„Ce zile de tumult și debandadă! / Cine lovește, e și el lovit, / Și niciun ordin nu e-ndeplinit. / Burghezu-n locuința-i sură, / Senioru-n cuib de stânci pândesc, / Spre-a sta-mpotrivă-ne se jură / Și armele își pregătesc. / Iar mercenarul în revoltă / Tânjește numai după soldă; / Și dacă nu i-am fi datori, / Ne-ar fi lăsat de zece ori. / Ar însemna să zgândări viespăria, / Oprind ce ei dintotdeauna-au vrut: / Prădată, goală stă împărăția / Căreia-ar trebui să-i fie scut. / De i-am lăsa, mânia lor barbară / Ar pustii o lume-n calea ei; / Iar regii, câți mai sunt pe dinafară, / Nu se gândesc că-i vorba și de ei.” – Johann Wolfgang von Goethe, Faust[1]
A șaizeci și una ediție a Conferinței de Securitate de la München este programată pentru trei zile, în weekendul dintre 14 și 16 februarie ac. și va fi deschisă de alocuțiunea susținută de Frank-Walter Steinmeier, președintele federal al Germaniei. Conferința este o bornă tradițională în istoria cooperării post-WW2 între statele democratice preocupate de adecvarea permanentă a arhitecturii de pace și securitate globală, care a susținut ordinea mondială instituită odată cu crearea Organizației Națiunilor Unite, în octombrie 1945.
„Conferința de la München pentru o Politică a Securității” a fost o inițiativă promovată de o mână de foști oponenți ai nazismului, din cercul celor care au susținut eforturile de asasinare a lui Adolf Hitler, ca ultimă încercare de a opri o înfrângere dezastruoasă a Germaniei. Mișcarea de rezistență a fost cunoscută mai ales prin cercul contelui Claus von Stauffenberg, protagonist al atentatului din 20 iulie 1944 asupra lui Adolf Hitler.
Principalul promotor al evenimentului, organizat pentru prima dată în anul 1963, a fost Ewald-Heinrich Hermann Konrad Oskar Ulrich Wolf Alfred von Kleist-Schmenzin (pe scurt Ewald-Heinrich von Kleist-Schmenzin). Mai mulți membri ai familiei Von Kleist au făcut parte din mișcarea de rezistență antihitleristă. Ewald, deși foarte tânăr, a fost ofițer al Wehrmacht-ului în timpul războiului. Ewald-Heinrich von Kleist-Schmenzin a fost principalul animator al Conferinței de Securitate de la München până în anul 1998.
Jens Stoltenberg, care a ocupat funcția de secretar general al NATO din 2014 până în 2024, fusese anunțat ca președinte al Conferinței de Securitate de la München începând cu a șaizeci și una ediție a conferinței, adică din februarie 2025. Între timp, însă, Jens Stoltenberg a acceptat propunerea de a prelua portofoliul finanțelor în guvernul norvegian, astfel că președinția ediției din acest an a Conferinței va fi asigurată, după cum a declarat Wolfgang Ischinger, președintele Consiliului Fundației MSC, de vicepreședinții Benedikt Franke și Rainer Rudolph.
„MSC 2025 are loc într-un moment de schimbări cruciale: o nouă administrație americană își preia funcția în ianuarie, debutează un nou ciclu al legislaturii europene la Bruxelles, iar alegerile parlamentare din Germania urmează la doar o săptămână după conferință” anticipează organizatorii în prezentarea evenimentului[2].
Între timp, abia instalat la Casa Albă, Donald John Trump a început să ridice valuri înalte în oceanul global, deja turbulent după 24 februarie 2022 și 7 octombrie 2023.[3]. Aparent izolaționistă, noua putere instalată la Washington se anunță mai degrabă intervenționistă și doritoare pare-se să renunțe la sarcina autoasumată istoric de a achita mare parte din factura libertății, în numele solidarității cu democrațiile lumii. Acum, administrația Trump plusează și cere „tribut” în schimbul eventualei protecții pe care ar putea-o oferi Statele Unite: la nivel politic, ca sprijin militar și ca ajutor economic. Nimeni nu va fi scutit. Absolut nimeni.
Aflat în vizită la Washington zilele trecute, premierul israelian Benjamin Netanyahu a aflat că Statele Unite ale lui Donald John Trump ar prelua controlul Fâșiei Gaza, asigurând astfel securitatea granițelor Israelului, cu condiția transformării teritoriului într-un mare proiect imobiliar și numai după ce vor fi evacuați rezidenții palestinieni[4]. Poate că premierului Benjamin Netanyahu i-o fi sunat bine ideea, dar anunțul președintelui american a consternat o bună parte a opiniei publice din Israel și a adâncit controversele și antipatia statelor arabe[5] care ar trebui să găzduiască 1,5 milioane de palestinieni izgoniți pentru a face loc unui proiect imobiliar megaloman patronat de Trump & Co.
Negocierile intermediate de trimisul special al Washingtonului pentru încetarea focului în Ucraina, Joseph Keith Kellogg Jr., par și ele să se afunde într-o incertă negociere cu Kremlinul pentru împărțirea influenței asupra materiilor prime de importanță critică ale Ucrainei. Uniunea Europeană a semnat deja un acord cu Kievul în această privință, care definește aceste resurse ca fiind o bază pentru procesul complex și costisitor de reconstrucție a Ucrainei după război.
MSC 2025 este esențială pentru a înțelege viitorul lumii în care trăim, chiar dacă noi, cetățenii obișnuiți, nu avem acces deplin la dezbaterile informale din Bavaria.
ROMÂNIA, ÎNTRE ALOCĂRILE BUGETARE PENTRU APĂRARE ȘI AMENINȚĂRILE HIBRIDE
În anul 2024, România a avut alocat 2,28% din PIB Ministerului Apărării, iar în urma execuției bugetare, alocările efectiv accesate s-au ridicat la 2,26% din PIB. Anul trecut armata română a cheltuit peste 20 de miliarde de lei (echivalentul a peste 4 miliarde de euro) pe salarii, indemnizații, drepturi bănești, pensii. Pe de altă parte, pentru achiziția de tehnică militară armata a cheltuit circa 13 miliarde de lei (echivalentul a circa 2,6 miliarde de euro), reprezentând 0,74% din PIB.[6]
În analiza anuală coordonată privind apărarea europeană publicată în decembrie anul trecut de Agenția Europeană de Apărare (EDA), în anul 2023 România se număra printre cele patru state membre ale Uniunii Europene care își reduseseră cheltuielile efective pentru apărare față de anul anterior, 2022.[7]
Alocările bugetare pentru anul 2025, propuse de Guvernul României, se ridică la 2,23% din PIB (42,75 miliarde de lei), din care cea mai mare felie este de așteptat să fie destinată tot cheltuielilor de personal. Pe lângă alocările de credite bugetare certe menționate, Ministerul Apărării beneficiază și de un plafon de credite de angajament de 108,98 de miliarde de lei, în limita căruia poate angaja suplimentar, la nevoie, și alte cheltuieli în cadrul programelor de dotare cu tehnică militară.[8] După cum a arătat-o experiența anilor anteriori, Ministerul Apărării se luptă încă să aibă o execuție bugetară de 100% din alocare și este destul de improbabil ca la finalul anului să se constate că a fost nevoie suplimentar de alocări peste cei 2,23% din PIB.
Programele de achiziție de tehnică militară aflate în diverse stadii de derulare, ori care urmează să debuteze în cursul anului 2025 sunt detaliate pe site-ul de internet al Ministerului Apărării (vezi aici). Bugetul propus de Guvern pentru apărare face însă referire expres la continuarea demersurilor cu privire la dezvoltarea coridoarelor de mobilitate militară în regiunea de Sud-Est a Europei. De asemenea, este precizat faptul că au fost planificate și incluse resursele bugetare necesare finanțării a două proiecte PESCO în care țara noastră este implicată.[9]
Armata României nu reușește o execuție bugetară performantă prin care să accelereze dotarea cu tehnică echipamente și munițiile aferente și pentru că industria națională de apărare este în mare dificultate – practic producția la standarde NATO de echipamente moderne, armament și muniție este departe de nevoile pe care le avem și nu există speranțe ca relansarea acestui segment de producție industrială să ofere rezultatele așteptate mai devreme de 5 – 7 ani.
Pe de altă parte, România este amenințată direct, iar securitatea statului este pusă în pericol prin acțiuni coordonate, interne și externe ale inamicilor democrației noastre, așa cum o dovedesc analizele post-factum ale serviciilor de informații și nu numai. Asaltul asupra democrației în România a intrat și în atenția altor servicii speciale, cum este cazul Serviciului de supraveghere și protecție împotriva ingerințelor digitale străine – VIGINUM, subordonat Secretariatului General pentru Apărare și Securitate Națională – SGDSN din Franța.
Raportul „Manipularea algoritmilor și instrumentalizarea influencerilor. Concluzii desprinse din alegerile prezidențiale din România”, partea dată publicității de VIGINUM, converge spre ideea că principalul prejudiciu adus de manipularea votanților care și-au format opiniile în procesul electoral sub influența platformelor sociale – în speță TikTok – este acela că a subminat la nivel general încrederea alegătorilor români în fiabilitatea procesului electoral, reverberând la nivel european.
Cu alte cuvinte s-a creat temerea – din cauză că autoritățile române specializate nu au reușit să prevină atacurile manipulative, ceea ce a impus o intervenție tardivă excepțională de anulare a procesului electoral (cu reluarea la alte date ulterioare) – că eșecul nostru poate afecta și alte procese electorale din Europa: alegerile federale anticipate din februarie din Germania fiind proxima oportunitate și amenințarea cea mai serioasă.
APĂRAREA EUROPEANĂ: BABY STEPS AND TIMID INITIATIVES
„Boții ruși au generat un val epic de dezinformare pe platforma de socializare «X» pe măsură ce se apropie alegerile parlamentare federale din Germania, potrivit unui raport guvernamental”, dezvăluie Politico.eu[11]. Nimic neașteptat, din punctul meu de vedere: proprietarul „X”, Elon Musk susține extrema dreaptă AfD, care AfD împărtășește retorica lui Vladimir Putin. Așadar, de ce s-ar sfii unitățile de luptă rusești coordonate de obicei de GRU[12] să acționeze ostil, manipulând nemulțumirile alegătorului german pentru a atinge obiectivele Moscovei, la fel ca în România.
„Nu trebuie să privim aceste incidente izolat. Ele fac parte dintr-o imagine mai amplă. Și trebuie înțeles că Rusia are intenții [ostile, n.m.] față de Europa și de arhitectura europeană de securitate care nu s-au schimbat”, a atenționat Kaja Kallas, șefa diplomației europene, într-un interviu acordat DW[13]. Dar, afirmă în completare șefa diplomației europene, Uniunea Europeană are forță, trebuie doar să o pună în operă, să o mobilizeze, pentru că „singurul limbaj pe care îl folosește Putin este limbajul forței”.
Kaja Kallas mai crede și că Uniunea Europeană trebuie să se gândească la apărarea sa în două ipostaze: alături de parteneri, dar și singură: „Așa cum în trecut ne-am integrat economiile, astăzi avem nevoie de integrare în apărare și în interoperabilitate pe teren. Nu ne trebuie o armată comună europeană, ci 27 de armate naționale europene, care să poată lucra împreună pentru a descuraja inamicul, dar și pentru a apăra Europa, de preferat, împreună cu aliații noștri, dar și de unii singuri, dacă va fi nevoie”[14].
Două documente, care pot fi accesate public, atenționează asupra realității că Europa are dificultăți în afișarea argumentului forței: multe armate naționale sunt precar organizate și dotate (vezi cazul României, care nu este unic); cetățenii europeni nu sunt dornici să urmeze programe obligatorii de pregătire militară, ori tinerii de a urma cariere militare; mobilitatea militară pe continent întâmpină dificultăți la frontiere (nu există și un Schengen militar); industria de profil nu produce nici calitativ și nici cantitativ la nivelul necesităților, pentru că potențialul actual este scăzut.
Cele două rapoarte amintite sunt: (i) „Coordinated Annual Review on Defence – European Defence Agency”, decembrie 2024; (ii) Raportul special al Curții de Conturi Europene – „Mobilitatea militară în UE. Deficiențele de concepție și obstacolele întâmpinate încetinesc progresele”, februarie 2025.
Câteva concluzii ale Agenției Europene pentru Apărare[15]:
•”Cheltuielile totale pentru apărare ale statelor membre ale UE în 2024 se estimează că vor crește cu peste 30% față de 2021, până la o valoare estimată de 326 de miliarde de euro, atingând o valoare fără precedent de 1,9% din PIB-ul UE, cu o creștere estimată de peste 100 de miliarde de euro în termeni reali între 2021 și 2027, depășind proiecțiile anterioare.”
•”În 2024, se așteaptă ca 24 de state membre să atingă obiectivul convenit de a dedica 20% din cheltuielile pentru apărare pentru investiții, în conformitate cu angajamentul lor în cadrul PESCO, față de 19 în 2021. În plus, se estimează că 10 state membre vor aloca mai mult de 30% din cheltuielile lor totale pentru apărare pentru investiții.”
•”Statele membre au început să repare deficitul de finanțare din trecut, creând o fereastră de oportunitate pentru viitor. Cu toate acestea, creșterea eforturilor de reducere a decalajelor urgente și modelare a capacităților viitoare depinde în mare măsură de angajamentul statelor membre de a susține în continuare aceste niveluri de cheltuieli într-un mod structurat, asigurând astfel pregătirea și eficiența forțelor armate europene în anii următori.”
•”Susținerea bugetelor sporite pentru apărare trebuie, de asemenea, articulată cu consolidarea EDTIB (Tehnologia europeană de apărare și dependențe industriale) care, după cum remarcă Comunicarea comună din martie 2024 privind o nouă Strategie Industrială Europeană de Apărare (EDIS), solicită în cele din urmă statelor membre să plaseze comenzi industriale mai mari și pe termen lung.”
•”Lecțiile războiului din Ucraina subliniază importanța investiției în tehnologii de ultimă oră, oferind în același timp asigurarea cu capabilitățile fiabile și rentabile în cantități suficiente pentru a satisface cerințele operațiunilor susținute, de mare intensitate. Calea pentru îmbunătățirea apărării europene presupune, de asemenea, echilibrarea priorităților operaționale pe termen scurt cu investițiile strategice pe termen lung.”
•”Capacitățile de apărare necesare pentru securitatea europeană se bazează pe investițiile făcute de statele membre. Acestea își asumă responsabilitatea principală pentru finanțarea, dezvoltarea și furnizarea acestor capacități, în timp ce UE oferă cadrul de facilitare și îmbunătățire a cooperării și mecanisme de finanțare menite să completeze și consolideze eforturile de cooperare ale statelor membre (nu să le înlocuiască). Pentru a consolida apărarea europeană, statele membre ar trebui să fie serios încurajate să-și alinieze eforturile naționale cu cele convenite la nivel de UE, maximizând impactul investițiilor naționale prin planificare și colaborare coordonată.”
Și unele dintre concluziile raportului Curții de Conturi Europene privind mobilitatea militară[16]:
•”Curtea a constatat că mecanismele de guvernanță pentru mobilitatea militară în UE sunt complexe. Nu există niciun punct unic de contact pentru măsurile de mobilitate militară. Din acest motiv, este dificil pentru părțile interesate, cum ar fi ministerele apărării, să știe cine ce face în materie de mobilitate militară. Parlamentul European este cel care supraveghează parțial mobilitatea militară în UE.”
•”Toate părțile interesate au salutat finanțarea mobilității militare introdusă în CFM 2021-2027 ca un prim pas, deși unul modest. Comisia a concentrat la începutul perioadei sumele disponibile, mai exact în cadrul cererilor de propuneri pentru mobilitate militară din 2022 și 2023. Aceasta înseamnă că, până la sfârșitul actualului CFM, nu va mai fi disponibilă nicio finanțare specifică pentru infrastructura cu dublă utilizare.”
•” Din diferite motive, cum ar fi formalitățile administrative, pot exista întârzieri semnificative în organizarea deplasărilor militare. De exemplu, tancurile dintr-o țară a UE nu pot trece printr-un alt stat membru dacă greutatea lor depășește limita permisă de reglementările în materie de trafic rutier. În condiții normale, o țară din UE solicită în prezent transmiterea unei notificări cu 45 de zile înainte pentru eliberarea autorizațiilor de deplasare transfrontalieră.”
•”Pentru a avea impact, fondurile trebuie să fie bine direcționate. Cu toate acestea, atunci când sa decis ce proiecte de infrastructură cu dublă utilizare să primească finanțare, nu s-a ținut seama suficient de factorii geopolitici și militari. În plus, proiectele au fost selectate rând pe rând, într-un mod fragmentat, nealegându-se întotdeauna locațiile cele mai strategice și fără a lua în considerare imaginea de ansamblu.”
Ce ar mai fi de semnalat? Că premierul Marii Britanii a participat – pentru prima dată după Brexit – în primele zile ale lunii februarie ac. la summit-ul informal european destinat problemelor apărării europene. Participarea este urmarea summit-ului Comunității Politice Europene pe care l-a organizat anul trecut la Palatul Blenheim, unde a semnalat interesul Marii Britanii de a începe negocieri substanțiale privind un pact de apărare și securitate cu Uniunea Europeană[17].
Această idee fusese prefigurată la Conferința de Securitate de la München de anul trecut, când David Lammy, pe atunci ministru de externe din umbră al opoziției laburiste, declara că, dacă vor ajunge la putere, vor demara negocieri cu Uniunea pentru un nou pact de securitate și apărare și pentru aprofundarea cooperării în domeniul migrației.
München este terenul propice pentru a avansa cu concluziile după Davos. Pe cât posibil. Între timp, China a ridicat mânușa războiului tarifar, dar a răspuns și cu lansarea unei mostre specifice de tehnologie comercială AI care a indus frisoane pe bursele americane: Chatbot-ul start-up-ului chinezesc DeepSeek. Cu performanțe declarate similare cu ChatGPT, creat cu costuri pretins mult mai mici și utilizând resurse hardware mult mai puțin avansate, deci mai ieftine.
Nici Europa nu vrea să stea deoparte, arătând că ar vrea să se trezească. OpenEuroLLM[25] este o inițiativă care își propune să dezvolte o suită de modele lingvistice mari open-source, multilingve și de înaltă performanță pentru aplicații comerciale, industriale și publice. Proiectul este condus de Jan Hajič, lingvist computațional la Universitatea Charles din Cehia, și Peter Sarlin, cofondator al Silo AI – cel mai mare laborator privat de inteligență artificială din Europa, cărora li s-au alăturat Aleph Alpha (Germania), CSC Finland (care găzduiește unul dintre cele mai puternice supercomputere din lume) și Lights On (Franța).
În jur de 60 de șefi de stat și de guvern, 150 de miniștri din întreaga lume și șefi ai unor organizații internaționale importante sunt așteptați să participe la cea de-a șaizeci și una Conferință de securitate de la München. Noua administrație americană va fi reprezentată la vârf de vicepreședintele J.D. Vance. Uniunea Europeană va fi reprezentată de Ursula von der Leyen, Roberta Metsola, António Costa, Kaja Kallas și Andrius Kubilius; va participa de asemenea secretarul general al NATO, Mark Rutte. Boris Pistorius va susține un discurs la panelul „Cyber Innovation Night 2025”.
Tradiționalul „Raport de securitate” al Conferinței de la München pentru anul 2025 va fi prezentat cu câteva zile înainte, pe 10 februarie ac., într-o conferință de presă organizată la Berlin, puțin înainte de prânz. Președintele Conferinței, ambasadorul Christoph Heusgen – care va preda mandatul de la această ediție lui Jens Stoltenberg -, alături de Tobias Bunde (director de cercetare în materie de politică) vor prezenta Raportul care va servi drept bază formală de discuții. Reuniunea de lansare a MSC 2025 va avea loc tot în 10 februarie, după prânz, la „Reprezentanța Statului Liber Bavaria” din Berlin, pe baza invitațiilor speciale deja acordate.
[1] Johann Wolfgang von Goethe – „Faust”; Ed. „Litera”, 2024. Traducerea Ștefan Augustin Doinaș
[2] https://securityconference.org/en/msc-2025/
[3] https://www.weforum.org/stories/2025/01/davos-2025-special-address-donald-trump-president-united-states/
[4] https://hotnews.ro/trump-vrea-ca-sua-sa-preia-fasia-gaza-dar-ar-avea-autoritatea-1894977
[5] https://www.euractiv.ro/extern/planul-trump-pentru-fasia-gaza-jena-aliatilor-arabi-ai-statelor-unite-71191
[6] https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/romania-a-cheltuit-in-2024-sub-1-din-pib-pe-inzestrarea-armatei-3081007
[7] https://eda.europa.eu/docs/default-source/documents/card-report-2024.pdf
[8] https://cursdeguvernare.ro/bugetul-mapn-in-2025-este-de-223-din-pib-cu-va-cheltui-armata-banii.html
[9] Ibidem
[10] https://www.sgdsn.gouv.fr/files/2025-02/20250204_VIGINUM_Rapport%20public_Elections_Roumanie_risques_France_ROU.pdf
[11] https://www.politico.eu/article/germany-election-flood-social-media-x-russia-bots-kremlin-operation-false-news/
[12] Glavnoe razvedîvatelnoe upravlenie – abreviat GRU, agenția de informații militare externe a statului major al Forțelor Armate ale Federației Ruse
[13] https://www.dw.com/ro/%C5%9Fefa-diploma%C5%A3iei-ue-sabotajul-este-%C3%AEn-cre%C5%9Ftere-%C3%AEn-europa/a-71481106
[14] https://www.romania-actualitati.ro/stiri/in-lume/kaja-kallas-rusia-prezinta-o-amenintare-existentiala-pentru-securitatea-ue-id204913.html
[15] https://eda.europa.eu/docs/default-source/documents/card-report-2024.pdf
[16] https://www.eca.europa.eu/en/news/NEWS-SR-2025-04
[17] https://www.caleaeuropeana.ro/keir-starmer-doreste-sa-inceapa-tratativele-pentru-un-pact-de-securitate-si-aparare-marea-britanie-ue-in-primavara-anului-2025/
[18] https://cursdeguvernare.ro/noi-decizii-ale-administratiei-trump-sua-sanctioneaza-curtea-penala-internationala-si-desfiinteaza-unitatea-speciala-care-aplica-sanctiuni-oligarhilor-rusi.html
[19] https://www.bursa.ro/ambasadorul-israelian-la-onu-spune-ca-palestinienii-nu-ar-trebui-sa-fie-fortati-sa-paraseasca-gaza-20566456
[20] https://www.bursa.ro/seful-pentagonului-armata-sua-este-gata-sa-analizeze-toate-optiunile-pentru-gaza-04566450
[21] Ibidem
[22] https://hotnews.ro/sua-pregatesc-retragerea-totala-a-trupelor-din-siria-ce-scenarii-ia-in-calcul-pentagonul-1895809
[23] https://adevarul.ro/stiri-externe/europa/au-fost-anuntate-data-si-locul-prezentarii-2419863.html
[24] https://www.aei.org/op-eds/every-president-has-a-foreign-policy-trump-has-five/
[25] https://openeurollm.eu/
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Fiecare stat cu armata lui suna foarte interesant. Dar, sunt o gramada de dezavantaje:
– statele vorbesc limbi diferite, au legislatii diferite
– in caz de cineva cine va trimite oameni? parca vad ca unele state se vor face ca ploua sau se vor eschiva cum pot
– cum invata sa coopereze statele si militarii?
– e mai usor de dezbinar, de inghitit sau atacat statele pe rand
armata comuna inseamna si o integrare mult mai mare, inclusiv aparitia unui fel de cetatean european, pe model american
Da, armate diferite inseamna cheltuieli mai multe si rezultate mai proaste; plus inarmarea de talcioc.
Sa nu uitam ce zicea Eisenhower: Napoleon a castigat in fata unor coalitii care nu s-au inteles.
Trebuie o armata unica!
Statele pot sa-si organizeze asa numitele „garzi nationale”. Cu rol secund si pentru spatele frontului.
Tot aud vorbindu-se despre cheltuielile pentru apărare și pare că ne ascundem după procente, ca și cum o cheltuială mai mare ne protejează automat.
Fără oameni competenți, fără voință și viziune politică, fără încredere în autorități, fără un pic de coeziune și de emulație, orice cheltuială sau investiție e fix fâs.
Unele țări est-europene (Polonia, de exemplu) dovedesc, prin fapte, că vor să se rupă de trecutul comunist pro-sovietic. Cum privesc occidentalii, oare, Polonia? Noi ne plângem de nenumărate „conserve” rusești, de prin armată și „servicii”, care ne pun bețe în roate. Doar ne plângem. Cum privesc occidentalii, oare, România?
e-guvernare și ghișeul.ro vor fi nefuncționale o săptămână… cică, din cauză de „fluctuații de curent electric”. Așa o fi? Oare, dacă ar fi vorba de un atac cibernetic al rusiei, în contextul actual, „serviciile” ar recunoaște, din nou, că au fost incapabile să-l prevină? 😁
articolele d-lui Felea sunt extrem de amuzante…” Nimic neașteptat, din punctul meu de vedere: proprietarul „X”, Elon Musk susține extrema dreaptă AfD, care AfD împărtășește retorica lui Vladimir Putin. ”
A nu se uita ca Musk a pus la dispozitia Ucrainei Starlink, fara de care Ucraina ar fi ingenunchiata intr-o saptamina. Cine vrea sa intelega ce se-ntimpla in Ge cu AfD, ar trebui sa urmareascs Wahl o mat.
” Musk a pus la dispozitia Ucrainei Starlink”
Nu doar Ucrainei, ci si muscalilor, asa cum ii sade bine unui oportunist sociopat suferind de histrionita:
feb2024
„Lieutenant General Kyrylo Budanov said that Russian troops have been communicating over the Starlink system „for quite a long time” and acquired the terminals from private Russian firms that purchased them from intermediaries.
The intermediaries, he said, deliver the equipment to Russia through neighboring countries, including former Soviet Republics.”
https://www.reuters.com/world/europe/russia-using-thousands-spacex-starlink-terminals-ukraine-wsj-says-2024-02-15/
feb2025
„Russian soldiers fighting against Ukrainian troops have partially lost access to Elon Musk’s Starlink internet connection service, several of Russia’s influential military bloggers said, despite denials from the influential billionaire that Moscow can tap into Starlink.”
https://www.newsweek.com/russia-ukraine-starlink-outage-elon-musk-spacex-2026614
Musk nu a permis rusilor accesul la Starlink, sunt insa zvonuri ca ar fi fost hackuit.. dar cind esti cu musca pe caciula…
feb2024
1. „Spokesperson of the Defense Intelligence of Ukraine, Andriy Yusov…”We will not name specific countries, and this information needs to be clarified, but Starlink is available for sale in the russian federation at open online platforms,”
https://en.defence-ua.com/news/ukrainian_intelligence_cope_with_use_of_starlink_by_russian_troops_on_frontline-9497.html
2. „The first videos of the destruction of enemy Starlink systems by Ukrainian drone operators have appeared…”
https://en.defence-ua.com/news/ukrainian_drone_operators_showcase_destruction_of_russian_starlink_satellite_systems_video-9496.html
Nu va mai faceti scut pt mercenarii razbelului cultural menit sa distraga atentia.
https://la-neamtu-tiganu.blogspot.com/2025/02/alegeri-ge-1.html?m=1
Brrr! Începe un alt capitol în Istoria Lumii.
Să constatăm mai întâi că speranțele într-o pace eternă post WW2 și războiul rece s-au prăbușit. Lumea reclamă o Nouă Ordine Mondială, alta decât cea actuală impusă de câștigătorii din WW2+războiul rece. Din nenorocire, beligeranții sunt tot cei vechi: fostele țări comuniste China+Rusia vs Occident. Dar cu amendamentul că Occidentul nu mai este ce-a fost odată…
Europa este cea mai vulnerabilă la amenințări hibride și militare. Europa de Vest este absurd de slabă militar iar în Europa de Est situația este deja dramatică. Opinez că Europa ar avea nevoie de aprox.10 ani pentru a se înarma suficient pentru a fi considerată o forță militară în sine. Dar 10 ani este prea mult dacă Rusia devine mai agresivă sau dacă SUA părăsesc Europa( ceea ce, după părerea mea, este varianta cea mai probabilă). Aceasta este concluzia principală: Europa NU ARE TIMP să se înarmeze. Apoi, Europa nu are o politică coerentă în legătură cu Rusia și Frontul de Est, respectiv CARE ar trebui să fie obiectivele Europei în Est?
Așa că pentru statele din Estul Europei ca Finlanda, Polonia, România și Ucraina aflate în prima linie pe Frontul de Est situația este aproape clară: în caz de atac rusesc, statele din Est nu se pot baza pe ajutorul militar al statelor din Europa de Vest și trebuie să se descurce cum or ști.
Așa pusă problema, dacă SUA pleacă, Europa moare. Sper ca prea multele și ridicolele Conferințe europene să pornească de la acest adevăr: cel puțin pentru 10 ani SUA NU TREBUIE SĂ PĂRĂSEASCĂ EUROPA.
O armata europeana nu da afara SUA. Si nici nu este in opozitie cu ea.
Dar daca SUA fac tarantele cu Rusia, Europa si prietenii ei nu trebuie sa aiba dureri de cap.
UE s- a trezit cam tarziu si cam in van. Dupa 1991, odata cu caderea Razb.Rece, a profitat la maxim de comertul cu gaze, petrol cu F.R. si unde au avut banci si societati de investitii cu zecile. Razboiul R-U, ce dureaza de 3 ani, le a aratat nucleului franco- german ca borcanul cu miere este acum gol. Acum vor inarmare si arme cu orice pret. Fac conferinte sa oblige tarile membre sa dea 5% din PIB pe inarmare, dar uita ca tarile nu au aceiasi putere si dezvoltare economica. Asa au tinut si cu Green Deal de acum 5- 6 ani cu tot felul de conferinte, declaratii si constrangeri incat se mira de ce a devenit lumea suveranista. Acum se gandesc sa mai din scoata taxa de decarbonizare si sa o ia mai incet cu masinile electrice. Nici cu aceste declaratii nu vor face mare lucru, pt ca industria UE nu mai este cea fost, iar in armament renumiti sunt tot SUA cu sau fara D.Trump. Iar acum acesta vrea sa isi apere interesele cu orice pret si sa isi pastreze suprematia economica, comerciala si militara.
Europa de Vest a greșit mult față de SUA și Trump nu uită. Vă aduceți aminte că vreo 20 de ani Franța și Germania s-au pupat duios cu Putin cu care cloceau o Uniune Eurasiatică de la Lisabona la Vladivostok și care să detroneze SUA din postura de hegemon global? Antiamericanismul a fost o stare permanentă în Franța și Germania. De ce ar trebui SUA să aibă încredere în Europa de Vest? Și, mai ales, DE CE să o apere pe banii ei? Acum Europa este la ananghie iar Trump nu uită și nu iartă. Greșelile costă mulți bani….
Colonelul von Stauffenberg nu a organizat nici o retea de rezistenta impotriva lui Hitler. El a fost atras intr-o retea existenta. Ce cuprindea mai multi generali si ofiteri superiori. A ajuns varf de lance, datorita noii sale functii. Putea participa la intrunirile cu Hitler. Deci, putea plasa bomba.
In ce priveste situatia mondiala, Trump nu poate cere tarilor NATO sa cumpere mai mult armament, daca nu are un dusman definit. Nu poti sa ceri aliatilor sa se inarmeze, dar sa stringi mina dusmanului, acordandu-i teritorii/conditii la care doar viseaza. Devine ridicol!
Atitudinea lui Trump ridica -iar- problema fortei militare unice a UE. Daca SUA face pace cu un dusman ipotetic al UE, Europa trebuie sa aibe posibilitatea militara si economica sa duca singura razboiul. TRUMP nu poate trata direct cu Rusia. Decat daca vrea sa rupa NATO. Trebuie un punct de vedere comun UE/NATO/SUA. Altfel e un mic copilas care se joaca cu cercul.
In ce priveste Romania, trebuie sa ne inarmam serios.
Si in acelasi timp, sa vedem ce pastram din industria de armament romana. Este inadmisibil sa comanzi obuziere autopropulsate din Coreea (foarte bune, nu le contest calitatea), cand tu ai prototipul unui obuzier autopropulsat, mai ieftin, posibil de fabricat in tara. (In colaborare cu Israel si SUA.)
Trebuie sa reincepem sa fabricam rachete (era o fabrica la Ploiesti; noua; mai exista?) in colaborare cu Franta sau SUA.
Trebuie sa reincepem sa fabricam avioane de lupta.
Trebuie sa incepem sa fabricam drone.
Trebuie sa reluam productia de blindate (tancuri, TAB).
Desigur, toatre astea in colaborare cu producatori de marca din NATO si pe baza privatizarilor fabricilor respective.
Personal, sunt pentru o armata european unica. Probleme de comanda, limba, dotare. Si eficienta a cheltuielilor militare (mai multe armate inseamana cheltuieli de regie mai mari, personal de comanda mai numeros etc.). Si o colaborarea europeana in privinta industriei de inarmare, cu fabrici risipite pe tot teritoriul Europei, in special in Romania, Polonia, Cehia. Adica in zonele in care exista probabilitatea cea mai mare pentru un viitor front cu inamicul potential al Europei. Pericolele potentiale vin fie din est(Rusia), fie din sud-est(musulmanii). Deci, aici trebuie ridicate cele mai multe fabrici de armament. Cu tehnologie europeana, cu capital european… Dar in aceste zone! Evident, si Ucraina, dupa integrare in UE. (Mult mai repede decat 2030.)
Daca UE vrea sa supravietuieasca, e nevoie de mai multa Europa. Armata, serviciile secrete, politica energetica, externele, moneda unica sunt zone in care trebuie adincita cooperarea. Si ajuns la o forta (fata) unica!
Prostiile lui Trump pot grabi fenomenul. In tot raul e un bine!
”Trebuie sa reluam productia de blindate (tancuri, TAB).”
De care tancuri, T-72 sau T-55? Majoritatea celor formați intelectual pe vremea lui Ceaușescu sunt total incapabili să înțeleagă posibilitățile economice modeste ale României. Se pot asambla tancuri Leopard sau M1 Abrams în România, dar vor fi tot Leopard sau M1 Abrams, nu vor fi modele românești. Isteria anti-Trump nu trece decât la loc cu verdeață.
nimic nu se face de la 0; incepem cu realizari mai modeste, pentru care avem tehnologii -si cu cooperari- si avansam in timp; asa au facut toti cei modesti in anii ’50-’60; acum sunt varfuri tehnologice; dar nu au distrus fabricile, ca au venit niste nebuni sau tradatori sa le ceara acest lucru;
de unde ati scos ideea ca vreau sa devenim virf tehnologic peste noapte? si in industria de armament…
totusi, asa primitivi cum ne socotesc unii, produceam TAB (ultimul 100% romanesc), MLI si chiar tancuri mai modeste:
plus avioane, rachete…
si am precizat ca e vorba de colaborari cu fabricile performante din NATO; si numai in fabrici privatizate; cum noi nu avem suficient capital pentru a deschide astfel de fabrici….
oricum, obuzierul produs de noi (prototip) era excelent si mult mai ieftin decat cel coreean; facut cu americanii si Elbit;
parca ati fi un agent maghiaro-rus…
Mai lasati-o!
In plus, ma refer la toate fabricile europene de armament, care trebuie ridicate in zona de est a Europei. Capitalul lor, tehnologia lor, pe teritoriul nostru, al polonezilor si al Cehiei. Inca nu intelegeti noua Europa si armata unica… Cu industria sa, cu tot. Armata nu inseamna doar tilicarii…..
Dar va sta in gat Romania si fabricile „ei”. Curat KGB!
”oricum, obuzierul produs de noi (prototip) era excelent si mult mai ieftin decat cel coreean; facut cu americanii si Elbit;”
Și cine a vândut mai multe obuziere, România sau Coreea de Sud?
Coreea de Sud are companii-mamut ca Samsung și Hyundai. Trebuie să fii complet rupt de realitate ca să-ți imaginezi că vreo firmă de stat din România poate concura cu firmele sud-coreene de top. Sau să fii educat pe vremea lui Ceaușescu și să te adaptezi la stamdardele de comunicare ale postacilor neomarxiști: începi să urli ”Rusia, Rusia!” de fiecare dată când se dovedește că ideile tale n-au nimic de-a face cu realitatea.
Ce zici, Samsung și Hyundai or fi companii de stat, așa s-au dezvoltat până la nivelul la care se află astăzi?
Am avut si nu uzine care fabricau parti de armament si armament. Dar puteau fi modernizate. Le am demolat halele vandut la fier vechi si terenurile a mafia imobiliara. Ar trebui minim 10 ani ca sa mai avem industrie.
Ma asteptam la un articol care sa prezinte concluziile discutiilor dupa conferinta, nu inainte, insa situatia este clara oarecum: Europa nu are aparare puternica in acest moment si se chinuie sa inceapa productia de armament de o calitate si cantitate suficiente pentru a asigura o aparare cat de cat eficienta in fata unui agresor (imaginat poate?).
„Nu ne trebuie o armată comună europeană, ci 27 de armate naționale europene, care să poată lucra împreună pentru a descuraja inamicul, dar și pentru a apăra Europa, de preferat, împreună cu aliații noștri, dar și de unii singuri, dacă va fi nevoie”[14], afirma doamna Kaja Kallas. Matusa Kallas face aceasta afirmatie dorind sa se puna bine cu anumite state de pe flancul estic al NATO, state care vor trebui sa aleaga in curand de la cine vor achizitiona armament si cine ar dori sa le apere in cazul unui conflict:UE sau SUA. Tanti Kallas stie foarte bine ca state precum Polonia, Romania sau Tarile Baltice vor alege SUA ca principal garant al securitatii, in detrimentul armatelor europene si ca, aceste state nu sunt neaparat de acord cu idei precum o armata europeana, independenta „startegica” europeana sau desprinderea apararii europene de NATO, asa cum au afirmat in ultimii ani diversi lideri europeni. Ideea este ca „dai un ban, dar stii ca te apara cineva la modul serios”, iar acel cineva este America. Nu cred ca aceste state au mare incredere in apararea furnizata de Franta, de exemplu, care va urmari doar incheierea de contracte de achizitii si cam atat. Traditional sunt state care au tinut mereu aproape de SUA in ce priveste securitatea si investitiile militare. Din pacate, UE in ultimii 40 de ani s-a culcat pe-o ureche, crezand ca „istoria s-a sfarsit” dupa 1990 si nu va mai exista nici un pericol, iar Rusia va imbratisa cu drag politica germana „economie pentru pace”. Nimic mai periculos…
@mike
Membrii UE dispun cumulat de aprox. 2 milioane de cadre militare si aloca pentru aparare un buget de trei ori mai mare comparativ cu cel al Rusiei, si totusi depind in continuare de asistenta militara externa. What a shame! Pentru a face fata provocarilor actuale si a deveni cu adevarat functionali in domeniul securitatii, cetatenii UE ar trebui probabil sa isi majoreze bugetele de aparare pana la 5% din PIB (asa cum a indicat si Trump). Aceasta cifra expune clar absurditatea ineficientei membrilor UE in contextul actual. Doar ca fapt divers, in cazul Germaniei, 5% din PIB ar reprezenta 50% din bugetul federal anual. Aceasta absurditate este valabila si pentru restul membrilor UE.
PS. Asa cum evidentiaza si raportul Draghi, absenta aprofundarii procesului de integrare europeana submineaza capacitatea cetatenilor UE de a-si valorifica eficient resursele comune. Fragmentati in 27 de state (fiecare cu propria bursa de valori, armata si alte institutii si interese paralele) potentialul cetatenilor UE de a se dezvolta (de a tine pasul cu China, India si alte puteri emergente in sfera economica, sau cu Rusia in sfera militara) ramane puternic diminuat.
PPS. in contextul actual, caracterizat prin cresterea incertitudinii pe fondul stagnarii economice ( pe termen mediu si lung ) revitalizarea procesului de integrare reprezinta o potentiala solutie strategica. In acest sens, conceptul Europei cu mai multe viteze (care ofera spatiu de manevra si celor mai putin decisi) poate deveni un catalizator real . Evident, participarea la urmatoarea faza a integrarii ramane o optiune voluntara (ca de obicei) fara constrangeri. In final, cresterea eficientei si a competitivitatii economice, militare, etc, nu poate fi un motiv de suparare pentru aliati.
Indiferent de ce zic-comentează și politicieni de casa, dar și tot felul de “neica-nimeni” – Trump se pare ca are “cam” totdeauna dreptate ! De mulți ani solicita țărilor europene, membre NATO să-și crească procentul din PIB pentru apărare. State puternice ca Germania nu acordau apărării decât ca 1% din PIB și n-ar fi fost capabilă să reziste unei ofensive rusești mai mult de câteva săptămâni – în cel mai bun caz ! De mulți ani rușii, iar în ultima vreme în comun cu chinezii, pe fondul încălzirii care conduce la topirea ghețurilorOceanului Arctic și respectiv la deschiderea unor noi cai navigabile și posibilităților de exploatare a unor uriașe rezerve minerale și combustibili fosili în zona militarizează accelerat imensa lor ieșire la Arctica ! Ce face Europa – Danemarca în Groenlanda sau Norvegia în Arhipelagul Svalbard, sau Canada cu imensa coasta nordică ? Practic NIMIC ! Spații uriașe părăsite, parcă special oferite rușilor (ba în Spitsbergen rușii s-au instalat permanent și “și-au ridicat steagul”, profitând de indiferenta – sau prostia” norvegiana, au construit orașe și au deschis mine de cărbuni !!! În Groenlanda danezii n-au măcar “o cizma cazona”, ca să nu amintim de vreun sistem de supraveghere …. ! Pe tot țărmul nordic canadian sau miile de insule din Nord -Terra Deserta ! Și n-are Trump dreptate ? În Europa s-au deșteptat cei din estul european, care simt în ceafa suflarea spurcată a lui Puțin și care au îndurat jugul ruses, fie el țarist sovietic sau, mai recent ne-o comunist-putinist. Polonia promovează 6% din PIB pentru apărare. La fel o Lituaniei …. Îmi permit să las colegii să tragă concluzii, amintindu-le ca Trump a soț ales Președintele UȘA cu o zdrobitoare majoritate, afirmând permanent aceleași idei pare acum le aplica.