sâmbătă, decembrie 4, 2021

Moldova și Serbia între extinderea UE și avansarea euroasiatică

Intersecțiile între proiectul integraționist european și cel euroasiatic se accentuează. În acest context, instituțiile europene dezvoltă acorduri hibride cu statele membre ale Uniunii Economice Euroasiatice (UEE), precum cel semnat cu Armenia în 2017 – Acordul de Parteneriat Cuprinzător și Consolidat. Concomitent, sub ghidarea Rusiei, instituțiile euroasiatice dezvoltă formule noi de întrepătrundere cu statele din vecinătatea UE, ale căror perspective europene dispun de confirmare politico-juridică sau de o recunoaștere mai mult abstractă. În Balcanii de Vest, Serbia a semnat un Acord de Liber Schimb cu UEE (25 Octombrie 2019), chiar dacă de 5 ani îndeplinește condițiile necesare pentru aderarea la UE, cu 17 din totalul de 35 de capitole deschise în negocierile de aderare. Totodată, în interiorul Parteneriatului Estic, ca urmare a consolidării forțelor politice pro-ruse (IPN, 22 May 2018), Moldova navighează între implementarea Acordului de Asociere cu UE și apartenența, deocamdată sterilă, la UEE, în baza statutului de țară observator obținut în 2018.

Activizarea Uniunii Euroasiatice în regiune se datorează accentului major pus pe flexibilitate în relația cu țările terțe. Dominată politic și economic de Moscova și cu menire geopolitică specială, UEE tinde să-și ridice autoritatea în raport cu UE, încă neconvinsă de seriozitatea proiectului euroasiatic. Reticența Bruxelles-ului derivă în mod esențial din poziționarea sa net superioară în calitate de negociator inegalabil al acordurilor internaționale (semi-)comerciale, apreciate în lume pentru accentul pe aplicarea uniformizată a legislației europene și dedicația pentru competiția loială. Chiar dacă este puternic subestimată în Occident, UEE nu renunță la tentativele sale de a forja acorduri de liber schimb, inclusiv în spațiul geografic aflat în plin proces de “europenizare”.

Balcanii de Vest și în concret Serbia diferă de precedentul armean, provocat de aderarea la UEE în detrimentul celui de-al patrulea ipotetic Acord de Asociere al UE în Parteneriatul Estic, abandonat de Armenia în 2013. Din raționamente pur strategice, liderul forțelor reformatoare armene consolidate la putere în 2018, Nikol Pashinyan a reiterat “atractivitatea” integrării euroasiatice (Armenianweekly, 2 October 2019). “Politica multi-vectorială a Armeniei” este invocată în rezoluțiile Parlamentului European (4 Iulie 2018), iar oscilarea Est-Vest nu generează disensiuni între Erevan și Moscova (Kommersant, 29 Octombrie 2019). Ambele cazuri – atât cel sârb cât și cel armean – alimentează ideea “Europei Mari”, extinsă de la Lisabona până la Vladivostok, promovată cu insistență de președintele moldovean Igor Dodon, inclusiv în cadrul summit-ului UEE de la Erevan (Presedinte.md, 1 Octombrie 2019).

Rusia și jocul său în Balcanii de Vest

Conviețuirea a doi vectori geopolitici ar putea deveni iminentă în următorii 5-10 ani, dacă tendințele actuale se intensifică. Or, UE este la un pas de a începe un proces profund de auto-reflecție și “reparație funcțională”, indispensabile pentru eforturile de prevenire și contracarare a propagării “iliberalismului” autoritar la nivel european. Regresul statului de drept “în lanț” poate avea consecințe letale pentru întregul proiect european. De aceea, asigurarea primordialității, proporționale și subsidiare, a legislației europene primare și secundare asupra celei naționale necesită protecție maximă de liderii europeni cu trăsături iliberale. Totodată, anterior emisă de eurosceptici, cererea pentru înăsprirea parametrilor de lărgire europeană, vizând Balcanii de Vest, se uniformizează pe porțiuni tot mai largi ale eșichierului politic din statele membre. Concentrată pe soluționarea urgențelor de ordin intern, UE ar putea fi atrasă într-un concert geopolitic cu Rusia, prin intermediul Uniunii Euroasiatice, cu precădere dacă și după ce președintele ucrainean Volodymir Zelensky normalizează dialogul cu Vladimir Putin (IPN, 7 Octombrie 2019). Apropierea Estului și Vestului necesită însă o suprapunere de circumstanțe.

În primul rând, mișcarea Uniunii Euroasiatice în direcția liberalizării pieței de hidrocarburi, cu crearea pieței comune de gaze, petrol și produse petroliere este planificată până în 2025 și întărește o atitudine pragmatică (Comisia Euroasiatică, 26 Septembrie 2019). Sensibilitatea energetică a economiilor naționale prinse geografic între UE și Rusia – Balcanii de Vest și Parteneriatul Estic – poate spori interesul lor natural pentru apropierea de Uniunea Euroasiatică. Asemenea decizii pot fi benevole sau sub impactul populismului electoral.

Al doilea aspect care favorizează o convergere între cei doi poli geopolitici depinde de capacitatea de extindere a organizației euroasiatice – la nivel de membri și aranjamente internaționale. Discuțiile despre eventuala aderare a Turkmenistanului sau viitoarea liberalizare a comerțului cu economii avansate, similar acordului cu Singapore, poate forța o re-evaluare a reticenței exprimate de UE.

Cel de-al treilea motiv ar putea reieși dintr-o ipotetică multiplicare a acordurilor de liberalizare a relațiilor comerciale dintre UEE și țările din Balcanii de Vest, urmărind modelul Serbiei. Un asemenea scenariu este improbabil în cazul Albaniei, Kosovo și Muntenegru, care sunt dominate de antipatii rusești severe. Șansele de a atrage în joc Bosnia și Herțegovina și Republica Macedonia de Nord sunt mai realiste, deși depind de ezitările UE în privința extinderii sale balcanice.

Dintre toate elementele menționate mai sus, popularizarea integrării euroasiatice în regiune poate beneficia cel mai mult de pe urma blocării procesului de extindere a UE în Balcanii de Vest. Nelansarea negocierilor de aderare cu guvernul albanez și cel nord-macedonian, contrar aranjamentului agreat pentru octombrie 2019, constituie o “greșeală strategică” chiar în viziunea instituțiilor europene (Parlamentul European, 24 Octombrie 2019). Amânarea deciziei până în mai 2020 (Consiliul European, 17-18 Octombrie 2019) coincide cu președinția croată în cadrul UE. Intervalul de 6 luni oferă prea puțin timp pentru a proiecta o reformă justă a procesului de extindere în Balcani, solicitată preponderent de către Franța. În schimb, apare spațiu de manevră suficient pentru Rusia și proiectele geopolitice concurente.

Invitarea guvernelor din Tirana și Skopje să privească spre Uniunea Euroasiatică, formulată de reprezentantul rus la UE, Vladimir Chizhov (Balkaneu, 29 Octombrie 2019), arată intenția clară a Moscovei de răspândi confuzie geopolitică în regiune. Pe de o parte, proiectul euroasiatic este contrapus celui european ca alternativă pentru segmentele populației balcanice sceptice vizavi de coerența promisiunilor UE. Iar, pe de altă parte, continuitatea unor asemenea gesturi geopolitice poate slăbi adițional opoziția din interiorul UE contra normalizării relațiilor cu Rusia. Ofensiva geopolitică în Balcanii de Vest se poate converti într-o pârghie de presiune eficientă, folosită de Moscova pentru a determina acțiunile UE.

Moldova și Serbia – atât integrare europeană cât, și legături euroasiatice

Caracterul binar al politicii externe plasează Moldova și Serbia într-o categorie comună. Aprofundarea integrării europene diferă ca intensitate în cele două cazuri. Serbia este țară candidată și parcurge un proces complicat de aliniere la cerințele de membru al UE. Acordul de Asociere realizat de Moldova din 2014 conține angajamente ambițioase, acceptate de partea moldoveană pentru a demonstra dedicație pentru perspectiva europeană, deocamdată doar ipotetică. Ambele țări primesc asistență europeană, însă incomparabilă, având în vedere accesul la fondurile europene structurale oferite pentru statele candidat. Legăturile economice cu piața europeană ating cote maximale, deși UE constituie o destinație nesemnificativ mai importantă pentru exporturile moldovenești decât pentru cele de origine sârbă. O altă situație se observă în cazul popularității UE, care este mai ridicată în Serbia, preponderent datorită negocierilor de aderare și influxului de fonduri europene. (Vezi Tabelul).

Accentul pe relația cu Rusia și UEE reiese din solidaritatea politică (nerecunoașterea independenței Kosovo), dar și din specificul economiei sârbe, încă neintegrate în Organizația Mondială a Comerțului. De aceea, stabilirea unor acorduri de liber schimb bilaterale sau regionale, în particular cu Uniunea Euroasiatică (Comisia Euroasiatică, 25 Octombrie 2019), reprezintă o necesitate pragmatică.

Tabel. Distribuția exporturilor și a preferințelor geopolitice în Serbia și Moldova, %, anii 2018-2019

UE Uniunea Euroasiatică/Rusia
Export Orientare geopolitică Export (Rusia) Orientare geopolitică (UEE)
Serbia 63 45,5 10 17,6
Moldova 70 47 10 37

Source: IRIRFERL

Prezența Rusiei și a UEE în ecuație este mai vizibilă în ponderea preferințelor geopolitice ale populației din Moldova. Efectele negative ale guvernărilor corupte sub slogane proeuropene în anii 2009-2019, precum și inexistența unei perspective europene clare, oferă teren fertil pentru politici externe multi-vectoriale. Statutul de țară observator în Uniunea Euroasiatică obținut de Președintele Igor Dodon (Consiliul Suprem al UEE, 14 Mai 2018), cu deviere de la prevederile constituționale (IPN, 22 Mai 2019), va favoriza vectorul euroasiatic. Delegarea obligatorie a unui reprezentant al Moldovei în cadrul Comisiei Euroasiatice și intensificarea contactelor instituționale (subordonată oficiului președintelui Dodon) permite o “popularizare” eficientă a UEE în rândul cetățenilor (Presedinte.md, 1 Octombrie 2019). Normalizarea integrării euroasiatice oferă un “plan secundar” de orientare geopolitică, dacă forțele pro-ruse continuă ascensiunea politică în Moldova, iar UE își diminuează ambițiile de transformare și integrare a Parteneriatului Estic.

Forțele pro-europene din Moldova ar putea folosi experiența Serbiei în negocierea unui Acord de Liber Schimb cu UEE pentru a renunța la statutul de observator în cadrul UEE. De asemenea, ar putea fi substituit Acordul de liber schimb cu CSI din 2012, nerespectat de către Rusia vizavi de Moldova.

În loc de concluzii…

Îngrijirea de integrarea europeană din Balcanii de Vest necesită prioritizare din partea UE, nicidecum nu amânare. Prezența altor actori geopolitici, precum Uniunea Euroasiatică, se va face simțită în regiune, dacă UE se dezangajează în cele din urmă.

Actorii europeni nu pot să ignore tentativele întreprinse de UEE de a-și spori ponderea în Balcanii de Vest. Subestimarea integrării euroasiatice poate duce la avansarea ideii “Eurasiei Mari” spre Vest, care poate descuraja integrarea europeană nu doar în Parteneriatul Estic, ci și chiar în interiorul UE.

Îndeplinirea strictă a agendei europene și promovarea unor relații ambițioase cu UE poate remedia și diminua înclinațiile euroasiatice, inspirate de președintele Igor Dodon. Durabilitatea vectorului european în Moldova, dar și în toată regiunea, este o construcție reversibilă, mai ales dacă UE se distanțează de Balcanii de Vest, iar Rusia, din contra, avansează integrarea euroasiatică.

Articol aparut pe ipn.md

Distribuie acest articol

2 COMENTARII

  1. Intrarea R. Moldova in UE sau in UEE depinde mai putin de ambele, cit de Romania si parcursul sau pozitiv, economic si industrial imediat si pe lung termen.O Romanie esuata economic este nu doar exepmplul negativ a ceeace nu va reusi nici R. Moldova dupa integrare, ci mai ales a incapacitatii unei sustineri economice si financiare robuste pentru integrarea economica cu sora noastra romaneasca!
    Daca Romania nu cadea in plasa postcomunismulu FSN-ist, care a distrus-o economic si industrial prin ,,Proiectul politic-economic Iliescu” votat la Plenara FDSN din 27 – 28 iunie 1992 (care a spus NU capitalismului, privatizarii si liberalizarii economice rapide), Romania s-ar fi reintregit deja cu R. Moldova si altul era viitorul comun!
    In lipsa unui proiect de tara cu obiectivul reindustrializarii, sclifoselile teoretice programatice liberale de aproape 3 decenii nu pot scoate tara din starea de decadere generala si cu atit mai putin sa devina exemplu sau o tentatie la reintregire, pentru cei de peste Nistru…

    prof. Caliman I. Eugen
    consultant independent
    – dezvoltare industriala –

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Denis Cenusahttp://contributors
Denis Cenușa este cercetator la Universitatea din Giessen si Expert-Grup, Chisinau.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

De ce majoritatea modelelor climatice sunt „fierbinți”?

O bună parte din articolele mele publicate pe această platformă discută modele (simulări) ale variațiilor unor parametri climatici precum concentrația de CO2,...

Metroul la Otopeni – marele eșec al unor politicieni mărunți

Eșecul magistralei de metrou M6: 1 Mai – Aeroportul Otopeni este eșecul politicienilor preocupați să dovedească faptul că nu se poate, în...

Egalitatea și economia de piață

Narațiunea obișnuită despre egalitate în România este că acest „vis de aur” al poporului este pe cale să se destrame. Bogații devin...

Lașități românești, profituri maghiare (2)

LEGENDA, MITUL ȘI CULTUL LUI DRACULA Să fim serioși, legenda, mitul și mai ales cultul lui Dracula nu au...

Despre felonie si sperjur

Domnule Klaus Iohannis, Cand Marius Manole si Radu Paraschivescu v-au returnat decoratiile, a fost vorba de o despartire lipsita de orice ambiguitate....

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro