vineri, aprilie 19, 2024

Morala politica cu geometrie variabila

Este apelul la boicotarea referendumului din 29 iulie privind demiterea presedintelui Traian Basescu morala sau nu? Raspunsul depinde evident de tabara celui care face apelul.

Pentru partizanii lui Basescu acesta este un mod de a protesta impotriva „puciului” anti-constitutional declansat de Uniunea Social-Liberala (USL), care l-a suspendat pe presedinte din functie.
In subtext insa nu e vorba de un principiu, ci de un calcul simplu: in conditiile in care toate sondajele de opinie arata un vot majoritar in favoarea demiterii, singura sansa de supravietuire in functie a lui Traian Basescu este neparticiparea la vot a majoritatii electoratului ceea ce ar duce la invalidarea referendumului si deci la revenirea in functia de presedinte.

Legea referendumului a fost modificata de parlament cand majoritatea era inca favorabila presedintelui suspendat.

Ce diferenta fata de acum cinci ani, cand, la precedentul referendum de demitere sondajele aratau un sprijin masiv pentru presedintele Basescu, partizanii presedintelui chemau de zor la urne populatia sa voteze NU.

La randul lor, liderii USL isi adapteaza pozitiile politice in raport de situatie. De pilda, in 2007, la referendumul convocat de Traian Basescu privind introducerea scrutinului majoritar uninominal cu doua tururi, desfasurat concomitent cu alegerile pentru Parlamentul European, premierul de atunci si lider al Partidului National Liberal (PNL), Calin Popescu-Tariceanu, a refuzat sa voteze pentru referendum, iar actualul presedinte de onoare al Partidului Social Democrat (PSD), Ion Iliescu, facea atunci apel la boicotarea referendumului, deoarece presedintele Basescu ar fi „uzurpat” prerogativele parlamentului prin convocarea unui referendum privind sistemul de vot.

Si pentru ca e vorba de sistemul de vot, imi aduc aminte ca pe vremea cand PNL nu era aliatul PSD in cadrul USL si deci nu avea nicio sansa sa se claseze pe locul intai in alegeri era opus reprezentarii majoritare, sustinand reprezentarea proportionala.

Acum, cand USL conduce detasat in sondaje si a dovedit in alegerile locale ca scrutinul majoritar uninominal o avantajeaza, PNL a sprijinit modficarea legii electorale pentru alegerea celor doua camere prin introducerea reprezentarii majoritare, lege adoptata, pentru prima oara dupa 1990, fara consensul tuturor partidelor politice reprezentate in parlament. PDL, care sprijinise la referendumul din 2007 reprezentarea majoritara, a contestat legea la Curtea Constitutionala, care de altfel a si admis contestatia.

Pozitia fata de Curtea Constitutionala a variat si ea in functie de situatia in raport cu guvernarea. Pentru liderul PSD, Victor Ponta, Curtea constituia pana nu demult o pavaza impotriva „abuzurilor” regimului Basescu. Asta se intampla pe cand PSD era in opozitie. De indata ce Victor Ponta a devenit prim ministru, iar Curtea a invalidat unele dintre actele normative adoptate de noua putere, liderul PSD a inceput sa critice aceasta institutie, sustinand ca nu are legitimitate, care ar apartine doar parlamentului.

La fel si cand e vorba de legiferarea prin ordonanta de urgenta. Un abuz al regimului Basescu (Antonescu-Ponta, Constantinescu, Iliescu) cand te afli in opozitie, o metoda legitima de legiferare cand ajungi la putere.

Situatia e similara cand vorbim despre politicieni si aliante politice. Sa-l luam de pilda pe Traian Basescu, cel mai polarizator personaj politic din Romania ultimilor 22 de ani, depasindu-l in aceasta privinta chiar si pe Ion Iliescu. Acum este aproape idolatrizat de multi dintre sprijinitorii sai, inclusiv de intelectuali de frunte. Dar daca ne intoarcem cu doar 15 ani in urma, aceeasi sustinatori de azi il injurau pe atunci pe ministrul transporturilor Traian Basescu care darama aproape de unul singur guvernul Ciorbea in momentul in care acesta pregatea primele reforme radicale ale economiei romanesti. Consecintele acelui gest au fost extrem de grave pe termen lung: anularea reformelor, stagnarea sub guvernarea Radu Vasile, discreditarea Conventiei Democrate si disparitia, practic, a PNTCD de pe scena politica.

Intre timp, Partidul Democrat (PD), coborat, precum PSD, din FSN-ul lui Ion Iliescu, a parasit Internationala Socialista si Partidul Socialistilor Europeni, s-a transformat peste noapte din partid de centru-stanga in partid de centru-dreapta si a aderat la Partidul Popular European, schimbandu-si ulterior numele in Partidul Democrat Liberal (PDL).

Cand a devenit presedinte al Romaniei in 2004, Traian Basescu, a impus la guvernare o coalitie din care facea parte si Partidul Umanist (ulterior Partidul Conservator), condus de Dan Voiculescu, partenerul de alianta al PSD. Peste doar cateva luni, aceasta a devenit pentru presedintele Basescu „solutia imorala”.

La fel dupa alegerile din 2008, cand a fost format guvernul Boc, PDL – PSD, imi aduc aminte ca unul dintre cei mai infocati sustinatori ai lui Basescu facea acrobatii logice ca sa justifice aceasta combinatie politica, dupa ce inainte amenintase ca „se arunca de pe bloc” daca PDL face coalitie cu PSD.

In aceeasi categorie intra si atitudinea PNL, care a ajuns aliat al PSD, dupa ce in 2000 – 2004 combatuse „sistemul ticalosit” Iliescu-Nastase. De altfel, Ion Iliescu a capatat pentru adversarii lui Basescu o noua respectabilitate, multi dintre cei care sustin azi demiterea lui Basescu fiind cei care sustineau motiunea (respinsa) de supendare din functie a lui Iliescu in 1994.

Acelasi Iliescu care dupa ce ani de zile ii interzisese Regelui Mihai vizitarea tarii sale natale, odata cu apropierea aderarii Romaniei la NATO si Uniunea Europeana si-a schimbat cu 180 de grade atitudinea fata de fostul suveran.

Si ce sa mai vorbim de combinatiile politice la guvernare de dupa 2004, nu doar PDL, PSD, PNL, ci si UDMR care, impartial ca tot ungurul din Romania, a facut parte din aproape toate combinatiile aflate la putere, azi sustinand pe contracandidatul lui Basescu la presedintie, maine facand parte din coalitia de guvernare impusa de Basescu.

Sau ce sa mai spui despre faptul ca in luna februarie la investire guvernul PDL Ungureanu a avut o majoritate confortabila in parlament pentru ca dupa luna aprilie acelasi parlament sa voteze motiunea de cenzura impotriva aceluiasi guvern, investirea guvernului Ponta si suspendarea presedintelui Basescu.
Si as putea continua cu exemple pe pagini intregi.

Toate acestea dovedesc ca in politica din Romania nu exista moralitate. Desigur ca in politica se fac compromisuri, dar ceea ce se intampla in Romania depaseste acceptabilul. Exemplele de mai sus arata nu doar lipsa de moralitate, ci si de inteligenta, pentru ca toate aceste combinatii aberante se intorc, in ultima instanta, impotriva autorilor lor si, mai grav, impotriva electoratului.

Electorat pe care eu nu-l absolv de vina, pentru ca politicienii care domina azi scena publica din Romania n-ar fi fost acolo fara votul repetat al electoratului.

Acest articol se constituie ca un nou argument pentru neparticiparea mea la referendumul din 29 iulie, neparticipare care nu are nicio legatura cu interesul pe termen curt al lui Traian Basescu si al PDL. Eu vad interesul pe termen lung al Romaniei si atat timp cat clasa politica actuala nu se reinnoieste din temelii, demiterea unui presedinte, doborarea unui guvern prin motiune de cenzura si alegerea acelorasi partide discreditate nu pot reprezenta decat niste paleative.

Articol aparut si in Revista Acum

Distribuie acest articol

31 COMENTARII

  1. „Este apelul la boicotarea referendumului din 29 iulie privind demiterea presedintelui Traian Basescu morala („moral” – va rog corectati, victor L) sau nu?

    Exista dreptul ca sa nu te prezinti la vot? este ilegal sa indemni lumea s-o faca?
    Asa cum recunoasteti, cam putina morala in politica noastra.
    Sper ca nu vreti ca Basescu sa apara din templul dreptatii, cu pieptul gol si sa se bata cu cel mai cinstit guvern!
    Nu recunosc mascarada de referendum, Nu particip.

  2. articolul este interesant. ma surprinde insa concluzia sa. de acord ca spectrul politic romanesc are o problema la capitolul morala si etica si ca multi am dori sa-l schimbam, dar nu vad cum acest lucru ar fi posibil ne-exercitandu-ti dreptul la vot (cum altfel, prin revolutii, lovituri de stat, acte de terorism, etc.?). ok, si eu sunt nemultumit de pseudo-democratia de la noi, dar atunci de ce sa aleg sa-mi suprim un drept democratic. de acord, ca optiunea de a nu vota este un drept democratic. cert. dar ma intreb daca e legitim apoi sa strigi ca din gura de sarpe si sa acuzi lipsa de moralitate a politicienilor daca tu ai tacut cand ai avut ocazia sa votezi. edmund burke spunea ceva de genul ca raul ajunge sa domine atunci cand oamenii de bine nu iau initiativa.

  3. Un articol care arata o cultura politica al unui copil de cinci ani (imi pare rau sa o spun asa direct, dar asta e). Ideea de moralitate in politica si de armonie provine dintr-o cultura a partidului unic. Atunci cand un partid nu castiga majoritatea, asa cum s-a intamplat in toate alegerile pana acum, trebuie sa incerce sa faca o alianta cu unul sau mai multe partide. Daca aceste partide se numesc PDL, PNL, PSD, UDMR nu e neaparat relevant. Tara trebuie guvernata intr-un fel sau altul si capacitatea de compromis e absolut necesara.

    Romania nu este un caz izolat in acest sens, ci un caz absolut normal. Un exemplu este Germania, pe care o cunosc bine, unde in anii ’70-’80 SPD era aliat cu FDP, apoi FDP s-a aliat cu CDU, apoi au urmat SPD cu Grüne, SPD cu CDU (marea coalitie), iar acum sunt iara CDU si FDP la guvernare. In unele Landuri SPD se aliaza cu Linken (in Berlin), CDU cu Grünen, etc. De fiecare data la alegeri se discuta despre aliantele posibile normal si fara patima, in mod evident coalitiile formate din doua partide sunt preferabile celor formate din trei partide. Cu toate astea, televiziunile prezinta intotdeauna toate coalitiile posibile matematic, de exemple coalitia Jamaica (CDU, FDP, Grüne), coalitia semafor (SPD, FDP, Grüne), etc.

  4. Nu stiu cati il idolatrizeaza pe Basescu. Eu unul n-am uitat cum a destramat CDR si vad destul de bine ca nu e presedintele ideal. Dar e singurul care sustine o agenda care sa ne apropie de occident, de aceea l-am votat. Alternativa ar fi fost, probabil, sa astept sa candideze Fat Frumos, calare pe un cal alb.

    • imi place. Am insa un dubiu: nu cumva plecarea lui TB din guvernul Ciorbea (atentie, nu era TB presedinte la PD ci Petre Roman) a devenit o scuza pt. reforme nefacute (si pe care doar putem banui ca Ciorbea era capabil sale faca) ??? Nu cadem in plasa incercarii de a modifica prezentul plecand de la intamplari posibile in trecut? Faptul ca Ciorbea azi sustine ca… il face mai credibil? daca da, cum Dzeu nu l-a luat NICIUN PARTID pana acum?

  5. asa cum toate se schimba de-a lungul timpului, asa se intimpla si in politica.
    Daca democratic este sa am DREPTUL la vot, rezulta ca este la fel de democratic sa il folosesc asa cum cred de cuviinta.
    In clipa de fata interesul meu este ca la Cotroceni sa NU ajunga un om de la USL. Pentru ca asta ar da peste cap tot sistemul (subrezit oricum, asa cum sa vazut in ultimele 2 luni) de „check and balances” al democratiei romanesti.
    Si daca interesul meu se realizeaza in actualele reguli de joc prin NEprezentare la urne iar aceasta NEprezentare este una dintre cele trei variante de exprimare acceptate in democratia noastra, nu inteleg de ce sa fim atit de blamati pentru neprezentare.
    Nu noi, cei care vrem sa ramina TB presedinte, am facut regulile de joc, nu noi am hotarit impotriva oricarei pareri limpezi ca TB trebuie suspendat, nu noi am eliminat din regulile referendumului aproape orice posibilitate de verificare a corectitudinii sale.
    In aceste conditii, sa mearga ei la vot!

  6. „UDMR, Impartial ca tot ungurul din Romania”? Impresionanta usuratatea cu care reusiti sa jigniti milioane de oameni. Si, ca sa fie clar ceea ce este evidemt, UDMR desigur nu este purtatorul de cuvant al populatiei de etnie maghiara, Multi dintre ei nu voteaza UDMR, si de fapt nici o alta formatie politica de factura etnica.
    „USL, corupt si murdar precum 80% dintre romani”? CIne ar putea spune asa ceva? Ei, daca cineva ar spune asa ceva, ar trebui sa-si ceara scuze..

  7. Majoritatea votantilor anti-Basescu, asa cum ii stiu eu din convrobirile personale (nu am pretentia de a generaliza, dar poate o experienta personala e utila) sunt impotriva lui deoarece il identifica cu cauza profunda a unor esecuri personale, de la pierdere locului de munca la pierderea unor persoane dragi.

    Din acest motiv consider ca analiza politica a referndumului este lipsita de noima – oamenii nu sunt pentrui sau impotriva lui Basescu, ci voteaza de fapt succesul sau insuccesul lor personal, fara nici o legatura cu presedintele.

    Revenim mutatis mutandis la epocile in care pentru a imbun zeii sa aduca ploaie pe ogoare, o persoana trebuia jertfita, ca sa spele toate pacatele comunitatii.

  8. Domnule George, dumneavoastra faceti greseala fundamentala de a compara partidele politice din Germania cu cele din Romania. In primul rand, partidele din Germania au doctrina, cele din Romania n-au nicio legatura cu titulatura lor. Iar in Germania nu veti intalni coalitii aberante, de pilda CDU – Linke. Asa incat, nu cred ca ati inteles foarte bine articolul.

    • Cred ca am inteles destul de bine. Ma deranjeaza totusi prezentarea simplista, de genul in ultimii 8 ani s-au perindat toate aliantele posibile. Intr-adevar partidele romanesti nu au o doctrina clar, dar trebuie sa privim si faptele. Au fost alegeri in 2004 „au castigat” PD + PNL, in 2007 am intrat in EU, fapt care a generat criza prin care PD a fost ejectat de la guvernare, in 2008 am avut alegeri, s-au inteles PDL + PSD sa guverneze, insa in 2009 am avut iar alegeri, ceea ce a dus a o noua configuratie PDL + UNPR + etc.. 2012 s-a intamplat ce s-a intamplat. Sistemul cu parlament ales din 4 in 4 ani si cu presedinte ales din 5 in 5 ani are potential mare de instabilitate din cauza deselor campanii electorale.

      In legatura cu CDU + Linke, aveti dreptate, insa trebuie nuantat. Die Linken nu sunt considerati la nivel de Bundestag ca fiind 100% democratici, pentru ca sunt urmasii directi ai SED (partidul comunist din DDR).Asta pe de o parte. Pe de alta, CDU poate forma aliante cu FDP, cu SPD, sau cu Grünen, astfel incat nu are nevoie sa „se coboare” la nivelul unei aliante cu Linken.

  9. „Eu100” daca populatia maghiara din Romania nu ar vota in covarsitoarea ei majoritate pentru UDMR, acest partid nu ar inregistra in mod regulat scoruri procentuale apropiate de proportia populatiei unguresti din Romania. Cat despre romani, sunt la fel de „impartiali” ca si ungurii, a constatat-o Caragiale acum un secol, asa ca nu e nicio suparare.

  10. Spuneti bine: „toate aceste combinatii aberante se intorc, in ultima instanta, impotriva autorilor lor si, mai grav, impotriva electoratului.”

    S-ar putea ca de data aceasta sa castige si bietul electorat roman si combinatiile aberante sa ii sape pe cei care le-au produs. (Sau este inca o manifestare a optimismului meu incurabil). Ma gandesc ca la primul referendum de demitere poporul a votat si reducerea nr-lui de parlamentari la 300. Politicienii s-au facut ca ploua de la acel moment si pana azi. La al doilea referendum de demitere, daca Basescu se intoarce la Presedintie, a spus ca va pune in fapt votul de atunci si apoi va pleca. Nu stiu cum o va face, dar daca reuseste, impuscam doi iepuri deodata. Asa ca NU ma duc la referendum, dar nici NU stau acasa. Sunt observator la sectia pe a carei lista ma aflu ca sa NU voteze ei pentru mine.

  11. Nu sustine Ciorbea azi. PD a avut intotdeauna o atitudine indoielnica si faptul ca l-a promovat in 1998 pe Radu Vasile (ales senator pe listele PD in 2000) spune multe. Iar PDL a continuat aceasta atitudine – va reamintesc votarea alaturi de PSD si PC a propunerii legislative a lui Dan Voiculescu privind ingreunarea procesului de revendicare a proprietatilor nationalizate, culmea, retrimis in parlament de Traian Basescu in 2009.

  12. Daca ar fi sa gasim un echivalent in Germania a ceea ce s-a petrecut in Romania in legislatura 2008 – 2012, ar fi insemnat ca sa se inceapa cu un guvern de mare coalitie CDU – SPD, care sa fie inlocuit dupa
    un an cu un guvern CDU – Verzi (nu exista echivalent al UDMR in Germania, are doar scop de exemplu) plus cativa dezertori din SPD, care dupa alti doi ani sa fie inlocuit de un guvern SPD – FDP. In Germania la nivel federal, in ultimii 63 de ani au fost doar doua guverne de mari coalitie CDU – SPD (1966 – 1969 si 2005 – 2009) si o singura schimbare de guvern in cadrul aceleiasi legislaturi (1982 de la SPD – FDP la CDU – FDP), in timp ce in Romania mandatelor lui Basescu (2004 – 2012) s-au perindat la guvernare aproape toate combinatiile posibile ale unor partide fara legatura cu doctrina din titulatura.

    • Sa nu uitam ca germanii au oroare de schimbarea cancelarului si a coalitiei de guvernare. A fost una din problemele republicii de la Weimar si in noua republica cancelarul nu poate fi demis pur si simplu cum s-a intamplat la noi cu MRU ci doar poate fi schimbat cu un alt cancelar printr-un motiune de cenzura constructiva (konstruktives mistrauensvotum).

  13. Nu văd de ce această lungă argumentaţie.

    Primo, neprezentarea la vot nu este nici morală şi nici imorală. Este amorală, adică n-are nimic de-a face cu moralitatea. Regulile jocului politic sunt asemenea regulilor de circulaţie: n-au nimic de-a face cu moralitatea, cu noţiuni ca binele sau răul în sensul lor profund, umanist, filosofic. Sunt simple construcţii oamenilor care se schimbă de la o zi la alta. E moral să circuli pe partea stângă a carosabilului cu maşina? Păi depinde, dacă eşti în Anglia da… Deci nu face obiectul moralei participarea la vot.

    Secundo, nici incorectă sau lipsită de etică nu-i (neparticiparea la vot). Atât timp cât referendumul poate fi decis de numărul celor prezenţi, a nu te prezenta este pur şi simplu o formă de vot. Există opţiunea de a nu participa? Există. Are efecte asupra rezultatului referendumului? Are. Cine a stabilit asta? Păi ei, politicienii, că nu eu. În concluzie cum să fie greşit, lipsit de etică sau – încă şi mai şi – imoral să acţionez în conformitate cu regulile pe care chiar ei le-au stabilit pentru a alege una din cele două alternative disponibile?

  14. Bine ar fi fost dacă „lotus” ar fi citit mai departe de paragraf. Ar fi aflat că acest paragraf nu era decât un pretext pentru a da exemple despre imoralitatea extremă a vieții politice din România. Am scris-o îna altă parte, repet și aici: TOATE opțiunile pentru duminică – DA, NU, vot nul, neparticipare la vot sunt la fel de legitime, indiferent ce ar zice una sau cealaltă dintre tabere.

  15. În sensul ăsta da – evident că faptele prezentate în articol sunt reale. Deci introducând noţiunea de legitimitate a neparticipării la referendum doar ca un joc de cuvinte, pentru a scoate în evidenţă aproape totala lipsă de etică din politica ultimilor ani – nimic de obiectat. Doar că nu am sesizat intenţia asta în text. 

  16. Hai sa vorbim totusi de ROOT CAUSE (cauza primara).

    De ce exista in Romania prezenta o clasa politica imorala si lipsita de inteligenta si de bun simt? Nu vreau sa folosesc un cliseu asa ca o sa explic altfel.

    Atata timp cat avem 3,5 mil. de oameni in mediul rural sau in mediile urbane sarace care voteaza pentru o galeata de plastic, un litru de ueli, un kg de zahar, un baton de salam sau chiar un telefon mobil, nu va asteptati sa avem politicieni morali. Se vor gasi mereu baitasi cu bani gata sa speculeze aceasta slabiciuni a unei importante parti a electoratului. Si odata ajunsi pe functii la ce credeti ca le va sta primul gand. La furat. Iar pentru asta ei stiu ca tre sa contagieze, sa santeze, sa ameninte, sa murdareasca pe altii din jur. Deh, e mult mai usor sa strici decat sa repar. Vechea zicala cu marul stricat intr-o lasa de mere sanatoase.

    Exista o alta parte de electorat groasa si aia care desi nu-si vinde votul, voteaza umoral, hormonal, emotional nu rational pe baza de argumente. E acea clasa de electorat mintita si manipulata de presa partinica. Sunt oameni care nu reusesc sa se desprinda de reactiile lor hormonalo-emotionale si cad prada minciunii, demagogiei, populismului si manipularii. Pt unii ca ei a facut USL panourile alea cu „hai la referendum ca ti-a fura pensia” cand de fapt la modul legal si oficial referendumul asta n-are nici o treaba cu pensiile ci cu o propunere facuta de parlament poporului, pt a aproba parerea sa (a parlamentului) ca presedinte ca comis FAPTE (si nu declaratii asa cum se scrie in documentul de suspendare) de incalcare a constitutiei.

    Asta e, calitatea poporului da calitatea clasei politice. Hai sa nu ne mai vaicarim. Cand o sa avem in romania o clasa majoritara de oameni educati, inteligenti, bine informati, rationali nu umorali si hormonali (mai apropiati de neanderthal decat de omul modern occidental) atunci vorm putea spera la ceva mai bun. Pana atunci tot ce putem face noi, cei care ne pretindem altfel fata de ei, e sa punem umarul fiecare cum putem, fiecare in coltul si sa contribuim la aceasta ridicare a gradului de educatie si cultura a poporulu.

  17. Repet, daca „Lotus” ar fi mai putin obsedat de acest referendum, care oricum nu va rezolva nimic fundamental in politica romaneasca, ar citi articolul ca exact ceea ce este – o critica a lipsei totale de moralitate din aceatsa politica – problema de esenta.

    • Eu unul l-am inteles chiar asa cum l-ati planificat. Va multumesc pentru faptul ca, pret de cateva minute, citind articolul dumneavoastra, am putut iesi din pozitia mea asumata, pentru a putea survola, fara partinire, pe repede-inainte, peisajul politic autohton de la 1990 pana in momentul actual.

    • Eu chiar am citit articolul „ca exact ceea ce este – o critica a lipsei totale de moralitate din aceatsa politica” şi mi s-a părut foarte educativ. O spun fără nici o ironie. Cred că nu ne-ar strica să fim mai educaţi în a „lua distanţă”, cum se spune. Asta ne-ar ajuta să fim mai circumspecţi şi mai puţin pătimaşi în alegerile noastre.

      Ultimul paragraf, însă, m-a dezamăgit. O analiză aşa de impaţială nu are de ce să se încheie cu mărturisirea unei intenţii personale legate de (ne)participarea (autorului) la vot. Cum să ni se mai educe gândirea critică, dacă educatorul ne sugerează şi soluţii?

      • Pe mine personal (si nu recomand nimanui sa ma urmeze) aceasta analiza ma duce la concluzia ca nu am de ce sa particip la acest referendum. Motivarea mea nu are nimic de a face cu motivarea partizanilor lui Basescu, care este una strict oportunista si nu una de principiu.

  18. Da’ nu-s deloc obsedat de el. Pur şi simplu am comentat la subiectul articolului. Articol care începe cu o întrebare privitoare la referendum, continuă cu o serie de explicaţii şi se termină cu o concluzie privitoare la referendum. Mnoa. Ce vine am eu că autorul scrie „referendum” când de fapt se referă la altceva? Eu am comentat la ce scrie…

    • E foarte simplu: articolul se referă la ceea ce este enunțat și în titlu – la morala politică (sau mai degrabă absența ei). Începutul articolului se referă în mod inevitabil la evenimentul de actialitate – referendumul – pentru exemplificare, anume atitudinea celor două părți față de boicotare. Niciunde nu vorbesc despre legitimitatea sau absența acestei boicotări. Ăsta e un subiect cu totul separat, deci comentariul lui „Lotus” NU se referă la conținutul acestui articol.

  19. Titlul ar fi trebuit sa fie: „Cum m-am faultat singur”. Sau „Cum am plecat dintr-un punct si nici eu nu stiu unde am vrut sa ajung”, rezultand un anacolut facut groggy de propriile cuvinte. Azi incep Jocurile Olimpice. Printre participanti, un sportiv orb care, ce credeti ?, a stabilit deja un record olimpic la tir cu arcul !!! Deci nu numai ca n-a stat acasa la el sa-si planga soarta, sa primeasca ajutor de handicap, sa ceara mila publica, a PARTICIPAT, d-le Clej ! Probabil ca dvs l-ati fi sfatuit sa stea acasa. Norocul lui ca nu v-a intalnit. Ghinionul dvs ca n-ati stiut de el pana acum. Nu-mi fac iluzii ca-mi publicati comentariul. Lipsa de curaj este, probabil, tot o chestiune de strategie pe care eu, bineinteles, n-o inteleg :)

      • Corect, numai ca eu nu-mi fac din asta o meserie. Oricum, va felicit ! Sunteti cu 5 minute mai curajos decat d-l Zografi, care a semnat, in 4 zile doua articole total contradictorii, dupa principiul „am o parere, dar nu sunt de acord cu ea”. Astazi, Razgandescu s-a razgandit iar ! La asa om, asa sustinatori…Vai, cat de penibil ! :)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Petru Clej
Petru Clej
Petru Clej este corespondent la Londra al redacției române a RFI. A fost jurnalist la BBC World Service, redacția română, între 1991 și 2008 (redactor șef între 2000 și 2008) și a lucrat între februarie și decembrie 2007 la BBC News Online.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro