joi, mai 19, 2022

Moldova post-electorală: între avertismentele Rusiei, absența UE și alegerile anticipate

În peste o lună de la alegerile parlamentare din 24 februarie, componența noului Parlament a mișcat țara mai degrabă spre alegeri anticipat decât spre negocieri de constituire a unui guvern de coaliție. Temerile legate de o potențială discreditare și neîncrederea elementară între forțele politice au alcătuit sursele majore ale impasului politic, care se pot solda cu alegeri parlamentare anticipate.

Intimidate de profilul controversat al Democraților, Socialiști și Blocul ACUM resping orice combinație de putere cu această formațiune. Pe de o parte, refuzul oricărui contact cu partidul oligarhului Vladimir Plahotniuc a fost evident în cazul componentelor Blocului ACUM-  Platforma DA și Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Acestea au ignorat invitația Democraților la negocieri și s-au eschivat de la consultările colective, cu participarea acestora, conduse de președintele Dodon pe 2 aprilie. Mai mult ca atât, Blocul a introdus „un pachet de legi pentru deoligarhizare”. Eradicarea prezenței PDM din sistemul politic-instituțional a devenit condiția esențială a Blocului pentru o posibilă coabitare inter-partinică cu PSRM. Pe de altă parte, traiectoria post-electorală a Socialiștilor a variat. Apropierea dintre aceștia și Partidul Democrat (PDM) a figurat ca scenariu realist până când nu au intervenit avertismentele Rusiei (Newsmaker.md, 1 Aprilie 2019). După acest moment, atât Socialiștii, cât și președintele Dodon au schimbat tonul probabilistic despre coalizarea cu Democrații (perioada 25 martie-12 aprilie) cu excluderea absolută a unui asemenea scenariu (Vezi Tabelul de mai jos).

Tabel: Principalele acțiuni ale partidelor mari în perioada post-electorală

PSRM

35 mandate

(441.191 voturi)

PDM

30 mandate

(334.539 voturi)

Blocul ACUM

26 mandate

(380.181 voturi)

24 februarie: Desfășurarea alegerilor parlamentare în baza votului mixt, rata de participare 50,57% sau 1.457.220 votanți (CEC.md)
1 martie: Democrații prezintă principiile politice de colaborare pentru viitoarea majoritate parlamentară
9 martie: Curtea Constituțională confirmă rezultatele alegerilor și distribuția mandatelor în legislative (Curtea Constituțională, 9 Martie 2019).
21 martie: Deputatul din partea PSRM, fiind cel mai în vârstă deputat, Eduard Smirnov, a prezidat prima ședință a noului parlament și a stabilit o pauză pe termen nedeterminat a ședinței Parlamentului.
25 martie:

– Președintele Igor Dodon invită PSRM, PDM și ACUM la discuții separate pentru 26 martie (Presedinte.md).

– PDM declară ca este pregătit să demareze negocieri cu orice partid politic și cu candidații independenți din noul legislativ, iar ulterior înaintează către PSRM și ACUM invitații la negocieri (PDM.md,  25 martie 2019)

26 martie:

Președintele Dodon desfășoară întrevederile separate cu cele trei formațiuni și anunță despre organizarea unor discuții comune pe 2 aprilie (Presedinte.md, 26 Martie 2019).

– ACUM prezintă acțiunile pentru guvernare, care include „pachetul pentru deoligarhizare” și pașii de formare a guvernării minoritare PAS-Platforma DA (ACUM.md, 26 martie 2019).

31 martie: Liderul propagandei rusești Dmitri Kiseliov îl atenționează pe președintele Dodon despre toxicitatea unei coaliții PSRM-PDM (Newsmaker.md, 1 Aprilie 2019).
1 aprilie: ACUM invită la discuții în Parlament pe deputații neafiliați la PDM.
2 aprilie:

– Socialiștii și Democrații participă la consultările comune, la invitația președintelui Dodon, dar în absența Blocului ACUM.

– ACUM a refuzat să discute cu trei deputați din Partidul lui Șor, care au venit la discuțiile inițiate de Bloc. (Europa Liberă, 2 aprilie 2019)

3 aprilie: Socialiștii convoacă ședința Comitetului Executiv, la care decid convocarea Consiliului Republican pentru 12 aprilie.
4 aprilie: Liderul informal al PSRM, președintele Igor Dodon, reiterează că printre scenariile post-electorale figurează coaliția PSRM-PDM, PSRM-ACUM și alegerile anticipate în luna septembrie 2019 (TASS.ru, Tribuna.md)
8 aprilie:

– Democrații publică un sondaj comandat conform căruia în cazul alegerilor anticipate PSRM obține 30.1%, ACUM – 23.4%, PDM – 23.2%.

–  ACUM solicită reluarea de urgență a ședinței Parlamentului, inițiată în urmă cu peste 24 zile, pe 21 martie (Acum.md, 10 Aprilie 2019).

9 aprilie:

Democrații lansează „Pachetul Social” de inițiative, care stă la baza negocierilor pentru formarea majorității (PDM.md, 9 Aprilie 2019).

– Socialiștii stabilesc care sunt principiile directorii pentru negocierea formării majorității parlamentare, în cadrul Comitetului Executiv al PSRM și, totodată, nu exclud alegerile anticipate (Socialistii.md, 9 aprilie 2019).

– Președintele Dodon reiterează importanța strategică a Rusiei în cadrul întrevederii cu ambasadorul rus Oleg Vasnețov (Presedinte.md).

10 aprilie: Socialiștii invită Blocul ACUM la consultări privind „crearea majorității parlamentare”.
11 aprilie:

– Democrații își exprimă deschiderea față de toți partenerii externi, inclusiv față de Rusia, în cadrul întrevederii liderului fracțiunii PDM Pavel Filip, prim-ministru în exercițiu, cu ambasadorul Rusiei, Oleg Vasnețov (PDM.md, 11 Aprilie 2019).

– Reprezentanții Socialiștilor și ai Blocului ACUM au purtat primele discuții bilaterale, care din cauza refuzului ACUM nu au rezultat în vreo înțelegere de a iniția negocierile pentru formarea coaliției majoritare. (Agora, 11 aprilie 2019).

12 aprilie: În cadrul Consiliului Republican al PSRM, Socialiștii manifestă disponibilitatea de a crea o coaliție cu ACUM, reiterează condițiile pentru continuarea negocierilor și resping orice coaliție cu PDM (Tass, 12 Aprilie 2019). Tot Socialiștii s-au pronunțat în favoarea alegerilor anticipate, dacă eșuează consultările cu ACUM.

Democrații observă atent evoluția discuțiilor dintre Socialiști și ACUM, îngrijindu-se de menținerea capitalului politic acumulat datorită alegerilor. Totodată, PDM nu renunță la încercările de a justifica compatibilitatea sa cu PSRM. În primul rând, PDM etalează în mod repetat înclinația sa pentru politici de stânga, precum „pachetul de inițiative sociale” (PDM, 9 aprilie 2019). Acest lucru servește drept platformă de penetrare a discursului Socialiștilor. Poziționarea favorabilă pentru „o politică externă echilibrată” reprezintă o altă dovadă a ipotezei că Democrații caută puncte de tangență cu liderii Socialiști, în eforturile de spargere a reticenței față de o guvernare în comun. Semnalul Democraților despre deschiderea sa față de „toți partenerii externi, inclusiv Federația Rusă” a fost transmis Moscovei prin intermediul ambasadorului rus la Chișinău (PDM, 11 Aprilie 2019). În orice caz, atât atenția accentuată pe agenda socială, cât și optarea pentru o agendă externă multi-vectorială, pot deveni oricând utile pentru Democrați, mai ales în cazul declanșării anticipatelor și pentru a rupe din electoratul PSRM.

Remodelarea scenariilor post-electorale

Imposibilitatea formării coaliției de guvernare cu Democrații reiese din deficitul masiv de credibilitate față de aceștia în țară și în exterior. Președintele Dodon a promis să blocheze tentativele Democraților de a forma o majoritate cu transfugi din alte formațiuni (TASS.ru, 4 Aprilie 2019), referindu-se la Socialiști. Totodată, ambasadorul UE la Chișinău, Peter Michalko, a invocat riscuri pentru orice guvernare care va atrage persoane implicate în furtul miliardului (NOI.md, 25 martie 2019). Astfel, chiar dacă dispune de experiență în spargerea partidelor (perioada 2015-2016) și resurse pentru a atrage un minim de 11 Socialiști, Democrații vor întâmpina dificultăți insurmontabile. Pe lângă imposibilitatea regenerării legitimității externe, va fi generată o confruntare inter-instituțională, pentru că președintele Dodon va refuza să faciliteze formarea guvernului.

Totodată, Democrații nu dispun de niciun pod de comunicare cu ACUM, iar dosarele de judecată împotriva a doi activiști ai Platformei DA (Europa Liberă, 20 martie 2019), care au deconspirat scheme ilegale la serviciul vamal și serviciul poștal, aprofundează animozitățile politice dintre aceste forțe. Menținerea pe punct mort a oricărei relaționări cu ACUM i-a adus pe Democrați la alegerea între opțiunea de a negocia cu Socialiștii sau a merge în alegeri anticipate.

Nici dialogul cu Socialiștii nu a devenit unul sigur după ce aceștia s-au concentrat strict pe articularea unei conviețuiri politice cu ACUM. Orientările geopolitice distincte dintre Socialiști și ACUM se numără printre obstacolele ce stau în calea unui dialog constructiv. Dar cel mai mult prevalează persistența unei suspiciuni de complicitate a PSRM și a președintelui Dodon la acțiunile Democraților, de la introducerea votului mixt în iulie 2017 până la anularea alegerilor locale din Chișinău în iunie 2018. Modalitatea pe care o sugerează ACUM pentru Socialiști este de a-și restabili imaginea prin cedarea puterii legislative și executive laolaltă, votând un „guvern minoritar”, condus de către liderii Blocului ACUM.

În fond, vorbim despre tentativa fostei opoziții extra-parlamentare, acum convertită în bloc politic parlamentar, de a convinge pe cei 380.181 votanți ai săi că poziționarea situațională alături de Socialiști este necesară temporar și doar pentru de-oligarhizarea țării. Abordarea moralistă formulată de ACUM contrastează cu pragmatismul politic al Socialiștilor, care susținuți de 441.191 de voturi, cer funcția de speaker al Parlamentului și 1/3 din ministere, în cadrul unei coaliții majoritare bine definite (Socialistii.md, 12 aprilie 2019). Deși PSRM este cunoscut pentru monopolizarea agendei sociale la nivel de discurs politic, aceasta țintește strict ministere non-sociale – Ministerul de Externe, al Apărării și cel de Interne. Aceștia argumentează ignorarea altor ministere prin necesitatea de a consolida oficiul președintelui Igor Dodon. În acest fel, Socialiștii nu doar vor să-l scoată dintr-o izolare parțială pe președinte, dar și să-i pregătească terenul pentru o realegere după expirarea mandatului la finele lui 2020.

Chiar dacă argumentele ACUM vizavi de cedările cerute de la PSRM corespund criteriilor de integritate, acest tip de argumentare denotă o lipsă acută de înțelegere a esenței procesului politic ca atare, bazat pe concurență politică și de putere. Sacrificiile care pot deveni acceptabile pentru un partid mare, precum PSRM, trebuie să fie moderate pentru a putea fi materializate. În lipsa unei proporționalități în demersul ACUM, renunțarea Socialiștilor la oferta ACUM va fi îmbrățișată de cei peste 400 mii de votanți ai lor. În cele din urmă, fără negocieri reale și cedări din ambele părți, politicul moldovenesc se mișcă spre alegeri anticipate. Rezultatul acestora nu pot schimba radical preferințele electorale ale cetățenilor. Cel mai recent sondaj, comandat de către PDM, arată că PSRM va obține 30,1%, componentele ACUM – 23,4%, PDM – 23.2% și Partidul Șor – 5,3% (IMAS, aprilie 2019). Menținerea votului mixt și a regulilor electorale existente ar putea asigura un rezultat similar cu cel din februarie 2019 sau chiar să slăbească pozițiile actuale ale Socialiștilor și Blocului ACUM, care în mod inevitabil vor fi acuzate de producerea anticipatelor.

Când UE se abține intervine Rusia

Factorul geopolitic nu absentează din evoluțiile post-electorale moldovenești. În timp ce UE monitorizează atent interacțiunile între partidele parlamentare, Rusia folosește pârghiile sale pentru a influența direcția discuțiilor despre formarea guvernării. Avertizarea transmisă de Moscova prin principalul propagandist rus Dmitri Kiseliov a dus la respingerea oricărei coaliții PSRM-PDM, care figura în scenariile probabile ale Socialiștilor (Newsmaker.md, 1 Aprilie 2019), promovate chiar de către Igor Dodon. Pe de o parte, Kiseliov a subliniat „toxicitatea” unei coaliții cu oligarhul Vladimir Plahotniuc, iar, pe de altă parte, a susținut o coaliție dintre Socialiști și ACUM. Chiar dacă  Președintele Dodon a negat orice interferență a Rusiei (Newsmaker.md, 2 aprilie 2019), acesta s-a deplasat la Moscova deja pe 4 aprilie, după finalizarea rundelor de consultări cu PDM și PSRM. Din toata agenda vizitei sale de lucru de la Moscova, liderul Socialiștilor a afișat doar informația despre întrevederea cu Patriarhul rus Kirill, care a primit o invitație de a vizita Moldova până la finele lui 2019 (Presedinte.md, 5 aprilie 2019).

Sub acoperirea deciziei finale a Consiliului Republican din 12 aprilie, PSRM respins în totalitate coaliția PDM-PSRM (TASS.ru, 12 aprilie 2019), atacată de propaganda rusească. La fel, toate eforturile Socialiștilor au fost orientate pe discuțiile cu ACUM, agreată de Rusia pentru formarea coaliției, cel puțin mai mult decât PDM. Refuzul ACUM de a forma o majoritate cu PSRM creează premisele pentru apariția unui conflict politic, care în cele din urmă poate beneficia Democrații. Din nevoia de a distrage publicul de la penetrarea factorului rusesc în propriile decizii, Socialiștii interpretează refuzul ACUM de a forma o coaliție de existența unor „atacuri ale structurilor occidentale” (Socialistii.md, 12 aprilie 2019).

Totodată, liderii ACUM leagă relansarea rapidă a asistenței externe pentru Moldova de crearea unui „guvern minoritar”, implementarea pachetului de-oligarhizării și revenirea la sistemul de vot proporțional (IPN, 6 aprilie 2019). În realitate, UE nu a condiționat dezghețarea asistenței sale financiare de formatul viitoarei majorități parlamentare sau de neparticiparea Socialiștilor la actul guvernării. Principala solicitare a UE la momentul suspendării asistenței sale a fost asigurarea unor alegeri corecte (IPN, 18 Septembrie 2019). Deși rezultatele alegerilor nu au primit aprecieri de excelență, Bruxelles-ul nu le-a contestat. Din contra, partea europeană s-a arătat deschisă să promoveze reformele în continuare, în baza prevederilor Acordului de Asociere (EEAS, 25 februarie 2019). Iar domeniile care potrivit UE necesită reformare cuprind legislația electorală, lupta cu corupția și de-politizarea instituțiilor, reflectate în pachetul de-oligarhizării al ACUM. Chiar dacă UE a evitat să facă referință la reluarea asistenței financiare, Blocul face uz de acest subiect pentru a promova ideea „guvernului minoritar”.

În loc de concluzii…

Moldova se îndreaptă spre alegeri anticipate fără ca negocierile pentru formarea guvernării să fi început. PDM este respins de către ACUM și descalificat de către Socialiști la solicitarea Rusiei, iar Socialiștii nu sunt agreați de către Bloc decât în calitate de voturi utile.

Tentația Rusiei de a sugera cum trebuie să fie formată guvernarea la Chișinău și de către cine se datorează faptului că președintele Dodon și Socialiștii pot fi influențați. Semnalele Democraților către Moscova despre fezabilitatea unei politici externe multi-vectorială în Moldova sunt insuficiente.

De la reacția post-electorală prin care a accentuat necesitatea reformelor, UE a intrat în regim silențios. În schimb, Blocul ACUM începe să apeleze la agenda europeană pentru a întări argumentele sale în favoarea constituirii unui „guvern minoritar”, cu ajutorul voturilor PSRM.

Articol aparut pe site-ul ipn.md

Distribuie acest articol

2 COMENTARII

  1. Înţeleg că PDM, partidul oligarhului Plahotniuc susţinut de Bucureşti, nu este agreat pentru o alianţă guvernamentală nici de PSRM, partidul pro-rus al lui Dodon, nici de blocul pro-european ACUM. Mai mult, Rusia doreşte o alianţă a PSRM cu ACUM! Ceea ce este o surpriză, Rusia vrea o soluţie UE-Rusia în Moldova şi CONTRA guvernului României! PSRM a oferit postul de prim-ministru pentru ACUM, dar PSRM să obţină Preşedinţia Parlamentului, ceea ce mi se pare altruist. Problema mea este alta: SUA, ce-or zice? Ar fi un semnal puternic şi care ar spune multe dacă SUA ar susţine alianţa PSRM+ACUM. Poate ar fi cazul să intervină şi preşedintele României K.W.Iohannis.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Denis Cenusahttp://contributors
Denis Cenușa este cercetator la Universitatea din Giessen si Expert-Grup, Chisinau.

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro