marți, decembrie 1, 2020

Naționalizarea proprietății intelectuale: lunga umbră a comunismului asupra Bacalaureatului 2020

Politizarea dezbaterii privind Bacul 2020 amenință România cu umbra egalizării forțate impuse de regimul comunist. Echivalarea Bacului cu mediile școlare ar reprezenta o naționalizare a proprietății intelectuale a elevilor. Această naționalizare ar fi urmată inevitabil de o „redistribuție de la fiecare după capacități, fiecăruia după nevoi” prin admiterile la licee și la universități, ce nu vor mai putea diferenția elevii în funcție de competențe.

Principala avere a tinerilor constă în inteligența și imaginația lor, în competențele pe care le-au ascuțit prin învățare pe parcursul unor ani de zile. Două luni de dezorganizare școlară nu anulează învățarea din trei ani și jumătate. Într-adevăr, examenele trebuie adaptate, dar nu desființate. Renunțarea la Bac ar însemna o deposedare forțată de măsura proprii valori intelectuale, redusă prin hiperinflația mediilor școlare.

Naționalizarea este distructivă: deși poate stârni entuziasmul popular de azi pe mâine, niciodată haiducia la scală națională nu conduce la prosperitate pe termen lung.

Președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, Simion Hăncescu consideră că „examenul de bacalaureat nu are mare relevanță”. Dacă succesul în viață se bazează pe PCR – pile, cunoștințe și relații, pentru cei ce nu au cunoscut sistemul – atunci dl. Hăncescu are dreptate. Dacă însă încercăm să strângem legătura dintre competențe și responsabilități, dintre învățare și carierele viitoare ale elevilor noștri de azi, profesioniștilor și politicienilor de mâine, atunci Bacalaureatul are o foarte mare relevanță.

Da, trebuie să creștem proporția elevilor care absolvă Bacalaureatul și da, trebuie să creștem proporția liceenilor care devin studenți. Soluția nu stă însă într-un carnaval care anulează orice standarde. Fragilele sisteme de recompensare a performanței pe care le-am menținut și consolidat în școala românească trebuie întărite și extinse – nu anulate. Ignorarea competențelor reale ale elevilor vor demotiva inițiativa, așa cum și recompensele arbitrare demotivează munca, în sistemul „noi ne facem că muncim, ei se fac că ne plătesc”. Cum va arăta școala românească, cum vor arăta relațiile dintre elevi, profesori și părinți atunci când doar notele vor conta pentru carieră, nu cunoștințele reale? Ce se va întâmpla cu abandonul școlar și cu învățarea însăși atunci când tineri nepregătiți, dotați doar cu speranțe și bune intenții, vor intra în licee de vârf și în universități? Cum vor arăta elitele României?

De altfel, cum văd tinerii înșiși această decizie? Să nu uităm că elevii de clasa a XII-a sunt în mare parte adulți, cetățeni cu drepturi depline. Sunt vocile și interesele lor epuizate de comentarii online și scrisori personale? Este această dezbatere un concurs de popularitate pentru cea mai facilă soluție, sau o decizie privind viitorul României?

În România ca pretutindeni, standardele de notare diferă de la o materie la alta, de la o clasă la alta și, mai ales, de la o școală la alta. Notele au rostul de motivator și pentru elevi și pentru părinți, nu de indicator precis al competențelor. Pe scurt, mediile școlare măsoară mai ales bunăvoința și poziția relativă în clasă. Cel mai bun elev dintr-o școală slabă poate avea o medie mai mare decât un elev mediu dintr-o școală bună, fiind mai slab pregătit. Este rostul evaluărilor naționale din clasele terminale să măsoare cunoștințele și abilitățile. Evaluările naționale fac posibilă o logică a competenței în admiterea la liceu și în continuarea spre universitate. Dacă ne bazăm doar pe medii, atunci cunoștințele, talentele, abilitățile cultivate de tineri prin munca intelectuală nu vor mai fi recompensate, fiind înlocuite de poziția de fruntaș sau codaș al colectivului.

În fiecare an, vedem că promovabilitatea la Bacalaureat depinde, complet predictibil și inteligibil, de calitatea școlilor. De exemplu, promovabilitatea în filiera teoretică este aproximativ 84%, în filiera vocațională este aproximativ 75% iar în filiera tehnologică este aproximativ 47% (vezi Raportul MEN, pp.47-48). Dar ce atâta discuții despre calitate și competențe? Mai bine să ne ghidăm după bune intenții, să închidem ochii unde nu ne convine și sigur va fi bine!

Pandemia este o provocare și necesită o regrupare a forțelor, nu un abandon al standardelor. Ignorarea diferențelor nu le anulează, doar le transferă haotic la următorul nivel. Avem un sistem național de evaluare: hai să-l pregătim și să-l folosim.

Distribuie acest articol

66 COMENTARII

  1. „„redistribuție de la fiecare după capacități, fiecăruia după nevoi” prin admiterile la licee și la universități, ce nu vor mai putea diferenția elevii în funcție de competențe…”

    Redistribuirea există atât în economiile centralizate, cât și în cele concurențiale de piață. Astfel, spre exemplu, sunt plătite salariile cadrelor didactice care funcționează în învățământul public, ale medicilor, ale polițiștilor etc.

    Dar, pentru că veni voeba despre cadrele didactice… Nu știu cum stau lucrurile la Politehnică, dar la alte universități, în virtutea autonomiei universitare, se organizează concursuri de admitere, tocmai pentru a diferenția elevii/candidații în funcție de competențe.

    • Din păcate, anticipez că în acest război politic atacul la adresa Bacalaureatului va fi urmat și de atacul la adresa admiterii in multe universităti. Universitățile nu sunt imune la astfel de ofensive. Dacă Bacul este eliminat din lanțul valorii intelectuale adăugate, universitățile vor deveni mai vulnerabile la arbitrar politic. Să nu uităm de altfel că mulți decidenți academici sunt și oameni politici.

    • Nu predau la Politehnica dau stiu ceea ce se intampla cu examenele de admitere in Politehnica. Anul trecut am pregatit un absolvent pentru examenul de admitere la Politehnica – fiul unei cunostinte – si am vazut ce stia acel elev si ceea ce nu stia. Pentru examenul de la Politehnica s-a pregatit si nu prea – efort relativ modest. A intrat la facultatea pe care dorea dar a fost admis ca student in sistemul de stat, dar el isi dorea o anume specializare unde ca urmare a unor proaste indicatii primite de la secretariatul facultatii nu s-a calificat din lipsa unor bife pe cererea de admitere. A urmat o runda suplimentare de schimbari si pana la urma a fost admis la Facultatea visata, specializarea dorita dar ca si student care urma sa plateasca taxe de scolarizare, Cert este ca in runda suplimentara am mers eu cu el, parintii lui fiind plecati. Ce am constat cu mare uimire ca inca se triseaza la Bacul pe stil Funeriu. Admiterea de la Politehnica a scos in fata niste hibe imense ale Bacalaureatului din anul 2019. Cum a fost posibil ca un tanar din Giurgiu, care a concurat cu tanarul pe care eu l-am pregatit, si care a luat 8 la proba de mate de la Bac dar sa nu fie in stare sa ia 6 la examenul de la Poli, care este relativ mai usor decat Bac-ul??? Am putut intelege ca inca se copiaza la Bac in unele scoli. Ceea ce este si mai grav este ca profesorii de Politehnica au elevi extrem de slabi pregatiti cu foarte putine exceptii chiar daca se aplica un examen pentru admitere .

      Concluzii
      – chiar si la Bac=ul pe stil Funeriu se mai copiaza – nu stiu cum dar fenomenul inca exista
      – selectia prin examen la universitati este slaba pentru ca baza este extrem de slaba
      – cu niste tineri slabi pregatiti in liceu profesorii din Politehnica nu pot sa scoate ingineri buni
      – pandemia a aratat ca peste tot in lume este nevoie de ingineri si ca nu numai in china ar trebui sa existe industrie – este cea mai importanta lectie administrata de actuala pandemie. Rethink your economy and your resources.

    • Un Bac predictibil in 2020 și în viitor este critic și pentru recrutarea cu sens a funcționarilor publici, a diverșilor experți inclusiv în sectorul privat și, pe scurt, a celor ce conduc România.

      Cum s-a mai observat, eliminarea Bacului si înlocuirea sa cu mediile va deschide o portiță tuturor elevilor ce nu au trecut Bacul în ultimii 8 ani, de când cu camerele de supraveghere. Fabricile de diplome vor prospera și, mai grav, impostori-specialiști vor candida alături de tineri absolvenți ai unor universități adevărate, cu abilități reale, pentru joburi în diferite poziții cu „studii superioare”.

      Bacul predictibil oferă o motivație pentru efortul școlar al tinerilor în fiecare an. De ce ar mai trudi mulți dintre adolescenți dacă „merge și-așa” cu notele școlare?

      Bacul oferă și un filtru (imperfect) ce se combină cu alte filtre (imperfecte) pentru a crea cât de cât traiectorii meritocratice (imperfecte).

  2. Total de acord.
    Insa: prezenta la examene cu masca si fara sisteme de supraveghere eficiente, fac dificila o departajare a elevilor in functie de competente asa cum ati afirmat.

    Mecanismele de examinare trebuie si ele adaptate.
    Ma gandesc ca e bine sa se inlocuiasca sistemul clasic de examinare, bazat pe testarea a bagajului de cunostiinte cu elaborarea unor lucrari de diploma (cum se practica la absolvirea facultatilor) pluridisciplinare, sub indrumare/supraveghere pedagogica pe termen lung, care apoi sa fie girate de indrumatori la momentul prezentarii, in vederea reducerii fraudelor. Stiu ca nu va fi perfect, dar e o alternativa mai buna la clasicul examen scris/oral.

    • Nu se poate face nicio adaptare in cateva luni. Ministerului i-au trebui 2 luni sa elaboreze o procedura de inscriere la gradinita.

      In al doilea semestru o parte din elevi au facut cursuri on line, o parte nu. Unde mai sunt sansele egale?

      ===

      Adultii au fost afectati de criza, dar nu le recunoastem copiilor si tinerilor dreptul de a fi afectati. De fapt, pur si simplu nu ne iubim copiii. Preferam sa ii chinuim cu examene inutile si sa ii expunem riscurilor, decat sa recunoastem ca nu suntem in stare sa avem un sistem de educatie ca lumea.

      La ce foloseste de fapt evaluarea nationala? La ce foloseste Bac-ul? Ca sa cantonam copiii in licee si universitati unde nu invata de fapt nimic? Si ii mai si punem sa dea examene pentru dreptul de a mai fi chinuiti inca 4 (5,6) ani.

    • Pardon – avem absolventi cu diploma universitara care ne arata diploma si nu stiu sa faca nimica – au trecut prin scoala ca gasca prin apa…

      Vrem sa aratam ca putem face la fel si cu liceul???
      De ce???

      Deci ce propuneti Dvs.???
      Atestarea formala a parcurgerii a 4- 5 ani de liceu???

      Bac-ul se poate sustine si anul acesta in formatul anterior cu o organizare mai buna si cu masca pe nas. Singura derogare – reducerea curriculei materiilor

      • Pai asa si este- incepand din clasa a VI-a nimeni nu mai invata nimic.

        Evaluarea Nationala si Bacalaureatul nu mai demonstreaza demult nimic.

        Credeti ca nesfarsitele analize gramaticale au vreun sens anume? Sau problemele prostesti de la matematica din care tot ce „invata” elevii sunt formule si „tipuri de probleme”?

        Educatia romaneasca e moarta si ingropata, examenele acestea sunt morfina administrata unui cadavru.

    • Cred că predictibilitatea oferă mare parte din valoarea Bacului. Într-o societate impredictibilă precum România avem nevoie de standarde și repere ca de aer. De aceea nu cred ca o schimbare radicală a metodei este de dorit. Trebuie să ne adaptăm la riscurile pandemiei, dar să menținem un Bacalaureat predictibil – cât de mult se poate pe modelul pentru care elevii au învățat in ultimii ani.

      Distanțarea fizică a elevilor necesită spațiu și timp – resurse pe care le avem. Mai sunt necesare măști și dezinfectant, resurse pe care le putem procura. Nu vreau să minimalizez provocările și efortul, va fi complicat. Cred însă că sistemul nostru școlar poate gestiona acest proces.

      Mai mult, cred că trebuie să ne asumăm energic transformarea muncii, învățării, timpului liber pentru o combinație a prezenței distanțate și a interacțiunilor online în viitorul predictibil. Nu putem sta în pauză luni de zile. Pierderi enorme s-ar acumula în educație, în producție și servicii, în sănătatea publică ce necesită bani și grijă și pentru alte afecțiuni, etc. Nici nu putem închide ochii la coronavirus. Trebuie să fim alerți și să căutăm soluții pentru a face viața sa se întâmple.

      Înlocuirea Bacului cu un proiect susținut public tip licență/dizertație ar putea fi realizată pentru generațiile care urmează peste 4 ani, cu condiția ca liceele să înceapă să pregătească tinerii în acest sens. Nu poate fi organizată cu sens de azi pe mâine.

  3. Intrebari :

    – In Franta ( dau doar acest exemplu, cred ca le stiti si pe celelalte ) de ce credeti ca s-a anulata Bac-ul anul acesta ? Sau ne dati exemple despre cum fac si dreg strainii doar atunci cand va convine ? Nu pentru ca m-ai presus de orice analiza care poate fi facuta ar trebui sa primeze SANATATEA copiilor nostri ? Ori sunteti orbi si nu vedeti ca suntem in plina pandemie ori nu aveti copii in clasele terminale si nu va pasa ce se va intampla cu sanatatea lor !!!

    – S-a facut vre-un test in care sa se demonstreze ca un copil poate sta cu masca pe fata 3 h si are acelasi randament la exament ca in conditii normale ? Sau daca poate respira 3h cu masca pe figura ? Ce se intampla cu cei care nu pot? Se vor expune pe riscul lor ? Vor iesi din examen ? Va recomand sa faceti un astfel de test la 30 grade. Dar pentru cei care nu pot respira cu masca pe figura, cei care sufera de astm , cum credeti ca se va proceda ? Dar pt. cei obezi, cu boli cardiovasculare, etc ? Au fost copii care au murit de virus avand aceste boli. Sa-i trimitem la risc ? Asta este ideea ? Sunt prea multe temeri legate de siguranta acestui examen si nu va permite nimeni sa riscati viata copiilor nostrii indiferent de ce argumente veti aduce.

    – D-na ministru spune mereu ca primeaza siguranta elevilor :

    Intrebare scurta si la obiect : dintre cele 2 scenarii, de sustinere a examenelor si de echivalare a mediilor cam care credeti ca ar fi mai periculos pentru viata copiilor nostri ? Ati ghicit….
    Eu sper ca vor deconta nu doar politic si si penal daca un singur copil se va infecta din cauza acestei decizii de aducere a copiilor la examene !

    – citez : ,, Avem un sistem național de evaluare: hai să-l pregătim și să-l folosim.”
    Chiar credeti, cunoscand situatia igenica-sanitara din scoli, ca Romania paote organiza aceste examene fara nici un risc ? Si Olanda, Franta, etc nu pot si au luat decizia anul asta de a merge pe echivalarea mediilor ? Pana in cel mai amarat catun din tara ? Ori nu pe aici ori sunteti rupt de realitate.

    Multumesc pentru atentie.

      • @Nae _ ” a merge pe echivalarea mediilor …”

        Elevul către scrisoarea căruia conduce „link-ul” vă contrazice. Domnia-sa dorește examen.

        …Dar să-i dea statul acasă fiecărui elev care susține examenul un dispozitiv electronic și un abonament la Internet, inclsusiv celor care locuiesc „în vârf de munte”, pentru că în opinia dânsului aceasta ar costa mai puțin decât mâștile și mănușile de protecție pe care i le cumpără părinții.

        Sunteți sigur că „elevul anonim” nu este membru al „Tineretului socialist”, așa cum s-a mai întâmplat în cazul unor articole similare?!

        „Scrisoarea” este, de altfel, plină de sofisme, precum cel legat de aglomerația din autobuze la orele dimineții în zilele de școală normale, când circulă numeroși elevi, care frecventează cursuri ale claselor mai mici ori mai mari șamd.

        • Aici tin sa va contrazic, nu ati citit scrisoarea pana la capat, citez:

          ,,Vreau sa susțin examenul de bacalaureat, dar vreau sa o fac în siguranţă pentru mine și pentru cei din jur!

          Haideți să punem sănătatea elevilor pe primul loc.”

          • Scuze pentru intervenția în discuție. Înlocuiți capacitate sau bac în a da/lua bac din discursurile elevului și al autorului cu „pământ” și veți vedea ce-a făcut școala din mulți dintre noi. Cineva-l citează pe fostul ministru care aduce în discuție Montreal. Aici ar fi de mers pe fir, adică propunerea echivalării să devină mai consistentă și s-aibă fundament rezultate extra-școlare, de pildă concursuri sportive „neomologate” , pentru bac sau direct dmitere la unefs. Ceea ce chiar este deja reglementat pân-la un punct, ex. olimpici (la început internaționali, apoi s-a mai relaxat) au acces direct la facultate aici dacă doresc și … au luat bac-ul.

      • Situațiile medicale speciale trebuie și pot fi abordate cu considerație specială, cum s-a întâmplat și în anii anteriori, adaptându-ne la noul context. Numărul acestora este mic.

        O degradare a evaluării valorii la scala întregii țări va avea consecințe de anvergură națională care de asemenea se traduc, chiar dacă pe termen mai lung, în vieți riscate sau degradate.

        • Sanatatea primeaza. In rest, sunt vorbe.

          ===

          Daca ati fi in carantina si nu ati putea sa va trimiteti elevul la Bac din aceasta cauza, ati mai gandi la fel?

          Daca propriul copil v-ar aduce virusul acasa de la examen si asta v-ar omori tatal in chinuri la ATI, ati mai gandi la fel?

          E usor sa fim principiali cand e vorba de pielea altuia.

    • O opinie avizata:
      „Ca să încheiem discuția cu bacul și evaluarea națională:
      Coaliția loazelor vrea să dăm Bacalaureatul, moca, la toată lumea! E clar ca bună ziua că s-a făcut o alianță a loazelor: între părinții elevilor loaze și profesorii loaze, adică profesorii care-s lideri de sindicat la FSLI. Acestei coaliții a loazelor nu-i convin examenele corecte, nu îi convin ierarhiile și lucrurile cinstite. Vor să trișeze și să o ia pe scurtătură. Să clarificăm, pentru că de fapt sunt trei paliere ale discuției:
      1) Palierul sănătății:
      Bac-ul este peste două luni, când după toate probabilitățile epidemia va fi scăzut semnificativ. Ministerul Educației e un minister capabil, o instituție puternică a statului român cu mii de angajați, nu vorbim de o dugheană. Acest minister poate să organizeze la milimetru toate măsurile pentru a diminua riscurile de contaminare. Dacă mergeți într-un supermarket vor fi mai mulți oameni pe metru pătrat decât într-o sală de clasă unde dau copiii examene. Deci din punct de vedere al sănătății, peste două luni, când epidemia va fi diminuată semnificativ, ministerul va putea organiza acest lucru impecabil.
      2) Palierul educațional:
      Dacă Bacalaureatul se dă tuturor pe baza mediilor de la clasă, portița aceasta va fi folosită de un număr uriaș de elevi, mai ales cei care au promovat cu chiu cu vai clasa a XII-a dar au picat în generațiile trecute și care conform legii au dreptul să se înscrie. Deci Bac-ul ar putea fi luat de foarte mulți care nu-l merită, cu consecințe grave.
      Să vă traduc ce este în spatele acestor interese ilegitime: în 2011 după ce am făcut primul Bac corect, cel cu camerele de luat vederi, numărul de studenți a scăzut drastic, iar universitățile private au pierdut 360 milioane de euro anual. Deci iată care sunt interesele: bani pentru mafioți, în locul interesului educațional al copiilor. Să nu vă mire că va fi o avalanșă de solicitări pentru ca bacalaureatul să fie acordat anul acesta pe baza mediilor de la clasă și nu pe baza unui examen corect.
      Este imperativ să se organizeze și evaluarea națională: în sistemul actual de admitere la liceu nu putem lăsa mediile de la clasă, despre care se știe că sunt umflate artificial, să distorsioneze ierarhia intrării la liceu. Mediile de la clasă sunt cam cu trei puncte peste mediile de la evaluarea națională, deci am avea o ierarhie total distorsionată la intrarea la liceu dacă am aplica mediile de la clasă. Iată altă mizerie care se poate întâmpla, iar toată această generație de copii va avea de suferit. Felicit Consiliul Național al Elevilor care a cerut organizarea.
      3) Palierul simbolic:
      Ați vazut vreodată fericirea din ochii unui copil care tocmai a luat bacalaureatul? În 2011 când am făcut primul Bac cinstit m-a oprit pe stradă o mămică. M-a luat în brațe cu lacrimi în ochi și mi-a spus: dle ministru, vă mulțumesc! Sunt dintr-o familie săracă, copilul meu a muncit, în sfârșit loazele cu bani nu mai iau Bac-ul, iar cei cinstiți îl iau.
      Am fost masacrat mediatic atunci și nu îmi pare rău, dar Bacalaureatul a devenit de atunci nu doar simbolul trecerii în viața de adult responsabil, dar și simbol al onestității într-o țară coruptă și într-o țară care suferea, și suferă în continuare, de corupție. Bacalaureatul serios îi învață pe copiii noștri să nu mai fure startul în viață, nu e doar o bucată de hârtie, e și un simbol. E primul lucru pe care un tânăr adult l-a realizat prin muncă și perseverență. Ei bine, eu nu vreau să luam elevilor dreptul la această mândrie din cauza unui nenorocit de virus pe care suntem pe cale să îl învingem. Nu trebuie să luăm șansa copiilor acestei țări să ne arate ce pot! Ați fi vrut ca cineva să ia șansa Nadiei să strălucească la Montreal sau Simonei la Wimbledon? Bacul este marele meci al vieții lor de până acum, să îl organizăm perfect! Suntem stat, nu cor de bocitoare!
      Putem să oferim această șansă copiilor și nu vreau ca peste ani să se spună despre tinerii generației 2020 că au un bacalaureat second-hand. Trebuie să ieșim din criză mai puternici, nu să fim un cor de bocitoare.
      O chestie în plus: de ce nu s-a făcut nici un fel de învățământ online?
      În 2011 am băgat în legea educației, ideea lui Mircea Miclea, că trebuie făcută și Biblioteca școlară virtuală, toate lecțiile online. Știți de ce nu s-a făcut? Pentru că în 9 ani de PSD informaticienii mafioți ai lui Ghiță nu s-au înțeles cu mafioții pesediști la șpăgi. Și să mă dea în judecată cineva dacă acest lucru nu este adevărat. Dar dacă ați votat PSD, ce să vă fac?”
      Danile Funeriu, FB.

        • Ca tot traieste d-nul Funeriu in strainatate, foarte, foarte aproape de Franta….asteptam opinia ,, avizata ” a distinsului fost ministru si despre anularea Bac-ului in acesta tara ( si in Olanda, si in Anglia, etc ..)
          Iar daca ne spune ca aici la noi nu se pot aplica masurile luate in alte tari, intr-o situatie cum este acesta pe care o traim, atunci nu NOI suntem vinovati ! sunt ei, toti cei care au condus acest Minister timp de 30 ani !

          • Nu comparați sistemul de învățământ din Olanda – aici locuiesc și am dat examene.- cu cel din România. În plus, admiterea la o facultate de aici nu înseamna că vei și termina, așa cum se întâmplă în România. Examenele sunt serioase, nu se trec pe bază de „proiecte”. Aud mereu de cazuri de absolvenți din Romania care vin aici plini de fițe și după prima sesiune se fâsâie și pleacă înapoi în România, după ce au tocat bani serioși de la părinți.

      • Nu se face invatamant on line si probabil nici nu se va mai face dupa pandemie.

        Cele mai multe cadre didactice sunt incompetente si on line ar scoate asta in evidenta.

        ===

        In Romania nu exista educatie, ci doar o mafie a educatiei organizata pe zone de influenta:
        – industria mediatiilor (nefiscalizate, evident)
        – grupul infractional organizat al manualelor scolare
        – grupul infractional organizat al culegerilor
        – Fratia primarii-directori de scoala, cu ramifcatii in mafia constructiilor

        Bac-ul si Evaluarea Nationala sunt pentru a sustine industria meditatiilor.
        Universitatile sunt pentru a rasplati favoruri politice.
        Gradinitiele si ciclul primar sunt pentru spagi si cadouri.

        Cine stie ceva:
        a) a invatat singur/singura
        b) a rezistat mestesugului de tampire al scolii Romanesti.

          • In primul rand trebuie sa recunoastem ca educatia nu mai poate fi reinviata.

            In al doilea rand trebuie sa intelegem ca statul in sine trebuie reformat, pentru a crea cererea de educatie. In prezent nu exista cerere si nicio masura de pe lume nu va crea cererea din nimic.

            In al treilea rand trenuie sa ne informam ce se intampla prin lume. Romania este complet rupta de restul Europei, nu stim nimic.

            In al patrulea rand, trebuie sa intelegem ca educatia nu mai are loc preponderent in scoala.

            ===

            Este un foarte bun moment sa oprim administrarea morfinei = examene nationale. Ele ne iofera iluzia ca se poate reforma educatia din interior. Aceasta autoamagire trebuie sa inceteze.

            Fara examene nationale, cu autonomie reala a unitatilor scolare dar cu un control drastic al giumbuslucurilor financiar-bugetare care ne fac sa traim copios pe seama generatiilor urmatoare, vom primi un dus rece.

            Nu poti sa fii imbuibat si sa vrei sa schimbi ceva. Cainele nu fuge de la macelarie.

  4. Laudabil demersul autorului, dar o vox clamantis in deserto; cand te uiti nu numai in Romania, unde nu avem asteptari, dar dar si in restul lumii occidentale, vezi ca asta e trendul, securitate (falsa?) cedata in schimbul libertatii, in cuvintele lui B Franklin. Peste tot scoala este cea la care s-a renuntat imediat, ca la ceva fara importanta reala. Desi s-a spus de la inceput ca tinerii sunt cel mai putin afectati. Dar nu lor le ducem noi grija, ci celor in varsta, votantii nostri dragi, care trebuie sa aiba noi dovezi de grija ce le-o purtam. Repet, nu doar in Romania.

  5. Bacalaureatul, ca orice examen, incearca sa dea o evaluare a competentelor intr-un sens limitat. Un examen de cateva ore, cu cateva subiecte, nu poate spune nici macar ce stie acel individ, daramite alte calitati gen creativitate, atentie, gandire laterala, si mai ales personalitate. Sa nu uitam ca la companiile mari, exista interviu tehnic si interviu de HR iar la companiile cu adevarat bune, adevaratul test e cel de HR.
    Din experienta mea, lucrand intr-un mediu unde se fac angajari „pe bune”, anume IT, rezultatele de pe diploma au putina valoare in practica. Vanatorii de note mari se vad de la o posta, sunt mediocri, suficienti, dar au o „calitate” care ii face cautati: sunt docili fata de superiori si foarte ambitiosi, in cazul lor, scoala a avut mai degraba un rezultat negativ, in ciuda aparentelor competente acumulate. Oamenii de genul acesta sunt buni pentru companii mari, sa acceada prin ierarhii, ambitia lor oarba si servilismul ii face numai buni de manageri, mai ales acolo unde (auto)disciplina e mai importanta decat creativitatea, Insa orice companie functioneaza pe o „talpa” de oameni entuziasti si performanti, pe care in general genul acesta de manageri tocilari ii sufoca. Pentru a rezolva problema, companiile mari cumpara constant startupuri, au nevoie de „sange” proaspat. Iar startupurile nu sunt facute de sefi de promotie ci mai degraba de oameni care nici nu termina facultatea: Steve Jobs, Bill Gates si Mark Zuckerberg sunt doar cateva nume care au renuntat la facultate.

    Azi, mai mult ca niciodata, cand companiile tind sa devina „flat”, cand exista incubatoare pentru startupuri care vor sa conecteze entuziamul si performanta direct la banii investitorilor fara „intermediari” de genul acesta, asa ca eu vad o problema cu tocilarii. Companiile „destepte” stiu sa evalueze dincolo de diplome, exista multi alti factori, poate mai importanti. Mari companii din IT nici nu mai cer diploma la angajare, dar cum spuneam, interviul de HR e mai important decat cel tehnic. Asa se intampla de ex. la Amazon, e celebra pentru interviurile de HR.

    La noi, companiile angajeaza ce apuca, e criza de personal si HR-ul e foarte permisiv, mai ales in IT. Mai adaugati ca la noi se cauta conformitatea, suntem centre low-cost unde nimeni nu se asteapta decat la executanti. Managerii sunt cei care dau din coate, inutil de obicei, lipsiti de viziune, dar au si ei o singura calitate: ii pun pe ceilalti la treaba. Ideile, conceptele, vin din strainatate de obicei, iar asta spune multe despre cine suntem noi de fapt.

    Ca si finalitate a sistemului de invatamant, ar trebui sa ne mutam atentia de pe competente catre performante. Competentele se pot pacali, sunt atatia „competenti” semi-analfabeti cu diplome si doctorate cumparate. De ce? Fiindca aceste competente se pot produce si evalua in circuit inchis: cel care acorda diploma, universitatea sau comisia de doctorat e si autoritatea care spune „da, domnule, asta stie”. Chiar daca ar fi integri, desi de multe ori nu sunt, institutile lor sunt de obicei greoaie si nu pot tine pasul cu dinamica unor domenii.
    Performanta e legata de un mediu concret. Intai lasi omul sa munceasca ( de ex. perioada de proba ) si vezi. Un om poate fi performant intr-un mediu si ne-performant in altul, fara nicio legatura cu diplomele si chiar experientele anterioare. Performanta ne mai spune si un lucru de care ducem atata lipsa: cine e omul potrivit la locul potrivit.

    • Bacul nu este un ingredient pentru HR. Sistemul educațional nu este menit doar să creeze resurse umane pentru companii – deși are și acest rol. Sistemul național de educație formează și cetățeni, face legături între generații, creează viitori profesioniști cu abilități mai profunde ce le vor permite să schimbe joburi, să facă alegeri importante în viață, să se conecteze cu oameni diferiți. Liceele și universitățile sunt experiențe de viață și de devenire umană, nu doar acumulări de skill-uri pentru producție. Dacă ne vom orienta sistemul educațional național pentru a-l satisface pe Jeff Bezos, vom eșua total.

      În România și pretutindeni, educația este o experiență umană decisivă pentru calitatea vieții, pentru responsabilitățile și impactul pe care îl va avea o persoană. Nu e cazul să imităm instabilitatea economică prin instabilitate școlară – dimpotrivă, e cazul să o compensăm.

  6. Devreme ce examenul nu este doar o simpla oferire de diploma ci o certificare de abilitați, devreme ce nu se poate asigura certificarea în condițiile date, examenul nu se poate tine pentru ca nu mai are conținut, nu mai are obiect. Orice modificare nu poate degrada calitatea certificării. Cei care vor diploma numai, în condiții precare de corectitudine, de fapt sunt pescuitorii în ape tulburi, instigatori la hoție, vor ca pupilii lor sa fie categorisiți pe nedrept la fel cu cei care au luat în alți ani, în mod corect, certificarea. Instigă la devalorizarea în timp a calității certificate, la dezorganizarea societății, induc la anarhie și la decăderea societății. Pentru binele lor individual sau de clan. Asa cum acordarea învățământului pe degeaba a dus la decăderea competentelor, la răspândirea plagiarismului, a incorectitudinii sub diferite forme mai benigne și mai maligne, si la studenți/elevi și la dascălii lor.

    • Miniusterul Educatiei mentine evaluarea si Bac-ul pentru ca profesorii sa ia mai departe bani din meditatii. Numai si numai despre asta e vorba.

      Exista parinti care fac meditatii de la gradinita (serios!) numai la romana si mate, pentru ca odrasla sa intre „la un liceu bun”. Realizati ce bani s-au strans din meditatii in asemenea cazuri?

      O situatie similara e si la Bac.

      Asemenea parinti au neglijat total restul materiilor numai si numai pentru materiile de examene. Au intretinut industria meditatiilor. Pe care o apara si doamna Anisie, pentru ca apara de fapt banii din meditatii ale colegilor ei profesori.

      Nu vor sa anuleze examenele nationale pentru ca pierd banii din meditatii.

  7. Pare destul de evident că fabricile de diplome șomează de când BAC-ul a redevenit relevant și anularea lui ar fi un nou prilej de a le relansa ( și de a pricopsi instituțiile statului, principalii beneficiari, cu o nouă generație de intelectuali). Dar oricum BAC-ul e doar o ultimă redută care va cădea și ea mai devreme sau mai târziu în lupta pentru completa masificare a învățământului, ceea ce va duce valoarea diplomei, oricare ar fi ea, sub valoarea hârtiei tipărite. Cum nu cred că ne putem opune acestui fenomen, poate e mai bine să îl ajutăm să se producă, pentru că pare că fără să ajungem la completa catastrofă și la înlocuirea sistemului de evaluare ( cu ce, habar n-am) lucrurile n-au cum să se îndrepte.

    • Examenul de admitere e sfant!
      De la gimnaziu pana la facultate.
      Prin examinare, institutiile de invatamant pot impune praguri valorice candidatilor, selectand pe cei mai valorosi dintre ei.
      BAC-ul si CAPACITATEA nu reflecta valoarea reala a elevului. Sunt doar simple instrumente de atestare a unei pregatiri scolare.
      Concursurile sunt adevaratele instrumente de masurare a valorii. Doar ele pot departaja pe cei buni cu-adevarat de restul turmei.

      Fabricile de diplome?! Desfiintate!!!!

    • Bac-ul e oricum irelevant. Chiar si daca e dat „pe bune””.

      Materia de liceu e catastrofala, nu foloseste la mai nimic.

      Importanta BAC-ului a fost exagerata (fiind folosit ca proba de admitere la facultate).

      De ce? Pentru meditatii, pentru culegeri etc. Bac-ul nu e nicio reduta, ci un prilej de incasat bani.

      ===

      Vorbim despre scolile din Romania, care nu au nici sapun la toaleta Unele nu au nici autorizatie sanitara de functionare. Toate astea se stiu. Anisie da raspunderea pe ministerul sanatatii, ministerul sanatatii intreaba ministerul educatiei si toti discuta cu primarii. De fapt dilueaza raspunderea pentru a nu fi nici unii vinovati de mortii in urma contaminarii din examene.

      Omoara copiii pentru bani – ca sa o spunem pe sleau.

      Dar a renunta la Bac inseamna pierderi de zeci de milioane de Eur din meditatii, culegeri, supravegheri etc.

      • Poate o fi venit și timpul pentru discuția asta. Da, într-o perspectivă strict funcțională, BAC-ul e irelevant. Dar dintr-o altă perspectivă, cine știe să scrie două pagini despre Hortensia Papadat Bengescu și să înmulțească două matrici poate învăța orice altceva. Cine nu, nu. E un joc cu mărgele de sticlă, de acord, dar nu am ce face în facultate cu cine nu e capabil să îl joace. În general cultura și civilizația sunt valori contextuale, acum două sute de ani probabil erai complet necioplit dacă nu știai să miști floreta, deși ocaziile de a o folosi în viața reală sunt destul de rare. Din punctul ăsta de vedere, BAC-ul încă este un filtru; așa cum ziceam, presiunea ete imensă și probabil va cădea și ăsta. Funcțional vorbind, patru clase încă sunt de ajuns pentru 50% din populație, faptul că ne ambiționăm să îi ducem pe toți în liceu ( și probabil în curând și în facultate) ține de iluziile iluminismului, ajunse într-o formă candidă în zilele noastre. Nu numai profesorii beneficiază de protecție socială în acest fel, ci și părinții, ai căror copii sunt „adunați de pe stradă” ca să nu „facă prostii”. Societatea s-a eliberat de multă muncă manuală și are nevoie să facă ceva cu timpul liber, nu? Dar acesta e un fenomen pe care nu îl putem stopa noi, pentru că e în toată lumea. Ar fi practic imposibil să impui doar 8 clase când toată lumea din jur face 12. Evident, numărul celor care înțeleg înmulțirea matricilor e același ca acum 100 de ani, dar cui îi pasă. Ce e însă fezabil e să încerci să păstrezi totuși meritocrația, cât s-o mai putea. ( la Automatică și Electronică încă se mai dau examene de admitere, în rest …. )

        • @Mihai Badici: Da, Automatica si Politehnica au avut si (inca) mai au standarde mai inalte decat se cere la BAC. Sunt si alte facultati care organizeaza examene de admitere. O fac pentru ca au nevoie de studenti cu anumite abilitati si cunostinte.

          Insa regula e fara examene de admitere. Pe baza de nota la BAC. si eventual …eseu.
          Adica …fara prea mari pretentii.

          PS: nu prea cred ca daca stii sa aduni 2 matrice vei reusi sa devii un bun inginer. Eu stiam candva sa revolv integrale cu sume Riemann, cu ochii inchisi. Habar nu aveam insa la ce folosesc integralele…

        • Examenele nationale sunt autoamagire.

          Ce s-ar schimba daca nu ar mai exista examenele nationale?

          Liceele ar fi nevoite sa-si faca propria lor politica de admitere, facultatile – la fel.

          La angajare, dupa cum s-a discutat mai sus, multe firme nici nu mai cer diplome, pentru ca nu conteaza.

          Fara examene, lumea nu ar mai alerga dupa diplome, ci dupa cunoastere. Cat se poate in RSR.

          ===

          Desigur, e nevoie si de alte masuri de acompnaiere, dar in esenta noi ne-am obisnuit cu eexamenele pana intr-atat inca nici nu mai vedem ca sunt inutile. Mai mult, punem eronat semnul egal intre ele si calitatea educatiei.

        • Da, aveti mare dreptate si din experienta mea traita la catedra este adevarat ceea ce explicati. Recent am trait experienta de a lucra cu tineri doctoranzi dar care nu stiau sa realizeze structura logica a unui text si mi -am dat seama ca au trecut prin liceu, facultate, doctorat la niveluri foarte joase ale mecanismelor de gandire proprie, analiza si sinteza asupra unor date si informatii de prelucrat la nivel superior.

  8. Am si eu cateva intrebari, dumneavoastra veti da examenele din sesiunea de vara fata in fata cu studentii? Mergeti la facultate in perioada asta si aveti cursuri cu studentii? Organizati fizic examenele de licenta cu studentii din anii terminali?

    • Standardele și provocările de comparabilitate pentru examenele de la un singur curs sau de la examenul de licentă sunt foarte diferite de examenele naționale. Nu vorbim despre un examen obișnuit aici, ci despre Bacalaureat.

      Pentru un curs universitar care are un singur evaluator, nota data online reflecta foarte bine ierearhia competentelor. Daca vorbim insa de o evaluare realizata cu mii de evaluatori (profesorii de clasa), comparabilitatea națională nu poate fi realizata prin note date de profesori individuali dupa standardele fiecăruia.

      Mizele pentru Bac și pentru evaluarea națională sunt mult mai mari decât pentru susținerea licenței – deoarece ele sunt placa turnanta ale admiterilor in licee si universitati, certificarea unor competente la nivel național. Cred ca nu putem sa le abandonam pur si simplu. Trebuie sa le ajustăm, să facem exceptii unde este nevoie, sa gasim soluții imperfecte – dar nu sa renuntam.

  9. Sanatatea si viata primeaza.

    Chiar daca acest lucru ar conduce la diverse presupuse inechitati – si subliniez ca sunt presupuse.

    A trimite elevii in masa la examene intr-o retea scolara in care nu exista nici sapun la toalete este pur si simplu o crima.

    Nu are niciun sens discutia in jurul echitatii sau inechitatii anularii examenelor nationale. Problema este exclusiv cantonata in sanatatea publica.

    Unitatile scolare sunt in ultimul hal, multe nu au de fapt nici autorizatie sanitar-veterinara. Supraveghetorii vor sta in aceeasi sala cu elevii, vor respira acelasi aer ore in sir. In conditiile in care chiar si masca ffp3 are o eficienta de sub 90%.

    Nu stim nimic despre virus, de fapt. Cum vom mai trai daca vom afla ca el afecteaza fecunditatea, sau functia renala de exemplu – iar noi am trimis elevii cu buna stiinta la imbolnavire in masa?

    ===

    Il intreb pe autor: presupunand ca ar avea un copil ce va merge la examenul de Bac si ca respectivul copil il va imbolnavi pe dumnealui sau sotia cu coronavirus, ucigandu-l, ce valoarea ar mai avea toata discutia?

    Este usor sa vorbesti la general, sa stai la TV cu o bere in mana si sa numeri mortii, iar apoi sa filosofezi despre egalitate.

    Dar daca printre mortii aceia se afla tatal tau, mama ta, sotia sau sotul, lucrurile se schimba radical.

    • Daca nu exista sapun la toaleta, nu exista nici sars2.
      Fiti consecvent, nu e o boala de nasul nostru, ca si educatia. O mimam ca altfel ar fi aiurea, se moare si se invata peste tot si la noi nimic! Ce fac corpul profesoral si cel administrativ, nimic, nu se poate.

      Oricum e un deliciu sa vad cum se schimba parerea oamenilor pusi sa aleaga intre dreptul la viata si prezervarea modului de viata (nu are legatura cu ce ati spus). Daca e vorba de tineri si urmeaza sa mearga la razboi, e clar ca modul de viata primeaza; acum daca-i invers, mda, viata e absoluta ca pe ea „se cladesc” toate celelalte drepturi. Good try cu reactiile oculte pe care le-ar putea avea in corpurile tinere.

    • Sănătatea publică este un criteriu esențial. Totuși, nu putem desființa toate instituțiile până când trece (cum? când?) pandemia. Trebuie să ne adaptăm și să păstrăm instituțiile esențiale și momentele critice pentru funcționarea țării. Cred ca evaluările naționale sunt piloni ai sistemului educațional și trebuie să le ajustăm astfel încât să meargă. Daca le abandonăm, vom plăti costurile la nivel national timp de ani de zile în care vom vedea destructurarea sistemului educațional prin pierderea reperelor.

      Inechitățile nu sunt presupuse, sunt cunoscute și chiar banale. Notele măsoară nivelul elevului în clasă, nu nivelul clasei. Tocmai din acest motiv sunt necesare, în momentele cheie ale parcursului educațional, examenele nationale.

      • Bun, atunci sa lasam sa fie omorati oamenii de dragul unui examen fara sens.

        Aici nu vorbim despre „”insitutii esentiale”” ci despre examene fara niciun sens. Nu sustine nimeni sa se desfiinteze scoala (de parca ar mai conta oricum_.

        Daca v-ar aduce copilul acasa virusul si acesta v-ar omora mama sau sotia, v-ati mentine punctul de vedere?

        In fata tastaturii ai alte idei decat in fata sicriului.

        ===

        Ce costuri vom plati daca nu se sustine evaluarea nationala sau Bacul?

        Serios, ce s-ar intampla? Am avea tineri mai slab pregatiti decat sunt acum? Credeti ca este posibil asa ceva?

  10. Foarte bine punctat in articol diferenta enorma intre modul de notare intre diverse licee, diferenta care face ca un 9 intr-un liceu sa isnemne mai putine comptente si abilitati decat un 7 in alt liceu. Si va dau un exemplu concret. La colegiul Mihai Viteazul din Bucuresti (liceu de top de altfell) copii care au itrat cu 9.90+ in liceu au acum medii de 8+ sau 9+, in conditiile in care exigenta este ridicat si mai mult, sunt profesori care prin modul d enotare isi bat joc ewfectiv de elevi (note puse din burta in ultima ora de care elevii habar nu au doar pentru a strica media, ascultare din lectii viitoare si acordare unei note mci evident pentru ca elevul nu a stiut, teste cu un numar mare de subiecte care nu pot rezolvate fizic in timpul acordat), iar daca ridic problema in sedinte ti se spune ca un 7 la profesorul X insemana de fapt 9-uite ca prin propunerea unora de a anula BAC-ul acel 7 insemana 7 si ar afecta viitorul unor copii care la momentul respeectiv stiau ca altele sunt regulile.
    Asta in timp ce la licee de mijloc, ca Matei Basarab sau Elena Cuza din Bucuresti spre exemplu, elevi intati cu 8+ sau 9 ajung sa termine cu 9.80-9.90 pentru ca exigentele sunt mult mai scazute, notele se dau usor. La BAC insa,, daca ne uitam in anii anteriori, vedem clar ca nota de BAC in astfel de licee este mai mica decat media anilor. De ce trebuie sa fie dezavantajati atunci elevii care au ales un liceu bun unde si exigenta este mai ridicata dar mai au ghinnion si de unii profesori care nu au ce cauta in invatamant, mai ales la materii secundare din afara celor ale profilului? Ar fi fost normala aceasta echivalare daca de-a lungul liceului notarea s-ar fi facut pe aceleasi subiecte, asa insa insemana doar avantajarea celor mai slabi si dezavantajareaelevilor buni. Cati elevi de la un liceu mediu dar care au medii de 9/80+ au participat cu rezultate la competetii internatonale de robotica spre exemplu?de ce acesti elevi sa li se fure munca si sa fie data celor care doar au avut noroc de un liceu cu profesori mai putin exigenti si prin coparatie cu restul clasei au fost putin mai buni, si sa ajung atfel sa ia locul la fqacultate unor elevi care prin absolut sunt mai buni, atat la universitatile din tara (daca BAC-ul nu se da, de ce admiterea ar fi sigur sa se dea, nu mai bine intram pe baza mediei anilor d eliceu?), cat si in afara unde se cer note mari , de 9.50+ la BAC?

    • Viata primeaza.

      La ce mai foloseste un examen, daca iti omori parintii si bunicii?

      E usor sa teoretizezi, dar hai sa luam cazul Dvs.

      Daca in urma examenului copilul aduce acasa virusul si va omoara sotia sau mama, veti fi fericit ca a luat o nota mare la Bac?

    • In ultimii 30 de ani, invatamantul de la noi a avut parte numai de reforme paguboase si de rezultate tot mai slabe. Apoi prea putine lucruri au evoluat din perioada socialista. Clase cu elevi prea multi, de multe ori in doua schimburi, materiale didactice slabe si invechite, manuale stufoase, metode axate prea mult pe memorie. Criterii de evaluare ale elevilor si studentilor subiective si unele prea dure, altele ca merge si asa, ar trebui sa fie clare si precise. Fiecare ministru a vrut sa se arate cat mai grozav si a venit cu tot felul de ineptii. Nu a existat o continuitate de la un ministru la altul si de la o guvernare la alta. Pe strategia Romania educata s-a depus un colb gros. Din partea mea, consider ca atat la gimnaziu cat si la liceu, ar conta media celor patru ani de carte, care arata ce efort s-a depus, cata bunavointa. Acestea se pot adauga la nota finala de bac sau admitere liceu. Stiu ca un elev nu poate fii bun la toate disciplinele dar macar se va vedea ca a incercat. Ceea ce avem acum ca evaluare, este o chestie superficiala si explica explozia fabricilor de diplome si a analfabetismului functional. Nu mai spun ce doctori avem in diferite discipline, de nu stii daca sa razi sau sa plangi.

      • Perfect de acord.

        Obsesia pentru examenele nationale a condus la ignorarea unor discipline esentiale pentru viata omului. Ce pretentii sa avem sa stie oamenii cum sa se poarte in pandemie, cand biologia e considerata „neesentiala”?

        Elevii au fost invatati sa depuna eforturi numai la materiile de examen (care au capatat si nedreptul epitet de „”esentiale””).

        Am ajuns cu totii sa fim orbiti de examene fara sens, pana intr-acolo incat suntem dispusi sa riscam viata copiilor, a parintilor si a bunicilor pentru ele. Desi stim bine ca nu conteaza.

        Este de discutat cum ar fi mai bine sa fie facuta evaluarea (eu sustin ca fiecare liceu sa si faca propriul sistem de evaluare iar examenele sa nu mai conteze decat 10% maxim).

        Acum insa nu e vorba despre educatie ci despre sanatatea publica.

        Toata lumea se face ca nu vede ca scolile nu pot sa asigure protectia. Nu au putut ele spitalele.

        • Vedeți, ar fi bine ca fiecare liceu să aibă propriul sistem de evaluare, dar lucrul ăsta pare imposibil în sistemul de stat. Pentru că după asta universitățile, la rândul lor, vor lua de bune rezultatele liceelor. Desigur, nu contează cine se duce la o universitate proastă, oricum sunt locuri pentru toți, exceptând, că, după aceea, în instituțiile de stat stupizii vor fi și mai stupizi, pentru că acolo cu adevărat contează numai diploma. Ceea ce ziceți dvs e fezabil, cu condiția să schimbăm mai înțâi statul. Lucru cu care sunt de acord, însă din păcate o să dureze, și cât durează trăim în ăsta… Învățământ privat de calitate în România nu poate exista fără o clasă medie puternică ( surprinzător, costă, au simțit pe pielea lor toți cei care au încercat, inclusiv cu grădinițe private. Cu taxele de la Spiru nu poți face decât învățământ ca la Spiru). Și o clasă medie debilă ca cea de acum nu poate să-și permită nici să trimită junii la Paris, cum își permiteau tombaterele de acum 200 de ani :) Așa că vrând-nevrând, o să trebuiască să mai tragem de sistemul ăsta 10-20 de ani, realist vorbind, timp în care trebuie să găsim soluții de a completa acasă ceea ce lipsește la școală sau de a corecta ceea ce e greșit… Asta e situația…

  11. Fie si numai pentru a concretiza cuvintele din text este absolut necesara o regindire a tuturor formelor de invataminit din Romania si a tuturor examenelor ce compun sau fac parte din modalitatea de invatare .Nici nu putem aduce laolalta elevii si nici nu putem sa obligam purtatea unor masti asa cum se poate face daca mergi intr-o simpla plimbare prin oras . Libertatea mintii noastre, are evidenta legatura cu reactiile ce se pot declansa in cazul fiecarui elev , student ,etc ,atunci cind este cu – masca pe figura- in fata colii albe de hirtie si a textului ce trebuie scris pe aceasta coala . Pentru aceasta unica perioada (sa speram ca asa va fi )este corect , cred doar eu , ca asimilarea unor note (pina la urma si ele reprezinta nivelul de cunoastere al fiecaruia) sa fie acceptata si bacalaureatul sa fie pentru moment eliminat ca modalitate de notare a elevului . In definitiv , nu strica o minima relaxare ce poate produce mutatii pozitive (sa nu fim prapastiosi )si cine stie poate dorinta de a invata va fi in crestere in urma unei astfel de masuri de moment . Sa nu raminem inchisi in propria- colivie- si nici sa nu ne ascundem -capul in nisip- precum strutul si cum incercarea – moarte nu are – sa ne eliberam de vechile – metehne – ce apartin altor timpuri si curajosi precum Ulise (cel din Itaca ) sa aducem- Calul Troian – in cetatea presupus inexpugnabila a invatamintului romanesc si sa iesim astfel din vechile tipare ce ne-au amarit existenta atita amar de vreme .

    • Regandirea ar trebui sa inceapa prin arestari masive si amenzi uriase.

      Educatia din Romania este la cheremul unor grupari organizate care au determinat o organizare a sa ce le muta banii din buget in buzunar.

      ===

      Din acest motiv foarte multe lucruri sunt ascunse, cu concursul directiunilor scolilor si a inspectoratelor. Scolile sunt lipsite de orice igiena, au fost construite sali de sport uriase fara sens in curtile lor, dar nu au sapun la toaleta. Cele mai multe web-site-uri sunt mincinoase, regulamentele scolare sunt construite pentru a nu permite niciun fel de control din partea cuiva.

      Educatia romaneasca este o mafie si nimic altceva. Acum, aceasta mafie omoara de dragul banilor lor.

      Stiu bine, in frunte cu ministra Anisie, ca elevii vor aduce virusul acasa, ceea ce va omori parinti si bunici. Stiu ca vor fi morti in urma acestei hotarari. Dar nu le pasa, lor le pasa doar de banii lor. Se folosesc de parintii inconstienti pentru a se acoperi.

    • Mai sunt săptămâni în care elevii se pot obișnui cu purtatul măștii. Probabil va trebui să ne obișnuim cu toții, oricum, pentru lunile care urmează. Este un discomfort, nu o tragedie. Nu cred că masca este chiar un obstacol de netrecut în calea concentrării.

      Desigur, examenele sunt stresante și dificile – așa au fost întotdeauna și așa vor fi și acum. Dar Bacalaureatul a mai fost organizat în România, și va putea fi organizat și acum, cu distanțare socială. Este o problemă de reorganizare cantitativă, nu necesită o știință cu totul specială sau resurse cu totul extraordinare.

      • Va invit sa o faceti. Puneti masca pe figura si mergeti la un examen despre care stiti ca va decide viata.

        Sau mergeti intr-un spital cu COVID, voluntar, daca e asa simplu.

        E usor sa primesti doua bice la f,,, altuia.

        ===

        Va fi cu totul alta situatie anul viitor. Epidemia este de abia la inceput in Romania, este absurd sa risti reinflamarea sa, doar pentru examene despre care oricine stie ca nu au nicio importanta pentru cunostere, de fapt pentru mai nimic.

        Epidemia se va opri de la sine cand contaminarea populatiei va atinge 70-80%. S-a aplatizat curba pentru a permite sistemului de sanatate sa trateze cazurile grave.

        Problema principala – dincolo de morti din familiile celor care vor da examenele acestea – este ca vor conduce la multiplicarea focarelor fix in mijlocul evolutiei epidemiei. Va fi imposibil sa derulezi anchete epidemilogice dupa aceste examene.

  12. Sa fim seriosi, ce relevanta mai are bacalaureatul in 2020? La angajare nu il cere nimeni, este util doar la admiterea la facultate sau la scoli postliceale. Domnul profesor deplange faptul ca universitatile nu vor mai putea face diferența intre elevi în funcție de competențe. Dar uita ca facultatile serioase organizeaza examene de admitere. Chiar si la facultatea unde domnul profesor preda, Facultatea de Automatica si Calculatoare, specializarea Calculatoare, se organizeaza examen de admitere. In final domnul profesor ar trebuie sa ne explice si de ce s-a renuntat la examenul la fizica la Facultatea de Automatica si Calculatoare, inlocuindu-se cu un examen mai simplist la informatica, neglijand faptul ca cel putin 40% din materii sunt legate de fizica aplicata. Oare nu cumva s-a scazut aceasta cerinta si acest standard pentru a ingrosa numarul de studenti care sunt admisi in special la locurile cu taxa care nu s-au mai ocupat in ultimii ani? Sa nu cadem in iluzia ca matematica si fizica nu sunt necesare in viitorul luminos al aplicatiilor informatice, deoarece toate acestea sunt necesare pentru a studia ultimele tendinte din domeniu. De exemplu aprofundarea si intelegerea retelelor neurale si a inteligentei artificiale (care in acest moment reprezinta viitorul) este conditionata de aplicarea matematicilor moderne si a unor diversi operatori care sunt utilizati in fizica. Fara o pregatire temeinica care implica fizica si matematica, orice programator din aceste timpuri devine cel mult un tehnician.

    • A minimaliza acest examen de bacalaureat arata in fapt cata importanta si valoare mai dam scolii. Se putea da la inceput de septembrie, examenul de facultate la inceput de octombrie si an universitar sa inceapa la 1 noiembrie, odata cu cei de la masterat. Acum putine facultati mai dau examene de admitere, majoritatea un test si restul este chestie de dosar. Daca ar fi examene riguroase, ar scadea numarul de studenti la jumatate si profesorii universitari si scolile doctorale ar soma sau ar trebui sema se pensioneze la 65 de ani si nu la 70 cu prelungire.

    • Este ușor să eliminăm standarde și provocări, foarte greu să revenim la ele. Mai comod, mai plăcut să fie totul simplu. Orice sistem de educație se bazează pe tipuri diferite de învățare, pe competențe diferite, pe evaluări multiple – note în clasă, evaluări naționale, concursuri și examene de admitere. Este ca un ecosistem în care fiecare componentă are un alt rost. Nu sunt interschimbabile și nu pot fi eliminate fără distorsiuni grave.

      Sigur, e simplu sa spunem că educația nu contează, că toată lumea e coruptă etc. O poveste care stârnește o indignare plăcută, un sentiment justițiar poate. Aceste afirmatii însă sunt pur și simple false. Educația contează pentru o viață mai bună și pentru dezvoltarea socială, în România și pretutindei. Numărul de clase absolvite – un indicator elementar și aproximativ al educației – prezice statistic aproape orice este valoros în orice societate, de la situația econommică, la starea de sănătate și la speranța de viață.

      Calitatea educației primite amplifică efectul cantității – de aceea o organizare stabilă și predictibilă a sistemului școlar este esențială. Nu tot ce învață copiii are sens pentru orice observator, dar parcurgerea sistemului dezvoltă, cu intensități diferite, capacitățile intelectuale, emoționale și sociale. Sistemul educațional nu este perfect, nu este menit să îmi placă mie sau dvs., dar are o logică în ansamblul său – iar predictibilitatea este cheie.

      Elevii, părinții și profesorii știu că se pregătesc pentru evaluarea națională și pentru Bac de ani de zile. Nu de 2 luni. Nu este o surpriză. În fiecare an sunt aceste evaluări care dau direcție și sens întregului sistem. Dacă le stricăm acum, daunele pot fi ireparabile.

  13. A renunta la examena intr-un an nu poate decat conduce la renuntarea si pe viitor (se vor gasi vesnic scuze, ca e cald, ca sunt lacuste, ca ploua, interesele din spate au fost deja in buna parte enumerate). In plus mai este si interesul parintilor care au dat spagi, au platit meditatii cu profesorii din scoala si evident ar fi fericiti sa-si valorifice investitia la maxim….) Ma amuza cat de „speriati” sunt parintii ca intra copii la examene si se contamineaza. Dar mizeria nu era si inainte? Chiar in anul asta se inchideaau scoli din cauza gripei obisnuite, in Bucuresti. Care btw afecteaza mai mult copii decat covidu’ lu’ liliac. Ca sa nu vorbim de scolile in care cazi in WC-ul din curte. Scolile sunt la fel de sigure sau nesigure ca si spitalele mioritice. Risti ceva, dar nici nu poti sa nu te duci daca e cazul. Iar la examene e cazul, pentru ca astea au ramas una din putinele sanse de evaluare reala. Si e important si pentru copii si pentru parinti sa stie ce pot. Altfel in urmatoarele decade vom ajunge garantat o tara de idioti plini de ifose si frustrari. A sacrifica pentru interesul de moment viitorul e pur si simplu inconstienta. Din pacate aceasta inconstienta a guvernat in Ro in ultima vreme si rezultatele se vad. Ne inghesuim sa culegem sparanghel …

    • Cei care motiveaza inutilitatea Bacalaureatului sint adeptii scolii „Abramburica” Ori a fabricilor de diplome si doctorate.

  14. Doamna Anisie a spus clar ca nu asculta decat parerile celor care vor mentinerea in acest an a examenelor nationale.

    Adica nu o intereseaza nico alta parere in afara de cea a domniei sale. Oricine e de alta parere, nu e ascultat – declaratia de la DIGI 24.

    Atunci ma intreb – de ce mai avem consultari publice?! Doar ca sa ne facem ca facem?!

    Care mai e deosebirea fata de perioada Dragnea atunci?

    ===

    Dumneaei a spus ca oricum decizia e deja luata. Adica toti cetatenii Romaniei sunt niste papagali, parerea lor nu conteaza.

    Nu conteaza nici parerea epidemiologilor, nici situatia evidenta a mizeriei din scoli. Toate astea nu au nicio importanta pentru doamna ministru.

    De prisos sa spun ca de la doamna Anisie nu am auzit nimic cu cap si coada. Doar „vom vedea”, „ne von consulta”. Poate la remaniere o vedem prim-ministru, pentru ca avem experienta cu doamna Dancila.

    Sper insa sa aiba un copil care da evaluarea nationala sau Bac-ul si care sta impreuna cu bunicii.

  15. pentru ca nu stim destule despre virus si nici nu putem estima cat va dura pandemia, se poate lua in calcul solutii de sustinere a examenelor in conditii de distantare maxima si riscuri minime; de exemplu s-ar putea opta numai pentru proba orala, cu un numar suficient de mare de subiecte aleatorii si sustinere pe intreaga durata a verii;
    teoretic; sau in alta tara;
    intre timp poate mai bine ne gandim la ce foloseste bac-ul; poate la satisfactia si simbolica invocate de dl.Funeriu; poate si la stimularea motivationala de dinainte; numai ca scopul scolii nu ar trebui sa se limiteze doar la a face scoala de dragul de a performa in scoala; sau daca vrem sa scoatem in evidenta performante, atunci sa scrie pe diploma de bac despre ce si in ce masura are sau nu Xulescu vizibile inclinatii: competente practice sau analitice, sport, arte, IT, tehnologie, fenomene fizice, retorica, filosofie, stiinte sociale si medicale, cunoastere enciclopedica;
    ba chiar obligatoriu si un profil psihologic bine conturat pe indelungata durata a scolarizarii;
    si posibilitati de upgradari ulterioare;

  16. Am asistat in autobuz la diverse conversatii ale elevilor de liceu, si cred ca la BAC se copiaza in felul urmator. Un elev reuseste sa faca poze cumva la subiecte, le transmite mai departe retelei, iar mai apoi un alt fost elev sau student le rezolva in timp scurt. La cat de usoare sunt subiectele, ele pot fi rezolvate si in 10 minute de catre cineva care a invatat. Mai apoi ele sunt dictate folosind sisteme de copiat moderne, utilizand casti in ureche care sunt minuscule si nu pot fi observate. La o simpla cautare pe internet a cuvintelor „sisteme de copiat” veti gasi o intreaga industrie de site-uri care ofera suport pentru astfel de evenimente. In acest fel este fraudat BAC-ul indestructibil al d-lui Funeriu, cu complicitatea ministerului care nu blocheaza retelele mobile in vecinatatea scolilor, cu modificarea legilor in vigoare care nu permit acest lucru deocamdata. Intr-un fel sau altul, elevii slabi reusesc intotdeauna sa isi fure caciula. Complicitatea merge mai departe, ati auzit vreun interviu despre aceste probleme in presa?

  17. Observ prin comentarii mai multe referiri la dl D Funeriu. Pentru că nu îndrăznesc să spun că bate câmpii cu grație, am să zic doar că în repetate rânduri domnia-sa a spus „lucruri trăznite”.

    Desigur, nu mă refer la amănunte precum omisiunea de a-l întreba pe tatăl domniei-sale câd anume se pune virgulă înaintea conjuncției „sau” și când nu, ci la repetatele nemulțumiri exprimate la adresa învățământului, domeniu pe care l-a administrat în România timp de trei ani. Desigur, securizarea examenelor de Bacalaureat este un merit incontestabil. Dar…

    Repetatele referiri la instituțiile de învățământ românești, cu precădere la cele având capital privat, ca la „fabrici de diplome” este descalificant pentru domnia-sa și păgubos pentru întreg învățământul românesc. A condus Educația! Dacă nu a reformat-o îndeajuns, demn este să vorbească despre asta cu modestie și reținere.

    În cazul în care cineva dorește să critice ARACIP, ori ARACIS, apoi la acestea trebuie să se refere. Altminteri, metafora „fabrici de diplome” este o inepție, dacă nu este explicată. Este vorba cumva despre locul în care sunt tipărite?! Ori la forma de capital?! Unele dintre cele mai prestigioase universități din lume au capital privat. Forma de capital a instituției nu poate constitui, așadar, o explicație.

    Dacă se referă la taxe, aproape toate universitățile din România (publice și private) au atât locuri finanțate de la bugetul de stat, cât și locuri finanțate prin taxe. Or, dacă se referă la contracte/proiecte de cercetare care aduc bani instituțiilor de învățământ, acest lucru este cât se poate de firesc. În cazul în care nu a predat la universități care percep taxe, dl D. Funeriu îl poat eîntreba pe tatăl domniei-sale, I. Funeriu, cum stau lucrurile la universitatea la care este profesor dânsul.

    Iar, dacă referirea d-lui D. Funeriu este la învățământul la distanță, atunci răul pe care face este imens. Tocmai acum, în condițiile de izolare, învățământul la distanță pe care cu o ironie stupidă și ipocrită l-a numit „jocuri la calculator cu X și 0”, deși este dezvoltat în Franța mai mult decât în România (iar dânsul știe foarte bine asta), reprezintă un mijloc de învățare către care se îndreaptă un număr imens de elevi și studenți din întreaga lume.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Razvan Rughinis
Razvan Rughinis
Răzvan Rughiniș este profesor în Universitatea Politehnica din București, Facultatea de Automatică și Calculatoare, și co-fondatorul programului de dezvoltare de noi produse digitale Innovation Labs.

Colectia Contributors.ro

Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

“Tradiţia” Sf Andrei, moaştele lui Eminescu şi cruciadele IPS Teodosie Tomitanul

Arhiepiscopul Teodosie de Constanţa, acest Radu Mazăre al BOR, se agită periodic pentru organizarea câte unui carnaval televizabil, în bunul obicei local....

Netflix, Sir David Attenborough și morsele care se „sinucid” din cauza încălzirii globale – Un nou exemplu de fake news și manipulare climatică

Pentru a șoca și manipula cu succes opinia publică naivă și mai puțin informată, o parte a mass mediei recurge la ceea...

… drumul spre iad al Papei Francis

... si-atunci aveti a ma ierta daca nu voi discuta acum nici alegerile din Romania sau din Statele Unite, nici Ziua Recunostintei,...

Țara noastră în termeni de destin*

In interviurile pe care le-am făcut în marginea recentului dialog epistolar cu Andrei Pleșu intitulat Despre destin, am fost întrebat în câteva...

The Winter Is Coming

Am scris despre Karabah! Da, da. Nu e nicio glumă: în 2005 am făcut o lucrare de master pe tema războaielor din...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.