marți, februarie 18, 2025

Modelul Mihai Şora: La Multi Ani unui cavaler al spiritului!

Pe 7 noiembrie, un cavaler al spiritului, un ganditor nepereche si un mare prieten al societatii deschise implineste 95 de ani. Este o sarbatoare pentru tot cei care iubesc libertatea. Am avut şansa să colaborez la două volume cu Domnul Mihai Şora: „Perfectul acrobat” – cartea despre Leonte Răutu, scrisă împreună cu Cristian Vasile, unde am făcut un dialog cu distinsul filosof, şi „Anatomia resentimentului” – un volum colectiv pe care l-am coordonat şi în care Domnul Şora a scris un text de o admirabilă densitate ideatică şi morală. Într-adevăr, într-o lume a cinismelor oportuniste şi a schimbărilor la faţă în funcţie de conjuncturi învelite în ipocrite raţionalizări, Mihai Şora propune un model a ceea ce trebuie să fie intelectualul critic: deschis la sfidările, chiar la neliniştile modernităţii, atent la soarta semenilor, capabil de revolta în raport cu injustiţia, cu mizeria morală, cu turpitudinile de orice fel.

Mihai Şora aparţine unei generaţii care a experimentat în chip tragic convulsiile ideologice ale unui veac marcat de catastrofele Gulagului şi ale Holocaustului. S-a înrolat în Rezistenta anti-nazistă din Franţa tocmai pentru că detesta barbaria. În acelaşi mod, a ajuns la despărţirea de regimul comunist, a cărui barbarie a detectat-o cu chirurgicală exactitate. După 1989, acest filosof al interiorităţii, al sufletului îngemănat cu spiritul, a ajuns Ministru al Educaţiei. Nu cred că se putea găsi un om mai potrivit pentru reforma unui sistem educaţional aservit până atunci comandamentelor perverse ale utopiei totalitare.

În iunie 1990, când barbaria a ţâşnit din nou prin lanţurile şi ghioagele securisto-minereşti, Mihai Şora şi-a dat demisia, împreună cu adjunctul său, respectatul istoric al literaturii, profesorul Paul Cornea. A preferat să redevină ceea ce fusese o viaţă întreagă: intelectualul liber, autonom; a refuzat bine-răsplătitele poziţii oferite de puterea fesenistă (id est neo-comunistă, neo-barbară). Umanismul lui Mihai Şora, ca şi în cazul unui Albert Camus, este unul existenţial şi non-negociabil. Nu încuviinţează nimic care ar înjosi individul. Domnul Şora nu este dispus la pactizări, fie şi temporare, cu forţele Răului. Opera sa filosofică, scrisă de-a lungul a peste şapte decenii, este o pledoarie pentru ceea ce poetul polonez Aleksander Wat numea „omul interior“. Mihai Şora apără acele virtuţi pe care totalitarismele au încercat – şi, în parte, au reuşit – să le demonizeze: onoarea, decenţa, civilitatea. Idealul său este binele public, deci o comunitate întemeiată pe ceea ce N. Steinhardt numea buna-socotinţă. Ca si la Martin Buber, rationalitatea dialogica este aceea care garanteaza supravietuirea noastra ca specie. In acord cu un Hans Jonas, filosoful roman lumineaza responsabilitatea drept cheia de bolta a unei ordini decente.

Textele lui Mihai Şora, giuvaere ale gândirii, sunt tot atâtea invocări ale unei lumi eliberate de mizeriile numite ipocrizie, laşitate, cupiditate, rapacitate, ranchiună, viclenie, dar, mai cu seamă, sunt proteste împotriva oricărei forme de organizare umană înrădăcinată în ura pentru aproapele tău. Daca ar fi ramas in Franta, avea toate datele sa devina o figura marcanta in marile dezbateri filosofice ale perioadei postbelice. Fara a adera la vreo scoala de gandire cu program doctrinar, era de fapt inclinat, daca nu chiar predestinat, sa mearga in directia pe care avea sa o dezvolte un Emanuel Levinas. Mi-l pot usor inchipui in grupul din jurul revisei „Esprit”. Mi-l imaginez luind partea lui Camus in polemica purtata cu Sarte in jurul marii probleme a dialecticii scopurilor si mijloacelor. Gandul lui Mihai Şora era unul atent la agoniile alteritatii, la relatia atat de tensionata dintre inradacinare si dezradacinare. Inregimentarile de orice fel i-au repugnat si ii repugna. S-a intors in Romania si a avut de suportat dictatura ideologica a unor Chisinevschi, Rautu, Moraru, Ofelia Manole,Tugui, Popescu-Dumnezeu, Suzana Gadea, Dulea si altii de aceeasi „anvergura”. Sa fii Şora si sa te „controleze” Burtica (si inca Burtica nu era cel mai rau)…

http://tismaneanu.wordpress.com/2009/08/30/mihai-sora-despre-ura-resentiment/

Reflecţiile lui Mihai Şora despre demonismul totalitar întruchipat în dictatorul ideologic Leonte Răutu ar trebui citite de către toţi cei care vor să înţeleagă ce a însemnat primatul ideologiei în perioada comunistă. Răutu a fost pandantul românesc al unui stalinist francez, celebrul Jean Kanapa, fostul discipol al lui Sartre devenit ideolog stalinist, autorul unor ignobile pamflete, în anii ’50, împotriva gânditorilor existenţialişti. Dar Kanapa a văzut, în cele din urmă, lumina, ori măcar unele raze, in anii 70 a devenit un euro-comunist. Leonte Răutu a fost dialecticianul cinic, omul dispus să servească în orice condiţii divinizata „linie generală a Partidului“. De la Mihai Şora aflăm care au fost resorturile de fanatism, credinţă oarbă şi carierism cras care au motivat distructivul comportament al unora precum Răutu.

Când vorbesc despre modelul Mihai Şora mă gândesc la o consecventă verticalitate morală: senină, dar câtuşi de puţin lejeră. În opera şi acţiunile lui Mihai Şora, această seninătate (îmi amintesc de personajul lui Thomas Mann din „Doktor Faustus”, Serenus Zeitblom) este, de fapt, una gravă. Poate părea paradoxal, dar chiar aşa stau lucrurile. Asemeni lui Leszek Kolakowski, Mihai Şora este filosoful transparenţei, omul care ne-a învăţat şi ne învaţă că, fără adevăr, suntem sortiţi să vegetăm în imundele subterane ale sclaviei.

Inchei acest prea scurt omagiu adus unui om pe care il consider reper moral si mentor intelectual, un veritabil ziditor intru cultura, un editor de mare clasa („Biblioteca pentru toti” a fost una din marile sale impliniri pentru care ii suntem cu totii indatorati), reluind aici un fragment dintr-o dedicatie pe care Domnul Şora a avut generozitatea sa mi-o daruiasca in februarie 1999. De fapt, este o reflectie despre acea zona a politicului in care, marturisea Domnia Sa, “ma simt un simplu amator, impresionat (in rau si bine) de ‘faptul politic’ si impulsionat mereu de ceea ce li se intampla semenilor mei de pe urma Istoriei (cu majuscula) pe care indeobste o indura, nepricepandu-se s-o faca ei insisi impreuna, sub forma unei istorii cotidiene, cu i mic”.

Sugestii bibliografice:

Mihai Şora, “Du dialogue interieur ou fragments d’une anthopologie metaphysique”, Gallimard, 1947

Mihai Şora, „Sarea pamantului. Cantata pe doua voci despre rostul poetic”, Cartea Romaneasca, 1978

Mihai Şora, „A fi, a face, a avea”, Cartea Romaneasca, 1985

Mihai Şora, „Despre Dialogul interior. Fragment dintr-o Antropologie Metafizica”, Humanitas, 1995

Mihai Şora, “Firul ierbii”, Scrisul Romanesc, 1998

Mihai Şora, “Despre toate si ceva in plus. Convorbiri cu Leonid Dragomir”, Paralela 45, 2005

„Şora”, Editie ingrijita de Marius Ghica, Paralela 45, 2006

Mariana Şora, „O viata in bucati”, Cartea Romaneasca, 1992

Virgil Nemoianu, “Mihai Şora and the Traditions of Romanian Philosophy”,”Review of Metaphysics”,Vol. 43, No. 1,,1990, pp. 591-605

Thomas Pavel, “Le Sel de la terre,”, “Revue de metaphysique et de morale”, No 4, 1980, pp. 539-542

Sorin Antohi in dialog cu Mihai Şora, “Mai avem un viitor? Romania la inceput de mileniu”, Polirom, 2001

Sorin Antohi si Aurelian Craiutu, coordonatori, “Dialog si libertate: Eseuri in onoarea lui Mihai Şora”, Nemira, 2010

Aurelian Craiutu, “Mihai Şora: A Philosopher of Dialogue and Hope”, in Costica Bradatan and Serguei Alex. Oushakine, eds., “In Marx’s Shadow: Knowledge, Power, and Intellectuals in Eastern Europe and Russia”, Rowman & Littlefield/Lexington Books, 2010, pp. 261-285

Vladimir Tismaneanu, coordonator, “Anatomia resentimentului”, Curtea Veche, 2010

Vladimir Tismaneanu si Cristian Vasile, “Perfectul acrobat. Leonte Rautu, mastile Raului”, Humanitas, 2008

Distribuie acest articol

2 COMENTARII

  1. Il felicit pe domnul Sora pentru minunata varsta pe care a implinit-o .Multumesc domnule Tismaneanu pentru fumoasa laodatio. Ar fi util sa prezentati si CV-ul domnului Sora. S-ar vedea poate mai bine lupta Domniei Sale pentru libertate.

  2. Eu imi permit doar sa adaug- Domnule Profesor Tismaneanu – ca romanii duc lipsa Caldurii Umane, absenta Generozitatii, unde sant , de ce au disparut din Agora Repere morale ca Ana Blandiana si Romulus Rusan,iar din trecut : Elisabeta Rizea ,Corneliu Coposu, Dan Amedeo Lazarescu, de pilda…Ne lipsesc vocile si dizertatiile radiofonice Spiritele Lucide ale remarcabilelor persanalitati ca Monica Lovinescu, Virgil Ierunca sau Alexandru Paleologu… Si nu e o intamplare ca aceste Remarcabile Personalitati „veneau” mereu cu expresii Calde ale Infatisarii( cum este fericitul caz al Modelului Mihai Sora), se simtea intotdeauna Blandetea si Intelegerea zbaterilor sufletesti ale oamenilor si aici ma gandesc imediat la Neuitatul Ion Ratiu , Omul care ar fi putut- ca nimeni altcineva- sa realizeze o punte solida cu civilizatia Marii Britanii, cu lumea anglo-saxona in general, in anii ’90… Societatea romaneasca se va insanatosi cand agenda publica ,mass-media va fi „ocupata” de Oameni, de Adevaratele Spirite, Perene, ca Neagu Djuvara, Profesorul Solomon Marcus, Cristian Sima, Profesorul Nicolae Zamfir( de la Institutul de Fizica Nucleara „Horia Hulubei” si -cu voia Dumneavoastra- dar nu „ultimul pe lista”,cum groaznic suna cliseul iliescian al formarii f.s.n.-ului in 22 dec’89, acest Blestem ce a cazut peste Poporul Roman- Distinsa gazda a articolelor acestui prestigios blog, Distinsul Domn Profesor Tismaneanu .(mea culpa pentru omiterea atator si atator Personalitati, ce repet ar trebui sa apara in „prime-time” la radio si tv)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. In 2024 editura Humanitas i-a publicat un nou volum cu titlul „Aventura ideilor".Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro