sâmbătă, mai 24, 2025

Moldova in presa internationala. Sprijin occidental pentru o populatie care ezita intre speranta si blazare

Moldova merge la vot dupa mai bine de un an de instabilitate politica timp in care rivalitatea dintre doi politicieni in ascensiune,  Vlad Filat si Marian Lupu, a marcat activitatea coalitiei de guvernare, observa agentia rusa Itar-Tass, intr-un comentariu publicat cu o zi inainte de scrutinul din Basarabia.

Lupta dintre cei doi (primul premier si presedinte al PLDM, cel de-al doilea fost comunist si presedinte al PDM)  se duce in spatele usilor inchise, iar de pe urma conflictului ar fi profitat „nepopularul” avocat al unificarii cu Romania, presedintele Mihai Ghimpu.  Agentia rusa citeaza opiniile unor experti care sustin ca niciunul dintre partidele inscrise in cursa nu va obtine majoritatea ceea ce va lasa loc negocierilor pentru formarea unei coalitii.  De altfel, Intr-un interviu pentru agentia rusa, Marian Lupu nu a exclus o posibila colaborare cu comunistii in cazul in care nu va reusi sa ajunga la o intelegere cu actualii sai parteneri din Alianta pentru Integrare Europeana.  Aceiasi experti neidentificati opineaza ca si Vlad Filat ar fi dispus sa ajunga la intelegere cu comunistii in cazul in care acestia ar obtine un scor foarte mare.

Publicatia regionala SouthEast European Times scrie despre rolul presei si al societatii civile in procesul electoral moldovean:

Politica moldovenească este împărţită în două tabere principale: cea pro-europeană şi cea orientată spre Moscova. Presa este divizată în aceleaşi direcţii, unele instituţii de presă susţinând Partidul Comunist, iar altele promovând candidaţii Alianţei pentru Integrarea Europeană a Moldovei.

„Spre sfârşitul campaniei, dimensiunea partizanatului politic din presă devine foarte vizibil”, a declarat Nadine Gogu, director interimar al Centrului pentru Jurnalism Independent şi şefa monitorizării campaniei. „Este foarte complicat pentru public, deoarece acesta trebuie să urmărească diverse canale de televiziune pentru a înţelege ştirile”.

ONG-urile moldovene se implică activ şi în procesul preelectoral. „Noi anunţăm numele candidaţilor care au deţinut anterior funcţii publice şi au fost acuzaţi de corupţie sau nu şi-au declarat corect bunurile dobândite personal în timp ce aveau acces la fonduri publice”, a spus Petru Macovei de la Iniţiativa Civică pentru un Parlament Curat.

A doua sansa a Moldovei

Sub acest titlu, publicatia bulgara Sofia Echo, publica o analiza a Moldovei preelectorale si acorda un spatiu generos gesturilor politice ale presedintelui Mihai Ghimpu, cel care conduce si Partidul Liberal.  Autorul aminteste o suma de controverse provocate de gesturile hotarat anti-rusesti ale sefului statului moldovean( tentativa de oprire a participarii trupelor moldovene la o manifestatie ruseasca de sarbatorire a victoriei in al doilea razboi mondial sau scrisoarea prin care domnul Ghimpu cerea sprijin politic din partea NATO pentru eforturile de indepartare din Transnistria a trupelor rusesti).  O parte importanta a analizei din  Sofia Echo este cea care trece in revista gesturile de sprijin pentru partidele democratice de la Chisinau venite din mediile occidentale in zilele de pana la alegeri. Se face astfel trimitere la o recenta declaratie a Congresului american care a recunoscut public „extraordinarul progres al tranzitiei de la un guvern autoritarist si o economie inchisa la o administratie democratica si o economie de piata „. In acelasi timp parlamentul american observa si reformele politice care ar fi avut drept consecinta apropierea de Europa.  SE aminteste si de presiunile facute de Germania asupra Bucurestiului pentru semnarea tratatului de frontiera dintre Romania si Republica Moldova. Citand ca sursa The Economist, autorul scrie ca Germania s-a folosit de dorinta Romaniei de a adera la spatiul Schengen pentru a obtine intr-un final acordul autoritatilor de la Bucuresti pentru documentul respectiv.  La randul sau, pe 24 noiembrie, Parlamentul European isi dadea aprobarea pentru introducerea Moldovei in mai multe programe ale Comisiei din domenii ca transportul, siguranta alimentara, vami si siguranta aviatica.   O zi mai tarziu, Consiliul European a cerut Comisiei sa pregateasca negocierile pentru crearea unei zone de liber comert cu Moldova ca parte a unui viitor acord de asociere. De asemenea, Comisiei i s-a cerut sa stabileasca clar conditiile pe care moldovenii trebuie sa le indeplineasca pentru a beneficia ridicarea regimului de vize de calatorie impus de statele membre ale uniunii.

Sofia Echo remarca si strategia de incurajare a prezentei la vot prin deschiderea multor sectii de vot in strainatate si a unei campanii intense in tara, ceea ce, estimeaza publicatia nu poate avantaja decat adversarii comunistilor, partidul care, in toate sondajele de opinie, conduce detasat dar care are sperante minore sa poata atrage nehotaratii sau electoratul educat.

Sprijin si din est

„Azi, ca niciodata inainte,  Moldova are o sansa de integrare rapida in Uniunea Euroepana. Niciuna dintre tarile membre ale Parteneriatului Estic nu este asa aproape de noi ca Moldova. Niciuna dintre aceste tari nu are mai multe sanse decat Moldova. Va sprijinim si este in interesul nostru ca voi sa reusiti pentru asa vom reusi si noi si Ucraina si toti ceilalati”.  Asa suna  o parte din discursul hiper-optimist al presedintelui Georgiei, Mihail Saakasvili tinut, chiar la Chisinau  in ultimele zile ale campaniei electorale din Moldova si citat de presa georgiana.  Dupa cum relateaza aceeasi sursa Saakasvili (un pro-occidental hotarat si un rusofob convins) a discutat mai bine de o ora  cu presedintele Ghimpu inainte de a primi o medalie onorifica din partea omologului sau de la Chisinau. Ceea ce nu spune presa georgiana, spune foarte clar cea americana prin vocea analistului Vladimir Socor „Ca şi în cazul vizitei sale din 2005, domnul Mihail Saakashvili vrea să întărească partidele pro europene şi partidele care se opun imperialismului rusesc în Republica Moldova.”

Canalul public german, Deutsche Welle, remarca  faptul ca apropierea de Europa, dorita de o parte din partidele care s-au prezentat la alegeri are si o fateta mai putin dezirabila. Mai toti tinerii moldoveni care au sansa sa paraseasca tara o vor face cu prima ocazie, fie ca e vorba despre o bursa sau despre un loc de munca.  Pe de alta parte, observa DW,  starea de spirit a populatiei se afla la mijlocul distantei dintre abandon si speranta, inaintea celui de-al treilea rand de alegeri la care este chemata intr-o perioada de doar un an si jumatate.

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Carti

Cărți noi

Noțiunea de cumpănă, care dă titlul acestui volum, nu doar că surprinde natura momentului geopolitic internațional, dar sugerează și o posibilă soluție pentru România. Cumpăna nu este doar o etapă de tranziție, ci un punct critic în care direcțiile asumate astăzi vor determina ireversibil poziția țării în arhitectura globală a puterii. După trei decenii de integrare euro-atlantică, în care viitorul părea stabil și previzibil, realitățile internaționale s-au schimbat rapid, iar ordinea liberală care a definit ultimele decenii este acum contestată. Această contestare vine atât din exterior, prin ascensiunea regimurilor autoritare, cât și din interior, prin revizionism politic și radicalizarea discursului public.” Prof. Corneliu Bjola, Universitatea Oxford

Volumul poate fi cumpărat de aici

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro