Italia (diploma de specializare post-universitară în Drept echivalează 18 luni de internship la instanţă/ ca avocat/ consilier juridic).

Aşadar, propunerile de modificare a sistemului de recrutare a judecătorilor din România se înscriu, într-adevăr, în modelul practicat la nivel european, mai ales în ceea ce priveşte experienţa. Cu toate acestea, sunt de acord că vârsta nu este neapărat direct proporţională cu maturitatea în gândire sau cu experienţa de viaţă, iar experienţa profesională solicitată, pur cuantificabilă în ani, nu şi în calitate, iar în unele cazuri imposibil de verificat dacă a existat într-adevăr, riscă să devină o simplă condiţie de formă.

NOTE_____________________


[1] http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21966163-schimbare-radicala-intrarea-magistratura-nu-vor-mai-exista-procurori-judecatori-sub-30-ani-tudorel-toader-tara-nu-are-nevoie-numai-procurori-judecatori-consilieri-juridici-notari-avocati-executori.htm [accesat la 28.08.2017].

[2] http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21973940-liga-studentilor-critica-propunerile-ministrului-tudorel-toader-modificare-legilor-justitiei-tacerea-suspecta-profesorilor-drept-studentii-invita-toader-dezbateri.htm#.WaQnrO4P5GM.facebook [accesat la 28.08.2017].

[3] http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21975162-dna-propunerile-modificare-legilor-justitiei-forma-actuala-reprezinta-forma-presiune-asupra-activitatii-profesionale-procurorilor-din-directia-nationala-anticoruptie.htm [accesat la 29.08.2017].

[4] http://e-juridic.manager.ro/articole/comunicat-csm-privind-propunerile-de-modificare-a-legilor-justitiei-23843.html?utm_source=e-juridic-28082017&utm_medium=email&utm_campaign=newsletter&uid=336017 [accesat la 29.08.2017].

[5] Date culese din Unified Patent Court. Recruitment of Judges. Qualifications Required for and Age Limit of Appointment to Judicial Offices in the Contracting Members States – disponibil la https://www.unified-patent-court.org/sites/default/files/upc-national-eligibility-criteria_final.pdf [accesat la 28.08.2017].

[6] Caz în care pragul maximal de vârstă în vederea admiterii la ENM se majoreaza la 40 de ani.

[7] Condiţie în cazul Greciei.

Distribuie acest articol

13 COMENTARII

  1. Completare: e drept ca in Germania nu se cere experienta, dar: dupa studii de licenta urmeaza un examen de stat foarte dur, apoi 2 ani de asa-numit referendariat (internship la judecatorie/procuratura/avocatura/minister, timp in care maninci pe piine drept civil, penal, administartiv etc). Pauza de pregatire, apoi al doilea examen de stat, si mai dur decit primul.
    Din cei care trec, doar primii 10% au practic sanse la post in magistratura. Dupa angajare esti judecator/procuror de proba timp de trei ani, abia dupa devii inamovibil – deci pe la 30 de ani, give or take .
    Interesant e ca toti juristii trec prin asta. Fara al doilea examen trecut se cheama ca ai facut dreptul degeaba, e doar buna de cultura generala si la CV daca vrei sa te faci jurnalist sau altceva.

    • Da, sunt multe cazuri in care exista o etapa de internship de cativa ani: in Austria sunt 5 luni urmate de un serviciu preparator de 4 ani, in Belgia sunt 3 ani, spre exemplu. Dar in articol nu am urmarit decat experienta profesionala necesara anterior acceptarii in vreun program de pregatire a judecatorilor gen INM. Experienta profesionala ca o conditie de eligibilitate, mai degraba.

      Si, ca later edit: in Franta varsta de 31 de ani este prag minimal, nu maximal (SURSA: http://www.enm.justice.fr/?q=Devenir-magistrat-etudiants ), cum mi-a atras cineva atentia.

      • Multumesc pentru articol si analiza pe care o contine!

        O mica sugestie: „etapa de internship” = „stagiu profesional”.

  2. Calitatea nu se obtine prin reglementari cantitative, e absurd, ca sa nu zic prosteste!
    Desi unii cred ca, daca sunt multi care repeta o minciuna, aceasta se transforma, brusc, in adevar, realitatea e cu totul alta…
    Simpla inaintare in varsta nu produce, altceva, decat riduri :)
    Daca, la 30 de ani, oricare individ ar fi, automat, mai inteligent, mai ponderat si mai integru, decat la 25 sau la 29, ar fi foarte simplu de constituit o elita competenta…nu e cazul!
    Omul e o masinarie complexa, de aceea trebuie sa fii total ignorant in psihologie ca sa-ti imaginezii ca limitele de varsta pot avea vreo oarecare incidenta in maturitate sau in competenta.
    In continuare, politica guvernantilor PSD&ALDE este ingrijorator de nociva Romaniei.
    Si mai ingrijorator este ca le merge foarte bine asa, oamenii ii sustin si ii aplauda!

  3. Eu sunt ptr o varsta mai inaintata .. care sa permita o experienta personala de viata … extrem d necesra in cazul judecatorilor. Iar pentru persoane precumj autorea as mai propune un stagiu de 3 luni de patrulare noaptea in zonele mai „pitoresti” – ptr un judecator sunt un exercitiu mult mai util decat studii de politologie in engleza…. Nu de alta insa …. viitori „clienti ai justitiei” trebuiesc observati in mediul lor !

  4. Sistemul german cu examene mi se pare foarte corect. Daca iti doresti sa fii judecator te pregatesti pentru asta. Problema cu experienta in domeniu (stagiu in productie cum ar veni) nu este relevanta in lipsa unor examene dure. In sistemul romanesc va urma o avalansa de absolventi de la tot felul de universitati fantoma care vor fi angajati consilieri juridici pe langa tot felul de cabinete parlamentare, primarii etc.
    Vezi sistemul de auditori energetici de ex. Ai absolvit cursul postuniversitar de la Universitatea de Constructii, ai dat examene, ai facut proiect, dar nu poti sa participi la examenul final care sa-ti dea dreptul sa fii auditor autorizat daca nu ai experienta de santier! Asta in conditiile in care ai predat cursuri de transfer de caldura la facultate, ai un doctorat in specialitate, ai publicat articole, etc.
    Atentie, se doreste ceva si va iesi altceva. Va fi votata in Parlament legea dupa care vor veni normele de aplicare pe care nu le poate contesta nimeni. Pentru ca la noi o lege stabileste cadrul general si normele de aplicare devi mai puternice ca legea.

  5. „Cu toate acestea, sunt de acord că vârsta nu este neapărat direct proporţională cu maturitatea în gândire sau cu experienţa de viaţă”

    Asta e adevarat doar in sensul ca nu e obligatoriu ca batranetea sa iti aduca intelepciune.
    Ce experienta de viata poti sa ai (in general) sub 30 de ani? Daca nu ai experienta de viata cum poti sa ai „maturitate in gandire”? Bine, daca il intrebi pe respectivul, el zice ca are, ca doar a vazut atatea filme si a dat atatea like-uri la citate intelepte pe facebook. Sub 30 poti avea o intelepciune imprumutata, pe care insa n-ai avut timp si suficiente ocazii sa o exersezi si sa o testezi ca sa devina personala. Mai ales ca tehnologizarea si stilul modern de viata produce multi oameni alienati de realitate, care nu stiu nici macar cum se produce mancarea pe care o mananca.

    • Vestea proasta e ca poti avea si experienta si competenta chiar si sub 25 de ani. Proasta e pentru cei ce virste indeptartate de 25-30 si care inca mai lupta.

      Daca pornim de la distributia statistica (Clopotul lui Gauss) vor exista teoretic intotdeauna unii putini (sub 7.5%) care in privinta unui indicator de performanta depasesc substantial masa mediocra de circa 70%.

      Chiar daca acesti oameni sint exceptii, drepturile lor nu trebuie limitate, la fel de bine cum trebuie respectata, tratata ca atare si folosita judicios, si mediocritatea innascuta a 70% din populatie. Folosesc termenul de mediocritate in sensul strict tehnic-statistic folosit mai sus, nu in cel peoirativ si depreciativ care se practica.

      • N-ar fi nici o veste proasta, daca ar fi adevarata. Sunteti sigur ca ati citit ce am scris? Ce experienta DE VIATA poti sa ai sub 25 de ani? De unde? Mai ales in societatea de azi? Tine si de biologie, pana la urma.

        Vreti sa dam si buletine copiilor mai mici de 14 ani, ca unii sunt mai precoce? Sau sa ii lasam sa se casatoreasca? Sa nu ii discriminam? Nu se poate croi societatea dupa fiecare individ. Cum e „discriminare”, daca sunt aceleasi cerinte pentru TOTI?

      • Intreb foarte serios – oare JUDECATORUL este mai bun daca face parte din cei 7,5% exceptionali ? As pleda pentru apartenența lui la mediocritatea de 70%. Ma gandesc in primul rand ca o hotarare judecatoreasca trebuie sa fie si CONVINGATOARE si INTELIGIBILA pentru majoritatea , iar asa ceva poate ”produce” doar un ins care face el insusi parte din segmentul din care e alcatuit publicul tinta majoritar. *** In acelasi sens am in vedere esenta CONSERVATOARE a JUSTITIEI , dat fiind ca aceasta duce in spinare o zestre de mii de ani de jurisprudența fundamentata pe un sambure dur al legislatiei la fel de vechi (”sa nu furi” de exemplu) . Asa este justitia – cu principii si mecanisme stravechi – aflate in functiune si acum tocmai pentru ca si-au dovedit FIABILITATEA milenara. In numele ”progresului” un magistrat care face parte insa din execeptionalii in cuantum de 7,5 % va prelua cu mai mult entuziasm diverse clisee juridice la moda. Cum ar fi CRIMELE IMPOTRIVA UMANITATII atribuite unor gardieni ultraexpirati pe considerentul ca acum 60 Romania nu umplea suficient gamelele detinutilor aflati in paza lor. Sau cum ar fi asa numita CONFISCARE EXTINSA care te poate lasa sarac lipit dpar pentru ca ai avut ghinionul sa fii ruda sau salariatul sau chiar vecinul unuia judecat ca hoț pentru ca nu face parte dintr-un partid corect politic.

  6. Ma cam enerveaza acesti limbrici politici, acesti limaxi ai pivnitelor guvernului sau ai parlamentului asa ca le-am scris un text folosind o enervare produsa de un poate ‘magister” decazut chiar sub nivelul de trepadus minister si cum la el nu am acces dar la Dragnea da (de ce oare?) am postat acolo si rostogolesc spre stiinta si aici: . Acesta este: „Ion Adrian Poate ca dl ministru Tudorel Toader intra pe acest feis sau poate ca dvs ii veti spune acestea eu neavand acces pe feisul dlui: Dle „Minister” care asa cum spunea marele Virgil Madgearu ati decazut din demnitatea de magister(profesor) la un rang inferior unei demnitati adevarate respectiv la rangul de minister(ministru) , calitate in care, scuzati-ma, dar comiteti erori fata de spiritul dreptului si ratiunii umane nesiluite de vreo politica partidica imbecila. Sa va explic ca unui student in anul 1 la drept. Cum puteti spune ca procurorii daca nu fac legi dar daca interpretează şi aplică legea nu trebuie consultati cand este vorba de o lege mai ales de una care priveste propria lor meserie. Pai draga „ministere” nici judecatorii nu fac legea si nici tu sau tot ministerul tau inclusiv guvernul tau nu o face, caci conform constitutiei puterea legislativa este la parlament si daca este vorba de „trei camere” se pare ca guvernul psd vrea sa constituie cea de a treia camera ., nu-i asa?. Si atunci de ce mai trebuie cineva sa avizeze legea ? De ce sunt consultati si cetatenii care suporta doar mai degraba decat binele, samavolnicia legilor pe care le faceti ? De forma, doar de forma, dragule activist politic decazut din rangul de profesor . Asta este opinia mea despre ce incerci sa faci. Opnia mea de cetatean care mergand la vot si votand, am voie sa sterg podeaua la modul figurat cu voi cei votati sau nevotati de mine, care mi-ati cerut votul dar odata luat imi inselati asteptarile, caci cu totii sunteti niste inselatori ai sperantelor cu care am fost la vot. Pot chiar sa ma gandesc la o injuratura romaneasca de aia bine simtita si plasata, dar pana o s-o aleg sa mai lasam timpul sa treaca in speranta ca voi inteleptindu-va cat de cat, eu sa pot renunta la ea. In rest, vorba lui NCM, sa auzim numai de bine. „

  7. As vrea sa ma refer la pragul de virsta care mi se pare o alegere nepotrivita si o discriminare a adultilor cu virste sub 30 de ani.

    Prin pragul minim de virsta se incerca sa sa aproximeze (predicteze) un anumit nivel de experienta profesionala si atit. Teoretic pot exista candidati care au absolvit facultatea mai devreme, sau, si, unii care au acumulat experienta implicindu-se in predarea materiilor inca de pe bancile scolii sau foarte intens dupa terminarea facultatii.
    Aproximarea nivelului de experienta dupa virsta da erori grosolane. Este ca si cum te abati in anumite situatii, dar nu in toate, de la prezumtia de nevinovatie.

    Partea a doua este cum poti sa justifici discriminarea unor adulti.

    Este corect scris in articol ca acest tip de idei apartin societatilor cu traditie autoritara. Ca exemplu, in România unde se cer peste tot la admiteri asu angajari fise medicale, extras din cazieri ba inca si teste cu detectorul de minciuni (contestate ele insele in mediul stiintif cind sunt folosite ca metoda de evaluare absoluta) un personaj ca Stephen Howkin nu ar intruni conditiile nici pentru admiterea la o facultate (unde se mai cere si conditie fizica) si nici pentru angajare.

  8. Nu stiu de ce ne uitam asa de des la unii sau la alti, in curtea lor.
    Sigur ca este util sa invatam din experienta altora dar…
    Oare nu putem sa judecam cu capul nostru situatia din aceasta tara si nevoile ei?

    Fiecare tara are un specific si atunci cand comparam niste date sau niste criterii de cele mai multe ori scapam contexul in care se desfasoara – si acest context poate sa insemne extrem de mult.

    Ca sa revin la subiectele articolului nu mi se pare indreptatit stabilirea unui prag de varsta (fie ca este minimal sau maximal) pentru simplul motiv ca dezvoltarea din ultimii ani a produs serioase mutatii –

    astfel o persoana de peste 45 de ani poate a decis sa isi inceapa o noua cariera si are in fata sa peste 20 de ani de munca asa ca nu inteleg de ce sa ii restrictionez accesul la o anume piata a muncii??

    Sau altfel, daca o persoana este tanara, extrem de dinamica si printr-un concurs fericit de imprejurari reuseste sa demonstreze ca stapaneste teroretic si practic materiile solicitate pentru functiile analizate oare de ce sa ii fie ingradit accesul la un anume job???

    Restrictiile nu aduc valoare – ci numai creaza oportunitati pentru a strecura sau respinge pe unii sau pe altii, de cele mai multe ori pe criterii extrem de subiective, si de aceea cred ca cel mai bine este sa lasam usa deshisa tuturor.

    Deci fara restrictii de varsta!

    Este absolut aberanta chestiunea cu vechimea – unul poate sa invete intr-un an cat altul in 3 ani – unul poate sa munceasca de dimineata pana searasi acumuleaza multa experienta, cunostiinte, altul este mai comod si dupa ora 17 inchide usa la birou si pleaca sa isi vada de viata sa personala. Ce ma intereseaza pe mine? Ma intereseaza modul in care intelege si reuseste sa transpuna niste principii, reguli, proceduri asa ca aici sa il verific si cu asta basta. Pot sa spun ca este recomandabil sa aiba o experienta intre si intre dar…

    Un exemplu care se pliaza pentru comparatie este cel al functionarilor publici.
    Pentru grade superioare ai nevoie de nu stiu ce vechimi si cand ai ajuns la vechimea solicitata esti deja un monstru perfect integrat in sistemul birocratic asa ca nu mai poti produce mai bine si mai eficient ci doar ceea ce ai faptuit pana la aceea data, in acel sistem anchilizat.

    Cam atat – si in concluzie nu cred ca aceste praguri/bariere conduc la lucruri mai bune in sistem, ba din contra!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cristina Manolache
Cristina Manolache
Cristina Manolache, Presedinte co-fondator al Romanian Association of Young Scholars (RAYS) Studii de licenta in stiinte politice in limba engleza, masterat in politica comparata in limba engleza si doctorat in stiinte politice (teza sustinuta public in februarie 2017) la Facultatea de Stiinte Politice a Universitatii din Bucuresti. Licentiata in Drept a Universitatii Crestine "Dimitrie Cantemir" (2013). Domenii de interes: drept constitutional comparat, politica comparata, semi-prezidentialism si stiinte ale educatiei.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro