marți, iulie 16, 2024

Moldova – al treilea scrutin parlamentar în doi ani

Cetățenii Republicii Moldova se prezintă duminică 28 noiembrie pentru a treia oară la vot în alegeri parlamentare în mai puțin de doi ani.

Actuala criză politică s-a declanșat imediat după alegerile parlamentare la termen din  5 aprilie 2009, încheiate cu victoria Partidului Comuniștilor (PCRM), care în urma numărătorii voturilor a obținut 60 de mandate din totalul de 101 câte are Parlamentul Republicii Moldova. Opoziția reprezentată de Partidul Liberal (PL) – 15 mandate, Partidul Liberal-Democrat (PLDM) – 15 mandate și Alianța Moldova Noastră (AMN) -11 mandate, a contestat vehement rezultatul, acuzând partidul de guvernământ, condus de Vladimir Voronin de fraudă masivă.

Noul parlament nu a reușit însă, în urma boicotului opoziției, să aleagă un succesor în fruntea statului lui Voronin, candidata PCRM Zinaida Grecianîi lipsindu-i un singur vot pentru a obține majoritatea necesară de 61 pentru a fi aleasă. Potrivit Constituției, parlamentul a fost dizolvat și au fost convocate alegeri repetate pe 29 iulie 2009.

Singura schimbare a fost scăderea PCRM de la 60 la 48 de mandate și intrarea în parlament a Partidului Democrat (PDM), condus acum de Marian Lupu, fost președinte al Parlamentului, care a părăsit în luna iunie PCRM, cu 13 mandate, alături de PLDM, condus de Vladimir Filat – 18 mandate, PL, condus de Mihai Ghimpu – 15 mandate și AMN, condus de Serafim Urecheanu – 7 mandate.

PLDM, PL, PDM și AMN au format o coaliție de guvernare – Alianța pentru Integrare Europeană (AIE), care l-a ales pe Mihai Ghimpu președinte al Parlamentului și a învestit un guvern în frunte cu Vladimir Filat.

Nici de data aceasta Parlamentul nu a putut alege un nou șef al statului, candidatul AIE, Marian Lupu, neîntrunind decât 53 de voturi ale deputaților coaliției, cei ai PCRM boicotând votul. Ca atare, Mihai Ghimpu a ocupat funcția de președinte interimar al Republicii Moldova.

AIE a decis să supună la vot un amendament constituțional privind alegerea președintelui Republicii Moldova prin vot direct unui referendum pe data de 5 septembrie 2010. Din cauza participării la vot de sub 1/3 dintre alegătorii înscriși pe liste – minim cerut le lege, referendumul a fost considerat ne-valabil și amendamentul a fost respins, convocându-se acest nou scrutin parlamentar repetat.

Est sau Vest?

Cele mai recente sondaje arată că doar patru partide, PCRM, PLDM, PD și PL, vor depăși pragul electoral de 4%, iar cele trei partide rămase din AIE au șansa de a depăși împreună cele 61 de voturi necesare alegerii noului șef al statului.

Problema este că disensiunile între cele trei partide, care altfel au guvernat cu relativ succes în ultimele 18 luni, s-au ascuțit, mai ales datorită ambițiilor politice ale celor trei lideri.

În linii mari, cele patru partide cu șanse de accedere în parlament reprezintă patru tendințe în rândul electoratului – PCRM votul pro-rusesc, PLDM votul pro-românesc moderat, PL – votul naționalist românesc, iar PDM – votul “moldovenesc”, rezidual.

Toate sondajele indică PDM ca deținând balanța puterii în noul parlament între PCRM – pro-rusesc și PLDM și PL – “blocul pro-românesc.” Dacă cei trei lideri vor cădea de acord pentru același plan din 2009 – Marian Lupu cndidat la președinție, Vladimir Filat, prim ministru și Mihai Ghimpu, președinte al Parlamentului, atunci o înțelegere ar fi posibilă.

Datele problemei s-au schimbat însă. Vladimir Filat a devenit între timp, potrivit sondajelor și mai ales vizibilității sale de prim-ministru, cel mai popular politician din Republica Moldova, eclipsându-l pe Marian Lupu. Mihai Ghimpu a continuat pe linia declarațiilor și gesturilor naționaliste, scriind recent o scrisoare către NATO în care cerea ajutor împotriva Rusiei.

Pe de altă parte, semnarea tratatului de frontieră și normalizarea relațiilor cu România, încălzirea vizibilă a relațiilor cu Uniunea Europeană, neînsoțită de o deteriorare prea accentuată a relațiilor cu Federația Rusă, fac ca actualele alegeri parlamentare să fie cea mai importantă șansă pentru Republica Moldova de la declararea independenței în 1991 de a consolida democrația și orientarea pro-europeană.

Rămâne ca electoratul să continue pe calea începută la 29 iulie 2009, iar tripleta Filat-Lupu-Ghimpu să realizeze șansa istorică pe care o are Republica Moldova.

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Petru Clej
Petru Clej
Petru Clej este corespondent la Londra al redacției române a RFI. A fost jurnalist la BBC World Service, redacția română, între 1991 și 2008 (redactor șef între 2000 și 2008) și a lucrat între februarie și decembrie 2007 la BBC News Online.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro