miercuri, decembrie 1, 2021

Mortimer

N-am mai făcut de mult timp o traducere, să tot fie vreo 25 de ani de la ultima, așa că vă rog să îmi scuzați româna bolovănoasă; nu criticarea românei mele este miza acestui mic articol, ci mai buna cunoaștere a trecutului. Dacă întrebarea lunii este „Cum s-a ajuns aici?”, poate că lectura documentului prin care s-a moșit Linia Durand va fi utilă. Sau poate că nu. Să decidă fiecare pentru sine, doar de-aia trăim într-o Uniune liberă. Abia acum încep să-mi dau și eu seama că libertatea-i lucru mare… hai, lectură plăcută!

Agreement between His Highness Amir Abdur Rahman Khan, G.C.S.I*, Amir of Afghanistan and its Dependencies, on the one part, and Sir Henry Mortimer Durand, K.C.I.E**, C.S.I***, Foreign Secretary to the Government of India, on the other part.

Înțelegere între Înălțimea Sa Abdur Rahman Khan, emir al Afganistanului și al Posesiunilor sale, pe de o parte, și între Sir Henry Mortimer Durand, ministru de externe al guvernului Indiei, pe de altă parte.

Whereas certain questions have arisen regarding the frontier of Afghanistan on the side of India, and whereas both His Highness the Amir and the Government of India are desirous of settling these questions by friendly understanding, and of fixing the limit of their respective spheres of influence, so that for the future there may be no difference of opinion on the subject between the allied Governments, it is hereby agreed as follows:

Pentru că au apărut anumite probleme în privința frontierei dintre Afganistan și India, și pentru că atât Înălțimea Sa și cât guvernul Indiei doresc atât rezolvarea acestor probleme cât și precizarea limitelor sferei de influență a fiecărei părți  printr-o înțelegere amiabilă, astfel încât să nu mai apară pe viitor probleme din această cauză între guvernele noastre, hotărâm:

(1) The eastern and southern frontier of his Highness’s dominions, from Wakhan to the Persian border, shall follow the line shown in the map attached to this agreement.

(1) Frontierele de est și de sud ale teritoriilor Înălțimii Sale, de la Wakhan (granița chineză – nota mea) la granița persană, vor respecta linia trasată pe harta anexată acestei Înțelegeri.

(2) The Government of India will at no time exercise interference in the territories lying beyond this line on the side of Afghanistan, and His Highness the Amir will at no time exercise interference in the territories lying beyond this line on the side of India.

(2) Guvernul Indiei nu se va amesteca niciodată în treburile interne ale teritoriilor de dincolo de această linie, iar Înălțimea Sa emirul nu se va amesteca niciodată în treburile interne ale teritoriilor de dincoace de această linie.

(3) The British Government thus agrees to His Highness the Amir retaining Asmar and the valley above it, as far as Chanak. His Highness agrees, on the other hand, that he will at no time exercise interference in Swat, Bajaur, or Chitral, including the Arnawai or Bashgal valley. The British Government also agrees to leave to His Highness the Birmal tract as shown in the detailed map already given to his Highness, who relinquishes his claim to the rest of the Waziri country and Dawar. His Highness also relinquishes his claim to Chageh.

(3) Guvernul britanic este de acord ca Înălțimea Sa emirul să păstreze (orașul?) Asmar și valea de dincolo de el, până la Chanak. Înălțimea Sa este de acord, pe de altă parte, să nu se amestece în treburile interne ale (localităților?) Swat, Bajaur, sau Chitral, inclusiv în văile Arnawai sau Bashgal. Guvernul britanic este de acord să cedeze Înălțimii Sale trecătoarea Birmal, așa cum se vede pe harta detaliată prezentată Înălțimii Sale, care astfel renunță la pretențiile sale asupra celorlalte părți din ținuturile Waziri și Dawar. Înălțimea Sa renunță și la Chageh.

(4) The frontier line will hereafter be laid down in detail and demarcated, wherever this may be practicable and desirable, by joint British and Afghan commissioners, whose object will be to arrive by mutual understanding at a boundary which shall adhere with the greatest possible exactness to the line shown in the map attached to this agreement, having due regard to the existing local rights of villages adjoining the frontier.

(4) Frontiera va fi astfel trasată și marcată, oriunde este posibil (pe teren – nota mea) și necesar, de către membrii unei comisii comune, britanice și afgane, a cărei sarcină va fi să ajungă la un acord reciproc asupra liniei de frontieră (de pe teren – nota mea) care să se potrivească pe cât posibil cu linia trasată pe harta anexată acestei înțelegeri, luîndu-se în considerare și drepturile (de proprietate funciară – nota mea) satelor de pe linia de frontieră.

(5) With reference to the question of Chaman, the Amir withdraws his objection to the new British cantonment and concedes to the British Government the rights purchased by him in the Sirkai Tilerai water. At this part of the frontier the line will be drawn as follows:

(5) În privința (localității?) Chaman, emirul își retrage obiecțiunile formulate în privința noii baze britanice și acordă Guvernului britanic drepturile pe care acesta le-a cumpărat în (valea?) Sirkai Tilerai. În această parte a frontierei, linia va fi trasată astfel:

From the crest of the Khwaja Amran range near the Peha Kotal, which remains in British territory, the line will run in such a direction as to leave Murgha Chaman and the Sharobo spring to Afghanistan, and to pass half-way between the New Chaman Fort and the Afghan outpost known locally as Lashkar Dand. The line will then pass half-way between the railway station and the hill known as the Mian Baldak, and, turning south-wards, will rejoin the Khwaja Amran range, leaving the Gwasha Post in British territory, and the road to Shorawak to the west and south of Gwasha in Afghanistan. The British Government will not exercise any interference within half a mile of the road.

Din creasta masivului Khwaja Amran, de la punctul Peha Kotal, care va rămâne în teritoriul britanic, linia continuă astfel încât să lase Afganistanului (localitatea?) Murgha Chaman și izvorul Sharobo, și trece pe la jumătatea distanței dintre fortul New Chaman și avanpostul afgan cunoscut sub numele de Lashkar Dand. Apoi, linia va trece pe la jumătatea distanței dintre gară și dealul cunoscut sub numele de Mian Baldak, și, întorcându-se spre sud, va reîntâlni masivul Khwaja Amran, lăsând postul Gwasha în teritoriu britanic, iar drumul de la Shorawak spre vestul și sudul (localității?) Gwasha în Afganistan. Guvernul britanic nu își va exercita influența la mai puțin de o jumătate de milă față de drum (adică afganii controlează drumul și o zonă-tampon de o jumătate de milă – interpretarea mea).

(6) The above articles of agreement are regarded by the Government of India and His Highness the Amir of Afghanistan as a full and satisfactory settlement of all the principal differences of opinion which have arisen between them in regard to the frontier, and both the Government of India and His Highness the Amir undertake that any differences of detail, such as those which will have to be considered hereafter by the officers appointed to demarcate the boundary line, shall be settled in a friendly spirit, so as to remove for the future as far as possible all causes of doubt and misunderstanding between the two Governments.

(6) Articolele de mai sus ale Înțelegerii sunt privite de către guvernul Indiei și de către Înălțimea Sa emirul Afganistanului ca satisfăcând pe deplin toate chestiunile principale care au apărut în privința frontierei, și atât guvenul Indiei cât și Înălțimea Sa emirul consideră că orice chestiuni de detaliu, ca de exemplu cele ce pot apărea în cursul demarcării viitoarei frontiere, vor fi rezolvate în spirit amiabil, astfel încât pe viitor orice motive de neînțelegere sau de neîncredere între cele două guverne să fie pe cât posibil îndepărtate.

(7) Being fully satisfied of His Highness’s good-will to the British Government, and wishing to see Afghanistan independent and strong, the Government of India will raise no objection to the purchase and import by His Highness of munitions of war, and they will themselves grant him some help in this respect. Further, in order to mark their sense of the friendly spirit in which His Highness the Amir has entered into these negotiations, the Government of India undertake to increase by the sum of six lakhs of rupees a year the subsidy of twelve lakhs now granted to His Highness.

(7) Fiind pe deplin satisfăcut de bunăvoința arătată de Înălțimea Sa guvernului britanic, și dorind să vadă un Afganistan liber și puternic, guvernul Indiei nu va obiecta la achizițiile și importurile de muniție de război care vor fi făcute de Înălțimea Sa și îi vor acorda într-o oarecare măsură ajutor în această privință. Mai mult, pentru a răsplăti spiritul amical cu care Înălțimea Sa a intrat în aceste negocieri, guvernul Indiei va proceda la mărirea alocației anuală acordată Înălțimii Sale, de la un 1.200.000 de rupii la 1.800.000 de rupii.

(Sd.) H. M. Durand

Semnat: Henry Mortimer Durand

(Sd.) Abdur Rahman Khan

Semnat: Abdur Rahman Khan

the 12th November 1893, Kabul

Bună treabă ai făcut, Mortimere. Ai tras tu o linie prin mijlocul poporului paștun! La nord-vest de linia ta, 15 milioane de paștuni, majoritari în Afganistan; la sud-est de linia-ți, 43 de milioane de paștuni, minoritari în Pakistan. Cool! Eu nu mai zic nimic. Să zică alții!

Știi cât a costat, Mortimere? Știi cât a costat că te-ai jucat tu cu cariocile pe-o hartă? Mult, Mortimere, mult. Și e vorba de dolari grei, nu rupii de-ale tale! Despre răniți, morți, PTSD-iști și viitori alcoolici, drogați și pușcăriași nici nu mai spun. Nici de afgani nu mai zic nimic, combatanți, necombatanți sau îmbogățiți de război, femei, bărbați sau copii; dar știi de ce nu mai zic? Pentru că despre ei o să tot auzim, de-acum încolo… oho, ce-o să mai auzim!

Eu de linia ta zic. Și în general, de obiceiul ăsta al vostru de secol XIX de a trage linii pe hartă: ba în Balcani, ba în Caucaz, ba în Africa, ba în Orientul Mijlociu, ba în Asia Centrală, ba în Extremul Orient… făcurăți treabă, Mortimere! Tu și șogorul tău, George Nathaniel Curzon pre nume… o să-i vină și lui rândul, că pielea e mai aproape de trup decât cămașa: linia Curzon e-n Europa de Est.

*Knight Grand Commander of the Most Exalted Order of the Star of India

**Knight Commander of the Most Eminent Order of the Indian Empire

***Companion of the Most Exalted Order of the Star of India

sursa documentului: https://www.afghan-web.com/history/the-durand-line/actual-text-of-the-durand-line-agreement/

Distribuie acest articol

23 COMENTARII

  1. Că sa nu se creeze confuzie , India nu mai are granița cu Afganistan. A apărut Pakistan. In 1947.
    Dreapta și înțeleapta decizie de împărțire. A viceregelui Indian , contele englez Louis Mountbatten . Mega amiral.
    A avut o moarte tragică.
    In 1979 , sărit în aer in Irlanda cu barca pe care se afla. Atentat IRA.

  2. „Bună treabă ai făcut, Mortimere. Ai tras tu o linie prin mijlocul poporului paștun! La nord-vest de linia ta, 15 milioane de paștuni, majoritari în Afganistan; la sud-est de linia-ți, 43 de milioane de paștuni, minoritari în Pakistan. Cool! Eu nu mai zic nimic. Să zică alții!”
    Doar o intrebare: in 1893, acum 128 de ani la fel era proportia pastunilor?
    Intrebare din Uniunea aia libera.

    • Asa a trasat si Stalin si a alipit kocalitat din stanga Nistrului de Basarabia si a creat RSS.Moldovrneasca. Din istorie nu se invata mare lucru si multe se repeta.

  3. Tot citesc, in timp, articole despre trasarea unor linii, in lume. Dar în nici unul nu citesc motivul, ratiunea, strategia care a făcut ca atâția se traseze astfel de linii, din nou și din nou. Siria/Irak, India/Pakistan, Afganistan/Pakistan, inauntrul Indiei, etc…
    Toti acesti trasatori de linii sunt politicieni si/sau militari cu experiența, invatati, aflați în poziții numite pentru folosul țării/imperiului pe care-l slujește. Nu, nu este și nu a fost niciodată obicei de secol XIX. Originea este la Filip al II-lea, tatăl lui Alexandru Machedon. El a aplicat o strategie de „divide et impera” în secolul IV înaintea erei noastre.
    O trasare de teritoriu de acest fel este o divizare. Se face pentru a crea condițiile și a favoriza conflicte între cele doua parti, pentru a face mai slabă una sau ambele parti. Strategia „divide et impera” este efectiva, obții ceea ce dorești cu ea, cu un cost MIC al resurselor necesare! Iar acești politicieni/militari știu de Filip al II-lea, sunt absolvenți ai unor instituții de invatamant de top (la timpul lor).
    Apropo, of topic, asa se face, divizare & …, și în cadrul partidelor. Parveniti fără cunoștințe multe știu sa divida membrii de partid, știu sa aleaga delegați și să obțină rezultatul dorit al unei votari. Totul cu resurse puține si fără a știi de unde vine strategia.
    Bineinteles ca cele de mai sus sunt o simplificare.
    Un Mortimer, funcție de rezultate, este de lăudat din punctul de vedere al celor care l-au numit în funcție.
    De condamnat este (si) lipsa de educație a celor supuși unei astfel de strategii, cu scuzele aferente datorate sistemului de educație din care aceștia provin (diferit de nivelul celor ca … Mortimer).

  4. Nu prea cred ca era carioca pe atunci. Dar, sa zicem ca nimeni nu ar fi tras niciodata nici o linie pe o harta, ca o fi vest, est, nord. Si cum ar fi atunci? Sau de fapt acum? Am fi liberi ca pasarile, nu tu granite, eventual si fara guverne si fara impozit.
    Nici o linie trasa in lumea asta nu e acceptata de toti, as zice ca toate liniile sunt intrerupte si temporare, chiar si alea trase peste munti, sau peste ape. Si as zice ca fiecare linie trasa a avut o logica la vremea ei, fie ca e cortina de fier, fie ca e zid chinezesc, fie ca e gardul lui Trump, fie ca e canal, fie ca e fortareata.
    Exista regiuni in lumea asta in care traiesc impreuna, amestecate, o multime de popoare, o multime de religii, uneori se inteleg, alteori nu prea. Chiar si animale salbatice, de exemplu ursi. As zice ca asta e de fapt regula. E greu sa tragi o linie, nici macar o curba nu prea merge.

    Ce ne facem fetele? Mai bine toaletam copacii, ca nici de taiat nu mai e voie.

  5. Linie Curzon a devenit frontiera recunoscută de către Aliații occidentali în iulie 1945. După prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991, Linia Curzon a devenit frontiera răsăriteană a Poloniei cu Lituania, Belarus și Ucraina. Paralela facuta de autor (usor fortata din motive evident de transparente ) intre linia trasata in Afganistan unde la nord-vest ,exista cu aproximatie 15 milioane de paștuni, majoritari în Afganistan iar la sud-est exista 43 de milioane de paștuni, minoritari în Pakistan nu poate fi asimilata situatiei dintre Polonia , Ucraina si Belarus .Tratatele Uniunii Europene la care suntem si noi romanii parte nu permit ceea ce autorul sugereza prezicator . Nu se va intimpla asta .Cine isi imagineza astfel de bazaconii are o problema de intelegere a existentialismului uman .O comparatie total nereusita .

  6. Asta-i viața! 😭 Unele țări au lideri (în adevăratul sens al cuvântului) care decid (bine sau rău, depinde de unde privim), iar restul sunt resurse, slugi, victime nevinovate… Trist, dar adevărat…

  7. Nu stiu de ce crede autorul ca daca nu ar fi fost linia respectiva totul ar fi fost ok, fara victime si pagube
    Zona respectiva este marcata cu bulina rosie de ceva secole chiar inainte de venirea englezilor
    Nicio problema, vor trasa alte linii chinezii si rusii. Sa auzim noile traduceri

  8. Nu zic ca englezii nu s-au dedat la salbaticii in India, dar pare improbabil ca ce se intampla in Afghanistan e vina lor.

  9. Ei hai să nu fim așa de categorici. Cam toate frontierele Asiei, Africii și Americii au fost trasate de tot soiul de Mortimer-i.

    Frontierele actuale dintre India, Pakistan, și Bangladesh au fost trasate de un funcționar britanic pe nume Chiril Radcliffe. De meserie arhitect. Care până să fie însărcinat cu trasarea forntierelor de partiționare a Indiei britanice nu mai fusese niciodată în Asia. Culmea că atât indienii cât și pakistanezii au avut mai mare încredre în pixul lui Chiril ca în propia capacitate de a face o împărțeală onestă

    Cazrile cele mai grotești au fost la Lahore și Jammu. În funcție de cum circulau zvonurile din ziare despre cum ar trece pizul lui Chiril fugeau cu tot calabalâcul ba hindușii, ba musulmanii. Ăilalți abia așlteptau să-i vadă plecați, câ se și păuneau pe jaf, incendieri și masacrarea refugiaților ce nu erau destul de iuți de picior…

    Lume faină. Ghici ce s-ar fi întâmplat dacă trebuiau să rezolve problema între ei. S-ar fi ajuns ciar mai
    rău ca la războiul fotbalului dintre Salvador și Honduras, :)

    După un scandal la meciul dintre ele de calificare la campionatul mondial de fotbal din Mexic enervarea a ajuns așa de nașpa că oastea Slavadorului a atacat Honduras-ul. Americanii le-au tăiat aprovizionarea cu muniții a ambelor țări. Dar asta nu a oprit războiul. Avioane de pasageri salvadoriene survolau capitala Hondurasului și arjuncau pietre și cărămizi peste „inamic” în timp ce honduriene nu se lăsau mai prejos procedau și ei la fel peste San Salvador… Cică hondurienii are fi inclusiv al arme chimice interzise de tratatele internaționale. Au atacat capitala inamică cu mai multe tone de balegă, aruncate desigur tot din avioane. Noroc că nu le-a dat prin cap să se joace de-a kamikaze. Interesant e că arbitrul meciului de la care a pornit războiul a scăpat viu și nevătămat :).

  10. Ceea ce trebuie adăugat este ca înălțimea sa emirul Abdur Rahman Khan fusese instalat de britanici la Kabul dupa cea de-al treia invazie a Afganistanului de către forțele înălțimii sale împărăteasca Victoria. Un fel de Quisling, Dej, Najibullah, Karzai, etc.
    Prima invazie cea din 1839, a fost un eșec, britanicii au cucerit Kabulul, dar in iarna următoarea rezistenta afgană a recucerit orașul si măcelărit cea mai mare parte din forțele de ocupatei. Asta a fost numita de istoriografia britanica The Disaster in Afghanistan. Peste un an britanicii au revenit si recucerit Kabulul si distrus o parte din oras, într-o misiune de pedepsire (Retribution). Apoi, într-un gest de rara ințelepciune pentru o mare putere, au plecat înapoi in India, mulțumiți. In cel de-al doilea război dintre 1878-1880 britanicii au ocupat din nou Afganistanul si instalat un regim marioneta.
    William Dalrymple descrie primele doua invazii intr-o carte bine documentată, Return of a King: The Battle for Afghanistan. Dalrymple este un specialist in istoria zonei, in special a subcontinentului indian, ultima sa carte, The Anarchy, este dedicata istoriei East India Company. Area si alte carti, usor mai romanțate, dar toate ofera o perspectiva noua asupra zonei.
    Dupa cel de-al doilea razboi Afganistanul a fost lasat semi-independent la frontiera intre imperiul rus si cel britanic, un fel de Finlanda a secolului 19 si 20. O lecție pe care trebuie s-o învețe orice tara mica, nu este prea confortabil sa fii așezat lângă una mare, oricât de democratica ar fie cea din urma.

  11. PS
    Mi-a scapăt un nume mai potrivit pentru lista najibulahilor romani: Valter Roaman, cel care pleda la rusi in 1945 pentru „independenta” Transilvaniei.

  12. Națiunea afgana este una multietnica, cu diferențe ireconciliabile dupa cum se vede intre triburi.

    Foarte probabil conflictele interetnice s-ar fi manifestat indiferent cat de uniți ar fi fost pastunii, ori daca Mortimer ar fi existat sau nu in istoria lor.

    • Permiteti-mi o mica observație. Conceptul de națiune, aparut in sec 19, presupune nu numai comunitate de teritoriu, limba, cultura, etc, dar, in principal, sentimentul apartenentei la acea națiune. Nu cred ca toti „afganii” au trecut de sec 18, si ma îndoiesc ca, de exemplu, tadjicii din N au acest sentiment. Elvețienii sunt o natiune pentru ca indiferent daca sunt francofoni, nemtalai, sau romasi, cred ca sunt elvetieni.

  13. Intrebarea la zi este de ce nu au reusit americanii sa civilizeze si democratizeze Afganistanul, mai larg, de ce nu au succes in lumea musulmana. Raspunsurile sunt diverse, in functie de ideologii, dar se impune parerea ca lumea islamica e prea inapoiata si necivilizabila. Dar si-au propus oare americanii vreodata asa-ceva ? Nu mai mult decat inaintasii lor colonialisti, pt. care rasele superioare livrau celor inferioare ´civilizatie´ in schimbul materiei prime si mainii ieftine . Se numea evolutie, ´progres´ si toata lumea era de acord. Este vorba doar de interese – doar afaceri, cum zice Marlon Brando -, realpolitik imbracat in ipocrit umanitarism democratic, inca de pe vremea lui Theodore Roosevelt si a lui W. Wilson. Realitatile de pe teren pot fi vazute in Apocalypse Now. Asa-zisul esec al politicilor culturale americane, neo-orientaliste, dar succesul real material si chiar militar ( de poligon ) din perspectiva lor, insulara – America si restul -, se arata din modul in care sunt tratate alte populatii si culturi, ca inamici, primitivi, cu o religie ´totalitara´-, deci printr-o mentalitate de cuceritori, emulata rapid de admiratori dezradacinati. Evident ca oamenii nu pot fi ´cuceriti´ sufleteste printr-o asemenea strategie dispretuitoare, de tipul Huntington, doar cu putin mai catifelata ca cea a sovieticilor, sa luam ex. Irakului, unde a fost un adevarat dezmat, cu anti-americanismul si haosul ca singurele efecte posibile si ´scenariile´, de parjolire, sunt acelasi peste tot ( antiamericanismul e realitate temeinica in tari civilizate ca Franta, Germania sau Italia – Operatiunea Gladio ! -, nu mai putin decat antieuropenismul in America ). De pretutindeni, si-au selectat specialisti, in problemele Orientului Mijlociu – precum Bernard Lewis, ale carui sentimente reale fata de Islam sunt dincolo de orice dubii ( apropo de harti, orientalistul propunea, nici mai mult, nici mai putin, decat crestinarea irakienilor, proiect pe placul teologilor ), ale Europei Orientale – precum diriginta V. Nuland, sau Rusiei – precum, din nou , R. Pipes. Realitatea este ca, atunci cand rusii au dat semne de slabiciune, americanii au vrut sa-i vada terminati, iar acum unii ( se prefac ca ) se mira de ce rusii au revenit la resentimentele lor antioccidentale. Europa de est a fost mult timp tratata la fel, cand neoliberalii cica resuscitau economiile muribunde. Un amestec ciudat si insidios de cercetare foarte performanta si ideologie si propaganda, tipic Razboiului rece si ´total´. Aceasta este politica externa a Americii, aceeasi, fie ca e vorba de democrati sau republicani, in care imperialismul si izolationismul sunt in acord, in feedback. Ca e mai mult sau mai putin bine pt. unii, e alta chestiune, fapt este ca ceea ce ne-a (mai) ridicat pe noi este U.E. iar interesele americane s-au limitat la cateva baze si contracte suspecte, odata cu schimbarile in peisajul geopolitic si ale intereselor, se muta la fel de repede ca fabricile din schele, impacheteaza isi iau elicopterele si pleaca. Este bine pt. noi atat cat interesele noastre coincid cu ale lor, melodramatismul politologic e de toata jena.

    • Disprețul fata de alte culturi nu este specific doar europenilor sau americanilor. In sec 16-18 japonezii ii disprețuiau pe europeni, la fel si chinezii care atunci cand englezii au incercat sa-i forțeze la comert liber, imparatul Qianlong a raspuns: ” Hitherto, all European nations, including your own country’s barbarian merchants, have carried on their trade with our Celestial Empire at Canton. Such has been the procedure for many years, although our Celestial Empire possesses all things in prolific abundance and lacks no product within its own borders. There was therefore no need to import the manufactures of outside barbarians in exchange for our own produce. But as the tea, silk and porcelain which the Celestial Empire produces, are absolute necessities to European nations and to yourselves, we have permitted, as a signal mark of favour, that foreign hongs [merchant firms] should be established at Canton, so that your wants might be supplied and your country thus participate in our beneficence. ”
      Ce a urmat se stie, 150 ani de inapoiere a Chinei.

      • Multumesc pt. completare.
        Sigur, contrapartea orientalismului e ´occidentalismul´ ( Ian Buruma ). Sigur ca bastinasii au avut multe de invatat de la colonizatori – spre frustrarea acestora, caci au pierdut monopolul stiintei -, fie si daca ne amintim dialectica stapanului si sclavului. Totusi, cred ca ´centrismul´ sau autarhismul naiv al societatilor premoderne era destul de diferit de suprematismul cultural si rasial modern ( eurocentrism, anglosfera … ), deoarece primul era pe baze mitologice, religioase ( lume inchisa, geocentrica ), explicabil si prin ignoranta, pe cand in lumea moderna, deschisa, nu mai are nicio scuza. Nu sunt de vina principiile democratice si ´drepturile omului´ ( ´abstracte´, asa cum acuza relativistii de dreapta si de stanga ) pt. abuzarea si instrumentarea lor de catre eminentele machiavelice, cum nu erau vinovate Evangheliile pt. profanarea lor de catre conchistadori. Ca nu exista o diferenta ireductibila intre lumi sau civilizatii, culturala, religioasa sau chiar antropologica, o dovedeste ex. Japoniei din era Meiji care, intr-un timp foarte scurt, a devenit una dintre marile puteri. Si nu in ultimul rand, ostilitatea americana fata de lumea araba ( si reciproca ) are legatura, bineinteles, cu situatia din Orientul mijlociu, dar cu radacini mai adanci, in puritanismul militant ce a modelat spiritul pionier al Americii ( Manifest destiny extins ), ideologia democratica fiind animata de un monoteism si misionarism rezidual si secularizat.

  14. Multe batai de cap decurg din faptul ca genul de categorii cu care operam atunci cand ne construim argumentele nu ne prea ajuta. Constructia nu poate fi mult mai buna decat materialele. De exepmplu, treaba cu vinovatia e influentata de cat de usor se poate construi povestea. Iar povestea are nevoie in primul rand de actori. Fortele binelui si raului trebuie sa se distinga cumva in peisal, de preferinta cat mai usor, ca ne grabim. Daca nu se disting prea clar, iese o poveste care nu spune ceva foarte interesant. Una e sa spui ca unii negri i-au tinut in sclavie pe alti negri timp de sute de ani. Afirmatia e corecta factual, dar ca poveste este fix moartea pasiunii. Usurinta de a stabili o distinctie de categorie intre agresor si victima e ceea ce face povestea sa prinda viata. Doar atunci se poate vorbi de exploatarea omului de catre om si de tari distruse de interventia straina fara sa moara de plictiseala publicul.

  15. Cu un autor care nu a inteles nimic si cu (prea) multi comentatori care nu au cea mai vaga idee despre cum functioneaza monarhia constitutionala (dar fara o constitutie scrisa a-la tov. Iorgovan) britanica nici nu este de mirare de ce Iliescu a avut si poate atat de mult sprijin moral inclusiv dintre „republicanii” umanioare.
    Guvernul Majestatii Sale era unul DE STANGA care a luat deciziile de atunci dupa ce Churchill a pierdut ALEGERILE si lui Stalin nu ii venea sa creada.
    Cat despre emirul din secolul XIX, … cum sa explic … incepuse „sa cante la balalaica”. Si asta se intampla dupa ce rusii o „luasera pe coaja”, ca Putin nu a uitat asta nici pana acum, in razboiul din … ghici ghicitoare … Crimeea!

    • O logică de fier: pentru ca britanicii au câștigat războiul Crimeei, urmarea fireasca era sa împartă Afganistanul in doua. Nu cumva logic era sa-l ocupe in întregime?
      Si încă una de diamant, împărțirea Indiei a fost făcuta pentru ca la Londra era un guvern de stânga, nu pentru ca Churchill a pierdut alegerile tocmai pentru ca nu voia sa plece din India, ceea ce ar fi dus la un dezastru de tipul celui pe care l-a avut francezii in Algeria.

Dă-i un răspuns lui CFG Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Mihai Buzea
Mihai Buzea este arborist și scriitor. Ultima carte publicată: „Paralel” (2021)

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

De ce majoritatea modelelor climatice sunt „fierbinți”?

O bună parte din articolele mele publicate pe această platformă discută modele (simulări) ale variațiilor unor parametri climatici precum concentrația de CO2,...

Metroul la Otopeni – marele eșec al unor politicieni mărunți

Eșecul magistralei de metrou M6: 1 Mai – Aeroportul Otopeni este eșecul politicienilor preocupați să dovedească faptul că nu se poate, în...

Despre felonie si sperjur

Domnule Klaus Iohannis, Cand Marius Manole si Radu Paraschivescu v-au returnat decoratiile, a fost vorba de o despartire lipsita de orice ambiguitate....

O nouă mutare pe tabla de șah a spațiului post-sovietic: Organizația Statelor Turcice. Erdogan mută, Putin evaluează.

Rusia și Turcia promovează în prezent o relație tranzacționistă.             Perspectiva geoistorică a relațiilor ruso-turce evidențiază o dimensiune...

Echipa câştigătoare a Preşedintelui Iohannis

La un an de la alegerile parlamentare, România are, în fine, o echipă câştigătoare : alianţa  social-liberală  şi-a definitivat lista de miniştri...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro