marți, martie 19, 2024

Mult așteptatul declin al pandemiei în țările europene s-a declanșat. Locul României

1.Introducere  2. Experiența a trei țări cu declin ferm și durabil  al pandemiei 3. Țările europene 4. Locul României 5. Perspective și scenarii posibile. Referințe. ANEXE 1, 1-cont., 2, 3 și 4

1.Introducere

La 13 luni  de la apariția și instalarea  pandemiei Covid-19 și dramaticele evoluții care au schimbat cursul vieții pe întreaga planetă cu  urmări încă necunoscute, rezultatele strategiilor și programelor de combatere a pandemiei și îndeosebi impresionantele eforturi și realizări ale echipelor internaționale și naționale de cercetători în domeniul virușilor  încep să-și arate roadele și declinul pandemiei s-a declanșat.  A debutat în țări europene dar și în alte câteva țări din Asia și America de Nord. Articolul este dedicat dezvoltărilor din spațiul european.

Declinul pandemiei se referă în acest articol la evoluțiile paralele ale proporției populației vaccinate și instalării  tendinței ferme de reducere a ratelor de infectare și de mortalitate la 1 milion de locuitori. Aceste evoluții  nu pot fi desprinse de contextul general realizat prin măsurile adoptate de guverne în reducerea răspândirii virusului prin restricții draconice ale circulației persoanelor în localități, între localități și între țări, purtarea măștii și distanțarea socială, instalarea izolării și carantinei,  pedepsirea nerespectării măsurilor,  unele dintre măsuri atingând drepturi și libertăți ale omului.

Campaniile de vaccinare erau și rămân indispensabile reducerii numărului și proporției populației nevaccinate și expusă riscului infectării iar datele din țările europene au început să oglindească în măsură crescândă efectele benefice pe măsură ce vaccinarea s-a extins în populațiile naționale. Particularitățile campaniilor ca moment al declanșării, intensitate, continuitate și raport între populația vaccinată cu cel puțin o doză și cea vaccinată cu două doze își pun amprenta pe nivelul și viteza declinului ratelor de infectare și de mortalitate.  Pe de altă parte, vaccinarea se află în proces de extindere rapidă iar poziția țărilor în lansarea și consolidarea declinului pandemiei este în schimbare continuă.

Tabloul prezentat în articol este cel de până la 11 aprilie, cu mențiunea expresă că evoluțiile sunt extrem de fluide și  schimbări rapide au permanent loc. Chiar dacă optimismul are rădăcini solide în tot ce s-a întâmplat până acum în lupta cu noul virus în cele trei valuri ale pandemiei și îndeosebi după vaccinarea eficientă a populației,  prudența și avertismentele își au un loc major  pentru toate orizonturile de timp.  

Necunoscutele rămân. Virusul nu s-a lăsat și nu se va lăsa  ușor învins. Dacă ne uităm la curbele ratelor  infectărilor și ale deceselor în lunile decembrie și  în luna ianuarie din acest an îi putem remarca virulența și încă o particularitate.  În neștiutele-i  căi și dezvoltări de la începutul pandemiei pare că  s-a  oprit din funesta-i operă și a decis  să ucidă mai echilibrat în populațiile europene, prin mișcări compensatorii în raport cu opera din primul val.

Un grafic ne va arăta în acest sens raportul dintre mortalitatea din aceste prime luni ale anului 2021 și cea din anul 2020. În fine, evoluțiile din România sunt complexe dar așteptata intensificare a vaccinărilor ar urma să-și pună decisiv amprenta pe consolidarea reculului ratelor de infectare și deplasarea acestuia și la nivelul ratelor de mortalitate. Luminița de la capătul tunelului va deveni lumină.  

2. Experiența a trei țări cu declin ferm și durabil  al pandemiei

Declinul pandemiei în țările europene are proporțiile cele mai mari în Regatul Unit. Țara a cunoscut cea mai dramatică evoluție  a pandemiei ca număr de decese  în valul 1 și în valul 2 (se apropie de 128 de mii în aceste zile) [1].  Au fost adoptate măsuri restrictive extrem de  dure și precise, centrate pe  un lockdown național,  anunțate chiar la 4 ianuarie 2021 de Premierul Boris Johnson și precizând că țara se află într-un moment crucial în lupta cu noul virus [2].. În luna februarie un alt program a fost adoptat după progrese consistente ale programului din 4 ianuarie. Măsurile erau  întinse în patru faze, ultima fiind  după 21 iunie  [3].

Programul din luna  februarie a fost un mare succes, numărul infectărilor și al deceselor cunoscând un declin masiv și continuu  iar la 29 martie premierul a salutat, cu vădită bucurie și satisfacție,  într-o scurtă declarație la conferința de presă dedicată coronavirusului, remarcabilele succese în lupta cu pandemia [4]. Datele asupra evoluțiilor au fost prezentate de Medicul Șef pentru Anglia (pot fi examinate în referința [5] iar prezentarea detaliată a celor patru fazede relaxare a restricțiilor poate fi examinată la referința [6]. Dacă sunt prezentate toate aceste detalii și referințe, motivarea este  una simplă: Regatul Unit are de departe, cu detașare,  cea mai spectaculoasă performanță în lupta cu pandemia și  felul în care strategiile și programele au fost concepute și aplicate este bine să fie cunoscut.

Transparența deciziilor, fundamentarea lor pe „directive” ale oamenilor de știință,  comunicarea, bogăția de informații și date asupra pandemiei furnizate regulat de Office of National Statistics pot servi ca model. Iată sensibilul mesaj din finalul  scurtei declarații a primului ministru din seara zilei de 29 martie: „Și amintiți-vă că afară este în general mult mai sigur decât în interior, și drumul  de a  continua foaia noastră de parcurs prudentă dar ireversibilă spre libertate este respectarea regulilor, și amintiți-vă de mâini, față, distanțare și aer proaspăt”.

Deciziile luate de guvern au avut un solid suport în opiniile lumii științifice. Faimoasa University College London s-a ocupat de mai multă vreme de modelarea și prognoza evoluțiilor pandemiei în Marea Britanie și la 7 aprilie a comunicat rezultatele ultimei prognoze asupra atingerii imunității colective la 12 aprilie, proporția populației protejate prin vaccinare sau trecere prin infectare urmând să ajungă la 73,4 l la sută [7].

Desfășurarea  declanșării declinului pandemiei în Regatul Unit  și consolidării  acestuia în context de masivă vaccinare este  prezentată în figura 1.  Se impune aici o precizare asupra formei întregului articol. Vor fi folosite  numeroase grafice,  apreciate a fi singura modalitate de  transmitere eficientă a  informației într-un context în care cantitatea datelor și informațiilor folosite pentru 41 de țări europene și două țări din spațiu geografic neeuropean este enormă.

 

Într-o populație nevaccinată aflată  în regres masiv și rapid prin vaccinare și un eficient context restrictiv potrivnic răspândirii virusului,  numărul infectărilor a fost în scădere rapidă. Declinul pandemiei s-a instalat și consolidat. Cum s-a instalat putem vedea în figurile 1A și 1B. Reculului spectaculos al infectărilor i-a urmat reculul deceselor. Se poate remarca decalajul natural dintre momentul declanșării regresului infectărilor și  cel al deceselor, decalaj de circa două săptămâni. Acest decalaj  este foarte important în evaluările pe care le vom face asupra evoluțiilor din țările europene în care declinul pandemiei s-a instalat mai târziu, mai timid, ori este în fază ezitantă de instalare.

 Drumul urmat în Regatul Unit se regăsește aproape întocmai în alte două țări aflate în declin masiv al pandemiei, Israel și SUA, dezvoltările fiind cele din figurile 2 și 3.  Și aici regăsim acel decalaj iar caracteristica dominantă este instalarea declinului infectărilor undeva la mijlocul lunii ianuarie.

Vom putea observa în articol că decalajului apare și în alte populații europene. Pe de altă parte, efectele vaccinării au fost întărite de cele ale măsurilor  restrictive eficiente. În SUA, resursele uriașe alocate campaniei de vaccinare și derularea acesteia sub noua administrație de la Casa Albă a recuperat rapid moștenirea de la vechea administrație iar în Israel marilor resurse materiale alocate i s-a adăugat cunoscuta organizare și mobilizare  într-o populație de aproape 9 milioane de locuitori. Să nu uităm că de la cercetarea medică din Israel a venit marele semnal al dominării virusului prin cunoscutul mesaj  „Spunem cu precauție, magia a început” [8]. Țara a avut cea mai rapidă campanie de vaccinare și viața revine la normal.

Se cuvine să adăugăm și o altă observație asupra dezvoltărilor din cele trei țări, cu rezonanță în înțelegerea particularităților declanșării declinului pandemiei în alte țări europene. Este vorba de raportul dinte populația vaccinată cu ce cel puțin o doză și cea vaccinată cu două doze. Laboratoarele producătorilor vaccinurilor aflate în administrare au continuat permanent cercetarea efectelor celor două doze ale vaccinurilor asupra instalării imunității individuale.  În cele 3 figuri se pot observa  diferențele: raportul dintre proporția persoanelor vaccinate cu cel puțin o doză și proporția populației vaccinate cu 2 doze era, la 10 aprilie, de 1,1 în Israel, 1,7 în SUA și 4,6 în Regatul Unit. Examinarea datelor din țările europene ne va permite să trecem la comparații și la unele concluzii.    

3. Țările europene

Tabloul general al evoluțiilor paralele ale proporției populației vaccinate și ale ratelor de mortalitate și de infectare la 1 milion de locuitori în populațiile europene în perioada 1 ianuarie-10 aprilie 2021 relevă declanșarea declinului pandemiei în jumătate dintre țările europene.  Situația ar putea părea surprinzătoare dar realitățile oglindite în datele statistice sunt argumente pentru o astfel de constatare.  Situațiile sunt complexe și diferite dar convergența dezvoltărilor în lunile martie și aprilie nu poate fi contestată.

Mișcarea descendentă a ratelor de mortalitate și de infectare provine din efectele benefice ale masivelor campanii de vaccinare și reducerea dimensiunii și proporției populației nevaccinate expusă riscului infectărilor și transmiterii virusului. Există, pe de altă parte, și o componentă a mișcărilor descendente cu origini în efectele pozitive ale programelor și măsurilor mai mult sau mia puțin restrictive luate de guverne. Faptul că declinul s-a instalat și în câteva țări cu grad redus sau inexistent de vaccinare vine în sprijinul acestei constatări. În fine, evoluțiile se află acum în rapidă schimbare prin acțiunea factorilor menționați după instalarea unui anumit prag de declanșare urmat de consolidare și amplificare a efectelor benefice.

  Iată o prezentare sintetică a pozițiilor țărilor europene (41) în ceea ce privește declanșarea declinului pandemiei:

  1. în 18 țări declinul este alimentat de reducere paralelă a ratelor de infectare și a ratelorde mortalitate;
  2. în 3 țări declinul provine numai din reducerea fermă a ratelor de mortalitate, ratele de infectare manifestând în ultimele zile un progres;
  3. în 13 țări s-a instalat reculul ratelor de infectare dar nu este însoțit și de reculul ratelor de mortalitate; omițând excepțiile, regresul ratelor de mortalitate urmează recului prealabil, precursor, al ratelor de infectare;
  4. în 6 țări nu au apărut încă dezvoltări descendente ale infectărilor și deceselor;
  5. Islanda deține ca și până acum o poziție particulară, mortalitatea fiind extrem de scăzută în toată perioada pandemiei iar de la începutul anului 2021 neînregistrându-se cazuri de infectare și deces.

              Câteva precizări pot fi utile cititorului. Datele folosite sunt cele extrase din prestigioasa platformă științifică,  în continuă expansiune, ca indicatori și analize,  Our World in Data. Datele asupra variatelor fațete ale pandemiei provin din surse naționale (indicate) iar la indicatori demografici, din domeniul activității spitalelor, economici și de altă natură surselor naționale li se adaugă cele ale organizațiilor internaționale și  cunoscutei universități John Hopkins din SUA.  In datele asupra pandemiei s-a respectat sursa națională și unele particularități pot fi remarcate în distribuția pe zile a cazurilor și vaccinărilor,  comparabilitatea fiind afectată  dar nu în mod semnificativ. Cititorul  va putea   observa în multitudinea curbelor indicatorilor folosiți mari variații la nivelul zilelor, provenite din cazuri puține la unele populații mai mici, cu variații aleatorii  mari în pofida ajustării valorilor. Clasarea țărilor în cele patru grupe este opțiunea autorului în unele cazuri dominate de evoluții contradictorii.

              În tabelul care urmează poate fi examinată plasarea țărilor europene în patru grupe după stadiul declanșării declinului pandemiei

Câteva observații pot fi utile cititorului. Se poate afirma că declinul pandemiei a început în jumătate  dintre țările europene. Stadiul declinului este diferit în funcție de caracteristici naționale ale evoluției pandemiei rezultate din eficiența măsurilor de prevenire și reducere  a infectărilor, gradul de testare a populației și de identificare a persoanelor cu stadiu incipient al infecției și tratament mai eficient, de durată mai mică și costuri mai reduse, atitudinea populației față de riscul infectării, calitatea asistenței medicale (tratamentului), infrastructura spitalelor specializate/dotare, personal medical suficient și bine calificat în infecții Covid-19 și, bineînțeles, gradul de vaccinare a populației joacă un rol major după atingerea unei anumite proporții de populație vaccinată. Determinare este una complexă altfel nu ne putem explica reducerea ratelor de infectare (și chiar de mortalitate în unele cazuri)  în țări în care vaccinul încă nu a ajuns ori este în cantități derizorii. Este cazul  Albaniei, Belarusului, Bosniei și H.,  Macedoniei de Nord, Muntenegrului și chiar al  Moldovei.

Drumul descendent al mortalității prin Covid poate fi temporar stopat prin recrudescența infectărilor și a deceselor sau numai prin recrudescență a unuia dintre indicatori. Într-un context în care scade proporția populației nevaccinate astfel de discontinuități se apreciază a fi temporare,  reluarea cursului descendent fiind doar o problemă de timp. Putem vedea astfel de evoluții și până acum în cazul Luxemburgului,  Spaniei și Cehiei dar și în cazul României, având curbă descendentă  la infectări și  în ascensiune la decese.  Cât de complexe pot fi unele evoluții ale infectărilor și deceselor este ilustrat de cazurile celor trei țări care au curbe descendente ale ratelor mortalității în context de curbe ascendente ale ratelor de infectare – Danemarca, Germania și Suedia. Explicația ar putea veni de la rolul benefic al testărilor masive și identificarea  cazurilor de infectare  în primele zile.

În cele 13 țări europene  din Anexa 3, unde se plasează și țara noastră,  se constată regres al  ratelor de infectare  dar el nu este însoțit și de regres al ratelor de mortalitate. Rețin atenția două țări prin proporțiile diferite ale populației vaccinate (la 10 aprilie): doar 6 la sută în Rusia și 25 la sută în Serbia. Probabil, proporția surprinzător de mică din prima țară, producătoare de vaccin (și exportatoare)  se explică prin imensul teritoriu al țării. În cazul Serbiei, cu una dintre cele mai ridicate proporții a populației vaccinate,  îndeosebi cu vaccin din China și Rusia, situația s-ar putea explica prin eficiența mai scăzută a vaccinurilor din China, recunoscută de înalți oficiali  ai Chinese Centres for Disease Control and Prevention (la 9 aprilie). Testele efectuate în străinătate asupra vaccinurilor din China  au arătat o eficiență de 50 la sută [9].

De ce poate fi acceptată folosirea evoluției  ratelor de infectare ca vestitor al declinului pandemiei?  O reducere a numărului de decese (și a ratelor de mortalitate) nu pot surveni, în context de celelalte lucruri fiind egale,  decât dacă numărul de infectări este în declin. În plus, am menționat că datele din țări cu declin masiv și ferm instalat în prima jumătate a lunii ianuarie arată un decalaj de circa două săptămâni între înscrierea curbei ratelor de infectare pe pantă descendentă clară și evoluția asemănătoare  a curbei ratelor de mortalitate. Cu alte cuvinte, mesajul instalării declinului pandemiei este anunțat mai devreme decât cel anunțat de curba deceselor. Această corelație nu se regăsește la toate țările, dar este excepția și nu regula. Factori perturbatori cu recrudescență temporară a infectărilor și deceselor pot apărea în contexte naționale specifice dar continuarea declinului  numărului și proporției populației nevaccinate „repară” în timp astfel de circumstanțe și evoluții.   

În cea de a 4-a Anexă și ultima se află șase țări în care evoluțiile paralele ale ratelor de mortalitate  și infectare din ultimele luni și săptămâni nu descriu un trend descendent. Belgia a avut un parcurs ascendent moderat al infectărilor până aproape de mijlocul lunii martie însoțit de declin ferm al ratelor de mortalitate pentru ca apoi să cunoască o explozie a ratelor de infectare dar și ascensiune pronunțată a ratelor de mortalitate. Situația din Cipru este surprinzător de asemănătoare cu cea din Belgia.  În Grecia parcursul diferă. În luna ianuarie rata mortalității a fost în regres ferm în timp ce ratele de infectare stagnau iar din primele zile ale lunii februarie ambele curbe sunt constant și viguros ascendente. În Croația parcursul descendent al ambilor indicatori în lunile ianuarie și februarie a fost urmat de recrudescență  în luna martie și în prima decadă din luna aprilie. Dezvoltările au fost similare și în Ucraina iar în Kosovo stagnarea valorilor celor doi indicatori la valori asemănătoare în lunile ianuarie și februarie  a fost urmată de creștere continuă. Nu poate fi omis faptul că în Kosovo vaccinul este absent iar în Ucraina proporția populației vaccinate este de aproape 1 la sută. Țările din Balcanii de vest par a fi abandonate de lumea bogată.

În încheierea acestei prezentări a dezvoltărilor pandemiei în țările europene în primele 100 de zile din anul 2021 și declanșării mult așteptatului declin, bine definit în multe țări, ezitant în altele și încă în căutarea drumului în nu multe, vom arunca o privire asupra  diferențelor mortalității prin Covid-19 în anul 2020 și în acest an. În figurile 4 și 5 avem acest cadru. Instalarea declinului pandemiei  survine după un an de mortalitate ridicată prin Covid-19 în țările europene. Diferențele sunt însă foarte mari și tabloul general este cel din figura 4.  El diferă de cel al  mortalității din primul val când, să ne amintim, pozițiile cele mai nefavorabile erau deținute de Regatul Unit, Belgia, Italia, Spania, Franța,  Suedia, Olanda. Acum, în aprilie 2021, în pozițiile cele mai nefavorabile se află dintre țările amintite doar Regatul Unit și Italia. Celelalte țări au poziții mai favorabile, chiar foarte favorabilă în cazul Olandei. Au pătruns în pozițiile cele mai nefavorabile țări cu mortalitate mică după primul val dar mortalitate ridicată ori foarte ridicată în anul 2021: Muntenegru, Bosnia și Herțegovina, Ungaria, Macedonia, Portugalia, Polonia și alte câteva țări.  Pe cele mai favorabile poziții erau Norvegia, Islanda, Finlanda, Cipru, Belarus, Estonia, Danemarca.  Acum pe acele poziții se află Islanda, Norvegia, Finlanda, Belarus, Cipru, Danemarca, Rusia.

România se afla pe o poziție aproape mediană,  a 26-a (în ordine crescătoare a mortalității) între cele 41 de țări, poziție  care putea  fi apreciată drept bună. Acum se află pe o poziție și mai bună – a 19-a. Se cuvine a fi menționată și apreciată această clasare a țării noastre, reflectând eficiența programelor și măsurilor anti-Covid dar și contribuția celei mai mari părți a populației (poziția anulează superficialitatea, reaua voință, violența și mediocritatea  discursurilor unor analiști,  observatori, „specialiști” și oameni politici).

Vom putea înțelege mai bine schimbările intervenite în mortalitatea țărilor și pozițiile lor după 100 de zile din anul 2021  examinând figura 5, cea a raportului dintre mortalitatea  din perioada 1 ianuarie-10 aprilie 2021 și mortalitatea din perioada 15 martie-31 decembrie 2020. Valurile 2 și, mai ales, 3 au lovit dur țări care au avut o mortalitate mai mică după primul val.  Găsim aici ilustrarea observației făcute asupra presupusului  caracter compensatoriu al ofensivei virusului  în valurile 2 și 3. Se poate remarca, țările cu cel mai mare preț plătit pandemiei în primul val – Belgia, Italia, Spania, Franța, Suedia (dar nu și Regatul Unit), au avut în acest an doar jumătate din mortalitatea din anul 2020. Din cealaltă perspectivă, mortalitatea mai ridicată din anul 2021 se află, preponderent, în țările cu mortalitate mică în anul 2020. Găsim și aici ilustrarea observației făcute asupra a ceea ce am apelat  caracterul compensatoriu al ofensivei virusului  în valurile 2 și 3.  România ocupă și în acest clasament o poziție nu departe de cea mediană, confirmând aprecierile făcute. Cititorul interesat poate găsi conexiuni între informațiile din figurile 4 și 5 și evoluțiile din cele patru grupe de țări din Anexe.

4. Locul României

În aprecierile și observațiile de la prezentarea evoluțiilor ratelor de infectare și de mortalitate și a proporției populației  vaccinate  în cele patru grupe de țări  au fost menționate particularitățile țării noastre. În sinteză, evoluția descendentă a ratelor de infectare nu are încă un corespondent natural în regresul ratelor de mortalitate. Precizam că este doar o chestiune de timp până la  armonizarea celor două evoluții în declinul pandemiei. Drumul moderat descendent al ratelor de infectare și de mortalitate din lunile ianuarie și februarie a fost stopat de la începutul lunii martie și ambii indicatori au fost în recrudescență.

Creșterea s-a oprit la începutul lunii aprilie la infectări și curba este în regres. Evoluția nu a fost urmată și de ratele de mortalitate, aflat încă în ascensiune. În figura 6 sunt prezentate evoluțiile celor doi indicatori. Este de admis că  evoluțiile pozitive ale ratelor de infectare vor continua și își vor transmite mesajul  descendent și la ratele de mortalitate, cu un decalaj de zile. Din declarațiile apreciatului doctor Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, făcute la 11 aprilie, putem deduce contextul și mecanismul menționatei recrudescențe: „Situația s-a deteriorat în ultimele două săptămâni prin creșterea numărului de cazuri de infectări grave și nevoia acordării de asistență în unități de terapie intensivă unde știm că aproape toate paturile ATI (aproape 1500) sunt ocupate și riscurile imposibilității de primire și tratare a unor pacienți noi devin iminente, cu toate consecințele grave pe care le implică”. [10].

La 13 aprilie au fost vaccinate peste 76 mii persoane, în creștere consistentă față de zilele anterioare, ceea ce a mărit numărul persoanelor vaccinate de la începutul campaniei la 2372655,   însemnând  12,3 la sută din populația rezidentă a țării. .La nivelul populației UE proporția era de 15,7 la sută (OWID). S-au făcut declarații în aceeași zi  potrivit cărora capacitatea de vaccinare a ajuns la 115 mii persoane pe zi. Rămâne de văzut dacă această capacitate va însemna și 115 mii persoane vaccinate pe zi. Aruncând o privire prospectivă prudentă nu este dificil de construit  trei scenarii de evoluție a numărului de locuitori vaccinați    în următoarele luni plecând de la  80 de mii, 90 de mii și 100 de mii de persoane vaccinate zilnic, pentru a explora orizontul la care se poate  atingea o proporție de 75 la sută populație vaccinată, proporție considerată a asigura imunitatea colectivă.

Iată rezultatele:  cu 80 de mii de persoane vaccinate pe zi  pragul s-ar atinge după   aproximativ  150 de zile, însemnând mijlocul lunii septembrie; cu 90 de mii pe persoane vaccinate pe zi orizontul se reduce la 135 de zile,  la începutul lunii august  iar cu 100 de mii de persoane vaccinate zilnic  proporția de 75 la sută s-ar atinge după circa 120 de zile, însemnând mijlocul lunii iulie. Totul depinde de disponibilitatea vaccinurilor, de mărimea populației înscrise în listele de programare și de buna funcționare a centrelor de vaccinare.  Așteptata creștere a numărului de vaccinuri disponibile, inclusiv a celui nou cu o singura doză – Johnsons & Johnsons (blocat chiar în aceste zile la distribuire), va reduce numărul de zile până la instalarea imunității colective cu toate imensele sale beneficii pentru societate.

5. Perspective,  scenarii posibile

Despre ce se poate întâmpla în viitor în dezvoltările pandemiei și modul în care societățile  vor gestiona  provocările și riscurile și-a spus recent punctul de vedere un grup de ilustre  personalități  științifice internaționale,   în prestigioasa publicație medicală The Lancet [11]. Pasaje din articol sunt prezentate în continuare (în traducerea autorului).  

„Deciziile agențiilor internaționale și ale guvernelor, ca și comportamentele cetățenilor din fiecare societate, vor influența în mare măsură  drumul  de parcurs. Există numeroase rezultate posibile. La o extremă se află scenariul cel mai optimist, în care vaccinurile Covid-19 din noile generații sunt eficiente împotriva tuturor variantelor de SRAS-CoV-3  (inclusiv cele care încă ar putea apărea) și controlul viral este urmat eficient în fiecare țară într-un efort coordonat pentru a ajunge la un control global. Chiar cu o cooperare internațională și o finanțare adecvate, acest scenariu va lua  mult  timp pentru a se realiza. Inițiativa COVAX* nu este decât o primă etapă spre echitate în materie de vaccinuri și coordonare mondială pentru accesul la vaccin, în special pentru țările cu venit mic.

La cealaltă extremitate se află un scenariu pesimist, în care variante ale SRAS-CoV-2 apar în mod repetat ori având capacitatea de a scăpa imunității vaccinului, astfel că numai  țările cu venit ridicat pot răspunde fabricând rapid vaccinuri adaptate pentru numeroase serii de re-imunizări,  în urmărirea controlului național, în timp ce restul lumii se luptă cu valuri  repetate și vaccinuri care nu sunt suficient de eficiente împotriva noilor variante virale care circulă. Într-un astfel de scenariu, chiar în țările cu venit ridicat  vor fi probabil repetate recrudescențe și drumul spre „normalitate”  în societate și afaceri va fi mult mai lung. Mai sunt și alte scenarii intermediare ori scenarii alternative.

              Țările care au reușit să țină sub control SRAS-CoV-2 și țările în care sunt niveluri ridicate de transmitere virală vor atinge probabil în timp toate o destinație similară, chiar dacă drumul lor pentru a ajunge acolo va fi foarte diferit, deoarece nici o țară nu poate rămâne izolată în permanență de restul lumii. Din nefericire, țările care vor acționa izolat unele de altele și de agențiile internaționale vor prelungi pandemia. O abordare  naționalistă mai degrabă decât mondială asupra disponibilității, distribuirii și administrării vaccinului Covid-19 va duce la un rezultat pesimist mult mai probabil. În plus, dacă țările nu vor acționa împreună pentru  a mări eforturile de prevenire, riscul altor pandemii  sau alte dezastre transfrontaliere cu consecințe similare, inclusiv cele alimentate de schimbările climatice, vor rămâne o amenințare  permanentă”.

*Inițiativă globală având drept obiectiv dezvoltarea și fabricarea vaccinurilor COVID-19 și garantarea accesului corect și echitabil  pentru toate țările lumii (VG).

Anexe

R e f e r i n ț e

[1] Sursa este publicația științifică online Our World in Data (OWID, devenită în timpul pandemiei cea ma

i completă sursă de date asupra pandemiei (infectări, decese, testări, vaccinări, număr și rate) dar și a unui număr considerabil de indicatori demografici, ai infrastructurii spitalicești și activităților din spitale,  economici, de dotare a populației cu unele bunuri de folosință îndelungată ș. a.)  Publicația cuprinde și competente analize asupra sănătății populației, impactului economic și social al pandemiei și din alte domenii (https://ourworldindata.org/). Și datele care vor fi prezentate asupra declinului pandemiei au această excelentă sursă. Grupul de cercetători ai publicației este la Universitatea Oxford.   

[2]  Speech. Prime Minister’s address to the nation: 4 January 2021

 (https://www.gov.uk/government/speeches/prime-ministers-address-to-the-nation-4-january-2021).

[3] Oral statement to Parliament. PM statement to the House of Commons on roadmap for easing lockdown

restrictions in England: 22 February 2021. (https://www.gov.uk/government/speeches/pm-statement-to-the-house-of-commons-on-roadmap-for-easing-lockdown-restrictions-in-england-22-february-2021).

[4] Speech. PM statement at coronavirus press conference: 29 March 2021

(https://www.gov.uk/government/speeches/pm-statement-at-coronavirus-press-conference-29-march-2021).

[5] Slides and datasets to accompany coronavirus press conference: 29 March 2021

(https://www.gov.uk/government/publications/slides-and-datasets-to-accompany-coronavirus-press-conference-29-march-2021).

[6] Step by step: England’s roadmap for easing Covid lockdown

(https://www.theguardian.com/uk-news/2021/apr/01/step-by-step-englands-roadmap-for-easing-covid-lockdown).

[7] Exclusive: Britain will achieve herd immunity on Monday

(https://www.telegraph.co.uk/news/2021/04/07/exclusive-britain-will-pass-covid-herd-immunity-threshold-monday/).

[8] https://twitter.com/segal_eran/status/1356313705684869121).

[9] Chinese official says local vaccines ‘don’t have high protection rates

(https://www.bbc.com/news/world-asia-china-56713663).

[10] (https://www.facebook.com/DrRaedArafat/videos/1387413161622319.

[11] Skegg, David et al. 2021.  Future scenarios for the COVID-19 pandemic, The Lancet, vol. 397, nr.  10276,

27 februarie 2021 (https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(21)00424-4/fulltext).

Afilierea autorilor:

David Skegg, Department of Preventive and Social Medicine, University of Otago, Dunedin, New Zealand

Peter Gluckman, International Science Council, Paris, France Koi Tū: The Centre for Informed Futures, University of Auckland, Auckland 1142, New Zealand ● Geoffrey Boulton, International Science Council, Paris, France, Grant Institute, University of Edinburgh, Edinburgh, UK ● Heide Hackmann, International Science Council, Paris, France ● Salim S Abdool Karim, Centre for the AIDS Programme of Research in South Africa, University of KwaZulu-Natal, Durban, South Africa,Department of Epidemiology, Mailman School of Public Health, Columbia University, New York, NY, USA ● Peter Piot, London School of Hygiene & Tropical Medicine, London, UK.

ANEXA 1

Distribuie acest articol

52 COMENTARII

  1. Corect, echilibrat, stiintific. Si, atata cat trebuie, incurajator !
    Mai avem oameni si institutii care lucreaza corect, sub imperiul adevarului, fara influente politice, de orice fel.
    Imbucurator ! In scandalul asta quasi-permanent …

  2. Scopul lockdown-ului este aplatizarea curbei de infectare si reducerea numarului de decese. UK este un contraexemplu de lockdown. Curba mortalitatii un UK este tipica pentru non-lockdown: multe decese, evolutie si declin abrupte. Deci UK dat exemplu de masuri exemplare este o aberatie. Singura masura eficienta in UK e poate campania masiva de vaccinare. Restrictii ori au fost putine, ori nu au fost respectate.

  3. Corect. Urmează declinul economic, apoi cel financiar, apoi cel politic, apoi cel social, apoi cel cultural. Cel demografic e în curs.
    Pentru România ar trebui o categorie aparte: țări care gestionează politic criza sanitară. În loc de vaccin, virusul e tratat cu alegeri parlamentare sau cu liber de Ziua Copilului. Și, conform pixurilor care fac statistici, chiar funcționează. Funcționează atât de bine, încât ar trebui tratați și politicienii cu ambulanța, cea cu cămăși cu mâneci foarte lungi.

  4. am citit pînă la apreciatu doctor Arafat, șăfu desuului, în momentu ăla fusei lămurit și renunțai…dăcît că nu-i nici apreciat și nici doctor…și vezi că Belarus trăbă scos din orice statistici, n-au avut restricții, lockdownuri, carantine și nici botnițe în aer liber…asta cu botnița în aer liber îi numa în România „apreciatului” brancardier Arafat, în Belarus nu îi așa ceva…așa că nu mai faceți analize și statistici cu Belarus, picați în ridicol

    • Botnita in aer liber e si in grozava germanie.
      Cu Belarus intr-adevar treaba e ciudata, dar atunci cind nu se fac statistici, cind nu se fac teste, cind nu s enumara mortii se poate trage orice concluzie.

      • @neamtu tiganu: de cand a început pandemia n-am purtat masca in aer liber in Germania, decât in zona pietonala din centrul orașului. In afara acelei zone masca nu este obligatorie, ceea ce este si firesc.

  5. Daca teoria ,ce sustine modelul stiintific aplicat ca si vaccin de catre Pfizer-BioNTech ,se dovedeste ,in timp, viabil atunci oportunitati medicale nebanuite vor aparea . Procedura va fi extinsa si la alte boli si ne vom pomeni cu totii aparati in fata a nenumarate maladii . Marea Britanie a avut norocul ca virusul sa nu se simta bine atunci cind traverseaza Canalul Mânecii (e o gluma )si toate datele ne arata o minimizare a imbolnavirilor cu Sarcov 2 .Masiva campanie de vaccinare pare a da rezultate in ciuda numeroaselor probleme aparute cu diferitele tipuri de vaccinuri .Preferatul tuturor este evident Pfizer-ul .Doamna care a reusit aceasta performanta , ea fiiind acreditata de toata lumea cu reusita aparitiei vaccinului , poate fi detinatoarea unui binemeritat premiu Nobel in viitor . Cei care sau imbulzit sa cumpere felurite produse numite vaccin si care nu au asteptat decizia organismelor internationale ce crediteza un anume produs de acest fel sau autopacalit , ba mai mult sau facut de rusine aratind la TV mineca suflecata a camasii , in speranta ca si alti concetateni vor face la fel .Cine va plati aceste pagube inca nu ni se spune .Oricum ar fi pandemia e pe duca si curind ne vom relua activitatile preferate .Asta nu inseamna ca ea nu poate reaparea sau alte pandemii nu isi pot gasi locul in lume .Ne vom invata , a trai ,si cu asta asa cum am facut cu multe altele .Cum “Tot raul e spre bine” sau cel putin asa se spune , pandemia a oferit omenirii posibilitatea de a descoperi proceduri noi de tratament si totul este in continua miscare ._Probabil curind alte boli vor putea fi contracarate datorita noul procedeu pus in circulatie de PFIZER. Se pare ca atita timp cit ceva exista in mintea omului se si poate realiza , daca nu de aceasta generatie atunci generatiile ce vin sigur vor face asta . Pina la urma tot ce avem in minte este un adevar chiar daca el in fata incipienta poate fi numit visare .

  6. O singura intrebare am: Care e scopul lockdownului nocturn? Eu nu gasesc nici un fel de logica masurii respective.

    Pe cind Robert Koch Institut si American Medical Association ziceau in ianuarie 2020 ca masca nu are nici un efect eu ziceam ca bazat pe experienta din Asia ar trebui sa purtam cu totii masca. Mai mult, guvernele ar trebui sa comande masti pe care sa le livreze gratis populatiei si sa impuna purtarea lor. De preferinta N95.

    In martie o volte-face remarcabila si dintr-o data mastile au devenit cit se poate de utile. Asta da consecventa dar mai bine mai tirziu decit niciodata.

    Cred ca ar fi fost mai ieftin dpdv economic ca guvernele sa furnizeze masti gratis si sa impuna purtarea lor lasind economia sa mearga dar nu vom sti asta niciodata. Pina si in Germania s-au gasit destui politicieni pina la nivelul de minsitru federal care sa ia mita pentru mijlocirea de contracte pt masti, asa ca politica asta poate ca nu e o intimplare.

    Pe de alta parte recunosc ca e greu sa-i convingi (altfel decit prin amenzi substantiale) pe negationisti ca virusul exista. Am vazut familii intregi la demonstratii purtind panouri cu „COVID nu exista” …

    • In Belgia scopul lockdown-ului nocturn a fost sa nu mai poata tinerii face petreceri noaptea in parc. Sa stea lumea acasa, practic ciruclatia incetineste si se termina putin mai inainte. Nu inseamna ca lumea nu a ocolit si politia nu a inchis ochii. Au facut sa poata si politistii sa doarma linistit noaptea.

      Cu masca nu e prea clar cum e mai bine. In Belgia au dat masti gratuit, peste mai multe luni s-a dovedit ca sunt toxice si le-au retras de peste tot. Masca e buna daca o folosesti corect si impreuna cu alte masuri. Pe termen lung nu stiu daca e solutia, de studiat.

      • Asa zice si dl din Bruxelles si asa am fost lamurit si de unii prieteni. Daca e in weekend nu vad de ce o petrecere nu poate tine pina dimineata – vorbim de tineri doar:)

        Nici chestia cu masca obligatorie pe strada nu mi se pare chiar logica, ca doar nu arunca o rafala de vint un roi de virusi in nasul trecatorului ca sa-l imbolnaveasca. E ca si cum decidentii ar crede ca paduchii lati se iau de pe scaunul WCului, scuzati expresia.

        • ..ce te faci însă când coada (la o casă de schimb valutar, de ex.) e de-a curmezișul trotuarului și toți sunt pe vorbit la smartphone. La fel și grupulețele ieșite pe seară la o țigară, fix pe toată lățimea aceluiași trotuar.
          Nu ești silit să-ți iei porția de virioni dacă nu porți mască ?(..tu, pentru că ei sunt corona-sceptici convinși..)

          • In majoritatea cazurilor in aer liber nu e nevoie de masca. Fiecare isi poate da seama cind e f aproape si pentru un termen mai indelungat de o sursa potentiala de covid. Coada transversala e f usor de evitat.

            • ..cum, luând-o pe stradă.. ?
              Cât despre cuantificarea volumului de virioni.. se vede că n-ați studiat mecanica fluidelor.

    • Motivul e ceva ce tine de petrecerile si intalnirile nocturne. De acolo a pornit totul. Oamenii se intalnesc la casele lor, beau si se veselesc, continua petrecerea pana la 12 si apoi pleaca acasa. Asa, ce petrecere poti face pana la 8 sau 10? Asta a fost rationalul de la inceput. Asta nu inseamna ca mi se pare ok.

  7. eu as fi mai prudent in a lansa astfeld e afirmatii, ced ca e prea devreme pentur asta…peste 3-4 luni a putea avea un tablou mai complet si fi mai siguri ca aceste evolutii sunt ireversibile….cresterea mortaliatii in timp ce infectarile scad sau stagneaza sugereaza mai degraba ca transmiterea virusului este incaq puternica dar multi nu fac forme simptomatice sau sunt atat de usoare incat nu le dau atentie, dar ei transmit mai departe virusul, care devine astfel mai virulent…. doar timpul ne va aratqa daca interpretarea din articol este corecta sau din contra, teoria lui Gert Vanden, care susitne ca aceasta campanie masiva de vaccinare va opri doar temproar virusul care va reveni cu variante mai infectioase si mai virulente este cea corecta….oricum faptul ca nu s-a investit si nu se investeste suficient in gasirea unui tratament eficient care sa rupa efectiv lantul de transmitere si se mizeaza totul doar pe vaccinuri poate fi o greseala

  8. Da, un articol pe gustul meu, cu grafice, cifre, fara speculatii.
    Inca odata e dovedita importanta vaccinarii, inca odata se vede ca incompetenta birocratilor EU a fost si este criminala.

    • Da, vaccinul este foarte important. Însă nu înțeleg ce ar fi putut face UE și nu a făcut.
      Descrie, te rog, mecanismul prin care ar fi fost aduse mai multe doze în UE, fără a diminua numărul celor din alte țări.

        • Paradoxul e că până în februarie 2021 UE investite cele mai mari sume, punându-le la dispoziția producătorilor. Dar nu există în dreptul internațional nicio pârghie care să oblige un producător privat dintr-o altă țară nici să exporte nici să își deschidă facilități de producție pe teritoriul unui alt stat sau a unei uniuni de state.
          Vaccinarea va trebui sigur repetată periodic, exact ca în cazul gripei „obișnuite” pentru a fi eficientă. Probabil și în 2024 sau chiar 2025. E de așteptat ca diferențele să se micșoreze. Un decalaj actual de câteva săptămâni intre UK și UE nu va mai conta atunci.
          E incorect și chiar ilegal să fie acuzat de crimă cel ce oferă primul ajutor.

  9. ..Boris Johnson și-a băgat mințile-n cap după ce-a ajuns pe ventilatoare, aviz amatorilor..

    La noi nu se poate. Am schimbat un ministru care-și vedea de treabă, deplasându-se imediat la fața locului pentru a regla gafele unor marionete care blocau spitale întregi cu incompetența lor.

    Ce-am pus în loc, se știe.. Ăsta e suflul nou promis ?
    Cică Unii-Salvează-România.. Și când mă gândesc că i-am votat la europene..

    Cu o comoditate aproape penală, noul șef al sănătății nu a catadicsit să-și deplaseze ministerialul dos, de pe confortabilul fotoliu de la Palatul Victoria, nici în cele mai tragice circumstanțe, de parcă i-a fost teamă să dea ochii cu subordonații..
    Dați-i fraților o sinecură de academician.. ceva.., dar nu-l puneți la sănătate în pandemie..

    Cât despre vaccinare.. după ce Oxford-ul a dat cu oiștea-n card a cam scăzut apetitul..

    • Domnul Tătaru se plimba prin toata tara dadea din maini, se agita, doar ca sa ascundă lipsa de testare și de transparentă. Daca ar existat testare reala s-ar fi văzut că in decembrie situația era dezastruoasa.

      • ..omul a rezolvat ce se putea rezolva la momentul dat, fără pretenții de somitate neînțeleasă.
        Eu condamn comoditatea succesorului, care nici măcar nu e de meserie.
        Altfel, dacă și cu parcă..

  10. Foarte instructiv.
    Vă mulțumesc.
    Adaug în umila mea părere :
    – valul 3 al epidemiei este dominat de varianta modificata a virusului ( așa numita varianta engleza in UE și braziliana prin America centrala și de sud. Varianta sud africana în Africa și bate la ușă varianta japoneza care e considerată extrem de periculoasa. Poate ” fenta” vaccinurile actuale. ) Variante mult mai contagioase și mai periculoase.
    – In multe țări , restricțiile au fost model ” hei rup”. Azi închidem tot , după trei saptamani ( cînd datele confirmau scăderea numărului de infectați) deschidem magazine , baruri, etc. Matematic , după alte 3 săptămâni datele confirmau creșterea infecților și dai repede cu noi interdicții mai mult sau mai puțin eficiente.
    – transmiterea virusului de la tineri la bătrâni ( părinți, bunici) e confirmat cel puțin în Italia. După deschideri de scoli au închis toate din nou . Acum școală ” normala” e deschisă doar pina in clasa V- cea. Sub presiunea părinților exasperați că nu au cu cine lasa odraslele.

    O ultimă complectare. UE a semnat cu Pfizer livrarea a 900 milioane doze vaccin anul următor și alte 900 milioane doze in 2023. Adică doze suficiente a vaccina toată populația comunității inclusiv cu doza rapel pentru fiecare din acești ani.
    E ceva ce ei știu și nouă ne scapă ? 😁

    • Da, ceva ne scapa, nu stim noi, ei stiu. Cel putin in Europa autoritatile au fost peste tot depasite de situatie si nici dupa mai bine de un an nu dau semne ca pandemia este sub sub control.
      Nu vorbesc de Romania care se misca pt cat poate, binisor.
      Sint tari mari precum Anglia, Franta, Germania, Italia care au bulibasit-o la mixim si orbecaie in continuare.
      Studii peste studii, de multe ori contradictorii, lasa impresia ca unul sau altul doreste sa se profileze, sa iasa in fata, sa poata profita de competentele sale, pe langa armata de atotstiutori, sarlatan is vraci care isi fac veacul pe la tot felul de televiziuni.
      Lumea devine nervoasa, nu mai crede nici in masuri si nici in autoritati.
      Ar fi cazul ca pandemia sa fie „oficial incheiata de OMS” oraclul mondial care a incendiat lumea.

      • ..și cine s-a descurcat mulțumitor, SUA lui Trump, Brazilia lui Bolsonaro, Rusia lui Putin ? Domnul Xi are măcar scuza că a fost primul lovit și până să afle despre ce e vorba…

        Altfel, e vorba de ceva nou, necunoscut, iar cercetarea presupune teste, care pot fi și nereușite. Așa se învață. Ce trebuiau să facă, să dea în bobi ?
        Cu toate astea, să scoți la cam un an mai multe vaccinuri pe piață, e o performanță remarcabilă, fără precedent.

        Cercetătorii ar trebui felicitați, nu blamați. Dar de ce să ne mirăm, nici Moise n-a scăpat de critici după ce i-a salvat pe evrei din sclavie..

        Cât despre OMS.. au acceptat ultimii că ar fi vorba de o pandemie, sunt total depășiți și nevinovați..

        • Una e stiina si alta este realitatea. Eu vad cum explodeaza preturile, inca n-a ajuns la toata lumea, sigur va ajunge.
          Frica de inflatie devine tot mai mare, oamenii nervosi.
          Daca SUA datorita supraincalzirii pietei va fi obligata sa mareasca dobanzile, atunci sa vezi bal, atat la ei cat si in Europa.
          Ceva se intampla, prea multi bani au fost aruncati fara discernamant pe piata, va expoda.

          • ..dacă sunteți sceptic față de oamenii de știință puteți apela la clarvăzători, ghicit în cafea.. etc

            După părerea dvs banii cheltuiți pe vaccinuri, echipamente și în general pe sistemul medical, sunt bani aruncați ?
            Aveți tupeul să spuneți asta celor din spitalele Covid, bolnavilor sau rudelor victimelor (printre care mă număr și eu) ?

  11. Ca simplu om de rând m-ar fi interesat ceea ce statisticile în privinţa pandemiei se feresc să-mi spună, bun motiv să-mi permit o ipoteză: în pandemia aceasta categoria socială (sex, vârstă, religie, ocupaţie, zonă geografie, urban/rural etc.) din care cad cele mai multe victime aparţine celor dezavantajaţi, a celor care, vorbă celebră deja, au „ghinionul” să nu fie Preşedinte, prim-ministru, ministru sau măcar un pârlit de parlamentar ori politician local. Din câte am aflat eu 99% dintre cei morţi sunt oameni modeşti, anonimi în bună parte, şi nicidecum membri marcanţi din elita societăţii. Asta e, trebuie să mă fac preşedinte să nu mă pască ghinionul şi pe mine!
    Şi mai am o ipoteză pe care, cine ştie, poate voi trăi destul să mi-o infirm: câtă vreme pandemia este privită ca o oportunitate de afaceri şi profit, mai ales pentru industria sănătăţii căreia îi suntem clienţi fidelizaţi de ceva vreme, nu mă aştept ca acest virus să dispară repede şi definitiv. Sunt gelos că altul, cu mult înaintea mea, a zis: Pe acel duşman care te ţine în viaţă (de pe urma căruia câştigi), te vei strădui chiar tu să nu-l omori, ba chiar să prospere! Mai mult – covidul a ajuns un bun partener în politică şi în afaceri…
    Îmi cer scuze pentru punctele de vedere deloc frecventabile de un om de ştiinţă cu viziune academică, dar e bine să ştie şi părerea unui oarecare, câtă vreme rezultatele unu studiu sunt publicate în presă.

    • ..mda, au dat pe la spital dar au scăpat, Boris Johnson, Trump.. etc
      De pe la noi, actorul Bogdan Stanoevici, cântăreții Cornelia Catanga, Nelu Ploieșteanu, Gabi Luncă și alți anonimi..

      Altfel, cică Doamne-Doamne i-ar fi șoptit „Ia și tu un bilet”, ăluia care se jeluia că nu câștigă și el la Loto.
      Nu v-am văzut pe liste la prezidențiale.. :))

  12. Mă bucur că pandemia dă semne de declin. Însă nu e încă sigur că am depășit vârful. Cercetătorii din Göttingen susțin că este încă posibil ca, datorită numărului mare de infectări, să apară o mutație imuna la vaccin. Sper, desigur, să nu se întâmple, dar asta ar putea anula practic toate reușitele de până acum.

    https://www.merkur.de/welt/corona-deutschland-mutation-impfstoff-immun-escape-variante-mutante-forscher-90457222.html
    https://www.n-tv.de/wissen/Experten-Impfstoffe-koennen-unwirksam-werden-article22486222.html
    https://www.t-online.de/gesundheit/krankheiten-symptome/id_89825786/studie-corona-impfstoff-von-biontech-schuetzt-schlechter-vor-suedafrika-mutation.html

  13. Frumoasa pledoarie pentru vaccinare desi sunt cam greu de explicat rezultate asemanatoare la rate de vaccinare diferite. Eu ma gandeam ca am putea pune o eventuala scadere a numarului de teste pozitive pe seama unei schimbari banale de anotimp iar eventuale scaderi ale mortalitatii pe schimbarea modului de raportare/definitiei de caz/cauzei de deces. Nu insinuez nimic, e doar o alta ipoteza :)

    UK(1876 decese/milion) si US(1705 decese/milion) nu cred ca reprezinta exemple bune de gestionare a epidemiei, Israel pare sa se fi descurcat ceva mai bine(729 decese/milion). Ce e interesant la UK este ca sunt dati ca exemplu desi au esuat lamentabil, inclusiv cu supermodelele reputatului domn Ferguson, prezicatorul de serviciu la orice epidemie: „you name it we model it”. Rugaminte: nu mai folositi UK ca exemplu, pur si simplu nu merita, sunt multe tari din pe care le numim subdezvoltate ce s-au comportat mai rational, mai eficient si mai in sprijinul pacientilor decat britanicii.

    OWID o fi probabil o sursa buna de informare, in fond fiecare se uita unde vrea dupa cifre, inclusiv in zone in care nu exista vreun conflict de interese. Sau exista?

    Cat despre articolul din Lancet ce pot sa spun? Cred ca atunci cand vine vorba de covid, nivelul de calitate al anumitor reviste medicale cam lasa de dorit iar de aici pana la publicarea de proclamatii si manifeste care l-ar fi facut mandru si pe „impuscatu” a fost un simplu pas pe care l-au facut fara ezitare. Ce e curios insa e ca isi pastreaza in continuare nivelul de calitate care i-a consacrat pentru publicatiile fara legatura cu covid. O fi existand si aici vreun conflict de interese despre care nu stim? Sau nu?

    Cine da banul stabileste si muzica, probabil va trebui sa ne obisnuim cu asta dar nu inseamna ca trebuie sa o si ascultam.

  14. Punctul slab principal al analizei este ca foloseste termenul „declin” ca si cand ar fi o variabila dependenta a carei evolutie este evaluata cantitativ prin relatia statistica in care se afla cu niste variabile independente (rata de infectare, rata de mortalitate). Cu alte cuvinte, ca si cand ar fi un construct/concept statistic valid.

    In realitate, este o simpla concluzie de ordin calitativ, cu alte cuvinte se ia un concept folosit in analiza de piata calitativa (analiza al carei instrumentar consta in anchete exploratorii si interviuri, sursa, de ex.: https://ecompedia.ro/cercetari-calitative-marketing-definitie-metodologie-limitari-exemple/) si se foloseste intr-o analiza cantitativa pe post de construct statistic/variabila dependenta, fara a fi definit statistic ca atare.

    In baza datelor prezentate, singura concluzie eventual apropiata de adevarul cifrelor este cea facuta de autorul insusi la un moment dat: „Se poate afirma că declinul pandemiei a început în jumătate dintre țările europene”. O concluzie valida statistic/aritmetic, si, de asemenea, pertinenta numai daca acceptam presupozitiile metodologice din domeniul epidemiologiei folosite de autor, al carui background in virusologie si in epidemiologie este sublim, dar lipseste cu desavarsire…

    Pe scurt, este de apreciat tonul optimist, usor propagandistic chiar, in sens bun („think positively”-mantra civilizatiei occidentale, nu?), precum si atentia la detaliu cu care au fost aduse la un loc informatii despre o multime de aspecte dintr-o multime de surse de incredere. Concluzia din titlu, insa, cum au remarcat si alti comentatori, e un pic pripita la acest moment, respectiv nesustinuta de cifrele prezentate. Sa fim optimisti, insa, si sa speram ca o sa fie mai bine in toamna.

  15. Pentru autor : luati va rog in calcul si China si Taiwanul , tot de pe acest mapamond ; asta ca eficienta , experinta, rezultate…

  16. Deci dacă eu susțin, in baza datelor publice existente, că există state* unde „declinul pandemiei” a început cu mult inainte de vaccinare înseamnă că mă încadrez in grupul oamenilor infami ce se opun științei liberticide impuse de minunatele guverne occidentale proprii populații?
    (autorul pomenește de „superficialitatea, reaua voință, violența și mediocritatea discursurilor unor analiști, observatori, „specialiști” și oameni politici”).

    *Singapore: 60821 de cazuri, 30 de decese (in decembrie 2020 erau 58.000 de infectați și 29 de decese).

    • ..hai să vorbim discuții.. A fost declin și după primul val și după al doilea, ca urmare a carantinării, lockdown-urilor, climei.. etc
      Nu eficiența vaccinurilor e pusă în discuție, ci posibilele efecte secundare grave, vezi cazul Oxford.

      Asta la modul logic, altfel putem presupune orice, că e la liber..

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vasile Ghetau
Vasile Ghetau
Prof. univ. dr. – Diplomă de Excelență, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială Universitatea din București Din activitatea profesională: -Director al Direcției Statisticii Populației, Institutul Național de Statistică. -Director general al Direcției generale pentru Recensământul Populației și al Locuințelor din luna ianuarie 1992, Institutul Național de Statistică. -Titular al cursului de Demografie (1992-2010), Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București. -Director al Centrului de Cercetări Demografice "Vladimir Trebici", Academia Română. - Autor a peste 300 de studii și articole cu tematică demografică, publicate în țară și străinătate. - Lucrări reprezentative: - Autor si Coordonator, Demografia României, Editura Academiei Române, Seria Civilizația Românească, nr. 9, 2018. - Capitolul 1. “Populația și evoluțiile demografice” în: Economia României după Marea Unire, vol. II –Economia sectorială, coordonatori Aurel Iancu-coordonator principal, George Georgescu, Victor Axenciuc, Florin-Marius Pavelescu, Constantin Ciutacu, Editura Academiei Române, Seria Civilizația Românească, nr. 16, 2018, pp. 1-42. - Drama noastră demografică, Editura Compania, 2013. - Declinul demografic și viitorul populației României, editura ALPHA MDN, 2007. - Anul 2050: va ajunge populația României la mai puțin de 16 milioane de locuitori?, editura ALPHA MDN, 2004. - Misiuni de consultanță în domeniul populației sub egida ONU, Consiliului Europei și Comisiei Europene. - Membru ales al: - International Union for the Scientific Study of Population (IUSSP) (din anul 1974) - European Association for Population Study (EAPS)(din anul 2002) - Population Association of America (PAA) (din anul 2007) - British Society for Population Study (BSPS) (din anul 2001) - Association Internationale des Démographes de Langue Française (AIDELF) (din anul 1977, membru fondator).

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro