duminică, mai 22, 2022

Moldova, pe poziția de fruntaș al Parteneriatului Estic

Progresele cumulate, înregistrate de Moldova în raport cu Uniunea Europeană, în perioada 2015-2016, au fost suficiente pentru ca Moldova să rămână pe poziții fruntașe în cadrul Parteneriatului Estic. Parțial, prezența Moldovei în topul clasamentului Indexului țărilor Parteneriatului Estic (Forumul Parteneriatului Estic, Ianuarie 2018) este determinat de evoluțiile pozitive anterioare, precum regimul fără vize cu UE. Totodată, poziționarea mai favorabilă a Moldovei se datorează în mod substanțial faptului că o serie de progrese observate în Georgia și Ucraina s-au făcut vizibile ceva mai târziu (2016-2017). Viteza cu care se mișcă Georgia și Ucraina creează teren fertil pentru ca acestea să se poată egala cu Moldova sau chiar să o depășească în viitorul foarte apropiat. Celelalte țări din Parteneriatul Estic – Armenia, Azerbaidjan și Belarus, sunt într-un proces de integrare europeană limitată sau selectivă. Șanse mai mari de a se apropia de țările-nucleu ale Parteneriatului Estic o are Armenia, după ce s-a angajat să implementeze Acordul Parteneriatului Cuprinzător și Consolidat cu UE, semnat la summit-ul Parteneriatului Estic din noiembrie 2017.

Tabel 1. Clasamentul general în cadrul Parteneriatului Estic

Anul Indexului Parteneriatului Estic 2012-2013 2013-2014 2014-2015 2015-2016
Clasamentul general 1. Moldova

2. Georgia

3. Ucraina

4. Armenia

5. Azerbaidjan

6. Belarus

1. Moldova

2. Georgia

3. Ucraina

4. Armenia

5. Azerbaidjan

6. Belarus

1. Moldova

2. Georgia

3. Ucraina

4. Armenia

5. Azerbaidjan

6. Belarus

1. Moldova

2. Georgia

3. Ucraina

4. Armenia

5. Azerbaidjan

6. Belarus

Conform metodologiei, folosită la elaborarea Indexului, este evaluată echivalarea la nivel de legislație și legăturile dintre țările Parteneriatului Estic și UE. Prin măsurarea aproximării se poate deduce cât de mult cele 6 țări se apropie de legislația europeană și cea internațională. Iar la evaluarea legăturilor se pune accentul pe intensitatea conexiunilor atât în domeniul economic (fluxurile comerciale etc.), cât și în cel social și interuman (mobilitatea academică, a cetățenilor etc.). Deocamdată, acest Index este unicul instrument de măsurare obiectivă a performanței celor 6 țări din Parteneriatul Estic, inițiat de către reprezentanții societății civile. Prin compararea celor 6 țări se intenționează stimularea unei competiții în regiune, în urma căreia autoritățile pot deveni mai interesate în a-și îmbunătăți performanțele sau, din contra, în a-și păstra avantajele anterioare.

Dezavantajele Moldovei la dezagregarea datelor

La examinarea atentă a performanțelor țărilor pe sectoare constatăm o situație distinctă. Din șase subsectoare, Moldova se plasează pe locul întâi doar în unul – cetățenii în Europa, iar în altul – democrația și drepturile omului, împarte primul loc cu Georgia. În celelalte cazuri, Moldova ocupă locul doi sau trei, fiind devansată de Ucraina și chiar de Armenia. (Vezi Tabelul de mai jos)

Tabel 2. Clasamentul sectorial al țărilor Parteneriatului Estic

Anul Indexului Parteneriatului Estic 2015-2016
Clasamentul general 1. Moldova

2. Georgia

3. Ucraina

4. Armenia

5. Azerbaidjan

6. Belarus

Democrație și drepturile omului 1. Moldova, Georgia

2. Ucraina

3. Armenia

4. Azerbaidjan

5. Belarus

Integrare europeană și convergență 1. Ucraina

2. Moldova

3. Georgia, Armenia

4. Azerbaidjan

5. Belarus

Dezvoltare durabilă 1. Armenia

2. Moldova, Azerbaidjan

3. Ucraina

4. Georgia

5. Belarus

Securitate internațională, dialog politic și cooperare 1. Ucraina

2. Georgia

3. Moldova

4. Belarus

5. Armenia

6. Azerbaidjan

Cooperare sectorială și fluxurile comerciale 1. Ucraina

2. Moldova

3. Georgia

4. Azerbaidjan

5. Armenia

6. Belarus

Cetățenii în Europa 1. Moldova

2. Georgia

3. Armenia

4. Belarus

5. Ucraina

6. Azerbaidjan

Sursa: Raportul Indexul Parteneriatului Estic

Raportul nu permite deocamdată o evaluare profundă a transformărilor care au loc ca urmare a interacțiunii țărilor Parteneriatului Estic cu UE. Acesta însă reușește să estimeze situația într-o regiune unde fenomenul „statului capturat” este răspândit, iar integrarea europeană este stopată, frânată sau denaturată de instituții corupte și/sau supuse intereselor oligarhice.

Din cauza calității joase a guvernării în regiune, cu mici excepții în Georgia, standardele de comparație a țărilor este la un nivel destul de scăzut. De aceea, pe fundalul stării amorfe a democrației, regresele dintr-o țară ar putea să rămână nesesizate, iar măsurile pozitive, din contra, pot avea impact substanțial asupra clasamentului. Aceasta ar putea explica cum Moldova a obținut cel mai mare calificativ în perioada (2015-2016) în care crima din sistemul bancar a căpătat rezonanță internațională, urmată de comprimarea PIB-ului cu circa 15% și de înghețarea asistenței bugetare oferite de către UE.

Efectul reformelor forțate și situația din regiune

Neajunsul principal al indicatorilor de evaluare a țărilor din Parteneriatul Estic ține de imposibilitatea unei scanări profunde și calitative. Pe de o parte, acest lucru salvează evaluarea de subiectivismul evaluatorilor. Dar, pe de altă parte, urmărirea strictă a criteriilor de măsurare poate duce la plasarea Moldovei pe primul loc.

La nivel regional, Parteneriatul Estic este divizat în cel puțin 3 grupuri de țări.

Din primul grup face parte Moldova, Georgia și Ucraina, care sunt în relații strânse cu UE datorită Acordurilor de Asociere. Cu toate acestea, democrațiile din aceste țări sunt subminate de către forțe politice conectate la interese înguste, fiind guvernate deschis sau din umbră de grupuri oligarhice.

În al doilea grup este Armenia, care încearcă să combine apartenența la Uniunea Euroasiatică cu reînnoirea relațiilor cu UE. Gradul de apropiere de UE va fi însă mereu parțial, la multe capitole legate de echivalarea cu legislația europeană, deloc preferată de Rusia în zona sa de influență geopolitică.

Din ultimul grup face parte Azerbaidjanul și Belarusul, care sunt guvernate de cele mai autoritare regimuri din țările Parteneriatul Estic. Acestea nu țintesc altceva decât accesarea pieții și a investițiilor UE. Ambele țări privesc modelul european ca pe o amenințare pentru durabilitatea regimurilor lor nedemocratice. De aceea, este imposibilă aproximarea și este încurajată apariția unei intoleranțe din partea celor două țări față de intervențiile pro-democrație ale UE.

Astfel, Moldova poate fi comparată doar cu țările din primul grup – Ucraina și Georgia, unde involuțiile au loc mai des decât progresele. După ce cele două țări au obținut regimul fără vize, pe parcursul lui 2017, va spori competiția cu Moldova pentru întâietatea în clasamentul general.

Unicul stimulent care poate împinge în sus Moldova reprezintă condiționalitatea aplicată de către UE în mod mai vizibil din 2015 încoace, mai mult decât în cazul oricărei alte țări din vecinătatea estică. Utilizarea la maxim a condiționalității forțează reformele, nedorite până la capăt de către forțele politice de la guvernare, ceea ce poate ridica sau menține Moldova în topul clasamentului.

În realitate, apropierea țărilor est-europene de UE este un proces complicat și de durată, care trebuie să implice neapărat crearea unor standarde de viață comparabile cu cele europene. Anume în acest fel, clasamentul ar putea deveni o reflectare autentică a unor transformări pozitive în societățile din proximitatea UE, care deși sunt absorbite de integrarea europeană, nu beneficiază deocamdată de o perspectivă europeană clară.

În loc de concluzii…

Clasamentul Parteneriatului Estic evaluează țările din regiune după criterii stricte, urmărind o apreciere cât mai obiectivă. Chiar dacă Moldova se menține în topul general al clasamentului, aceasta este devansată de Ucraina și Armenia în mai multe domenii.

Oricum, calitatea mediocră a instituțiilor și respectiv a guvernării la nivel de regiune permite ca țări ca Moldova să devină lideri ai clasamentului, în pofida multiplelor disfuncții ale statului ce afectează integrarea europeană.

În urma condiționalității folosite de UE, autoritățile moldovene pot fi constrânse să realizeze diverse reforme, ceea ce poate ajuta Moldova să se mențină în topul țărilor Parteneriatului Estic. Dar atât timp cât condiționalitatea europeană nu este capabilă să genereze o transformare a elitelor politice, avansarea reală a democrației și a proiectului european este improbabilă.

Aparut oe site-ul IPN.md

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Denis Cenusahttp://contributors
Denis Cenușa este cercetator la Universitatea din Giessen si Expert-Grup, Chisinau.

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro