vineri, martie 28, 2025

Nahicevan, exclava azeră care ar putea cauza noi probleme Armeniei sau cum Turcia își sporește influența în Caucaz

O republică autonomă din cadrul Azerbaidjanului, puțin cunoscută la nivel internațional este o altă consecință a politicii „divide et impera” a regimului stalinist. După ce a recăpătat controlul asupra regiunii Nagorno-Karabah, Baku nu ezită să-și exprime dorința pentru o legătură directă cu Nahicevan, exclava sa, intenție ce complică relațiile cu UE și partenerii occidentali.


Autori: Laurențiu Pleșca și Cristian Bolotnicov

Această exclavă mărginită de Armenia la nord și est, Iran la sud și vest și Turcia la vest, Republica Autonomă Nahicevan este amplasată într-o zonă predominant muntoasă, cu excepția câmpiilor din vest și sud-vest. Are o populație de 461.500 locuitori, în mare parte azeri și o suprafață de 5,502.75 km2. Fiind parte integrantă a Azerbaidjanului, țară curtată de UE și alte state din Europa, printre care și R. Moldova, pentru resursele sale energetice, evoluțiile din zonă nu pot trece neobservate. Care e trecutul regiunii și ce-i poate rezerva viitorul, aflați din articolul ce urmează.

Poziționarea Republicii Autonome Nahicevan în cadrul Azerbaidjanului. Sursă: Wikipedia

Unul din cele mai vechi orașe

Denumirea regiunii vine de la capitala țării, Nahichevan, fondată în jurul anului 1.500 î.Hr, fiind unul din cele mai vechi orașe din zonă.

În vremurile lui Alexandru cel Mare era numit Naxuana, iar în limba armeană este numit Naxcawan. De altfel, pentru armeni denumirea regiunii și a orașului e legată de povestea biblică „Arca lui Noe”, întrucât etimologic, în limba armeană se traduce ca „locul primilor descendenți”, adică unde au debarcat supraviețuitorii marelui potop, după ce au ajuns pe muntele Ararat.

Ca și alte regiuni din zona Caucazului, a trecut prin stăpânirea Persiei, Romei, Armeniei, Mongoliei și a Turciei, până a ajunge să fie parte a Rusiei, din 1828. Zona a fost în ultimele secole, una predominant azeră. Astfel, unele surse menționează faptul că, spre anul 1914, populația armeană scăzuse cu 40%, în timp ce numărul azerilor din regiune crescuse cu 60%.

Haosul și Revoluția din 1917 nu a făcut excepție nici pentru regiunea Nahicevan, care a fost scena unor lupte și epurări sângeroase între armeni și azeri, care-i disputau apartenența. În 1918, regiunea a fost ocupată de trupele otomane care s-au dedat masacrelor, în jur de 10.000 de armeni căzând victime acestor acțiuni. Otomanii s-au retras ulterior, în zonă venind trupele britanice.

Sovietizarea

La venirea sovieticilor în zonă, Republicile democratice ale Armeniei și Azerbaidjanului continuau să se lupte pentru dominație în regiune. În iulie 1920, Armata Roșie a invadat zona și a ocupat-o. A fost declarată Republica Autonomă Sovietică Socialistă Nahicevan, care la rândul ei, stabilea „legături strânse” cu RSS Azeră.

În încercarea de a obține sprijin politic, liderii bolșevici ai Armeniei au promis o integrare a regiunilor Nahicevan, Karabahului de Munte și Zangezur în cadrul RSS Armene, fiind la un moment dat sprijiniți de Lenin și liderii bolșevici de la Baku.

Cu toate acestea, sovieticii au organizat un referendum în 1921, în care 90% din populația Nahicevanului a votat pentru rămânerea în componența RSS Azere. Rezultatul a fost confirmat prin tratatul din 16 martie 1921 dintre Turcia și Rusia Sovietică. Începând cu 1924, a devenit o republică autonomă în cadrul RSS Azere, în componența URSS.

În perioada sovietică, populația azeră a regiunii a continuat să crească constant, în timp ce minoritatea armeană a scăzut de la 15% în 1926 la 1,4% în 1979.

La 20 ianuarie 1990, Sovietul Suprem al RASS Nahicevan a votat declarația de separare față de URSS și integrare în componența Azerbaidjanului. Același Soviet Suprem îl va alege pe Ilham Aliyev, viitorul președinte al Azerbaidjanului independent, în funcția de lider la regiunii.

Astfel, destrămarea colosului sovietic, a lăsat regiunea parte a Azerbaidjanului independent, supusă mai multor blocade din partea Armeniei începând cu anii 1980 și încetând la jumătate anilor 1990.

Importanța actuală

Revenind la prezent, reactivarea problemei exclavei Nahicevan a apărut din nou în spațiul public, desigur după ce Azerbaidjanul i-a învins pe luptătorii din regiunea separatistă Nagorno-Karabah. Dar mai ales, în urma vizitei Președintelui turc Recep Tayyip Erdogan în regiune. Acesta, la invitația președintelui Azerbaijanului a făcut o declarație în care a subliniat importanța unui coridor care să învecineze Turcia și Azerbaijan sugerând că, fără sprijinul Armeniei, acesta ar putea traversa Iranul. Desigur că această mișcare a stârnit discuții despre implicațiile geopolitice și tensiunile din regiunea Caucazului de Sud.

Totuși, acest mic teritoriu are, într-adevăr o mică graniță cu Turcia. Prin urmare, dacă Azerbaidjanul reușește să reducă diviziunea dintre partea continentală și acest teritoriu deconectat, ar stabili o legătură directă pentru ca Turcia să aibă acces la Marea Caspică în est. În același timp, Azerbaidjanul ar obține o legătură directă cu Turcia, ceea ce i-ar permite accesul la Marea Neagră, Marea Mediterană și Europa.

Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, și-a exprimat, de asemenea, interesul pentru crearea unui coridor terestru prin Armenia, care să lege țara sa de Turcia. Această ambiție este înrădăcinată în peisajul geopolitic istoric al regiunii, deoarece regiunea Nakhchivan este în prezent separată de partea continentală a Azerbaidjanului.

Desigur că Armenia și-a exprimat îngrijorarea cu privire la aceste evoluții, temându-se că un astfel de coridor ar putea duce la noi pierderi teritoriale. Armenia a acuzat, de asemenea, Azerbaidjanul că subminează procesul de pace și că nu implementează pe deplin acordurile legate de regiune. Doar în ultimele zile, peste 100 mii de armeni au părăsit Nagorno-Karabah, recent cucerit de Azerbaijan, notează The Guardian.

Crearea coridorului Zangezur

Coridorul Zangezur este o rută terestră și feroviară propusă, care ar stabili legături directe între Republica Autonomă Nakhchivan din Azerbaidjan și alte regiuni azere. Acest coridor este considerat un proiect de infrastructură esențial care ar putea consolida legăturile dintre Turcia și Azerbaidjan.

De altfel, președintele turc, Erdogan ca de fiecare dată dorește ca Turcia să domine regiunea Mării Negre și Caspice și și-ar dori cu ardoare tranformarea rutelor de transport Zangezur și Lachin (care fac legătura între Karabah și Armenia) în „coridoare ale păcii”, dar o pace avantajoasă în primul rând Ankarei din punct de vedere geopolitic și economic.

Posibilitatea ca coridorul Zangezur să treacă prin Iran au ridicat semne de întrebare. Mai mult decât atât, Turcia a amenințat Armenia că dacă aceasta nu cooperează cu proiectul, ar putea duce la posibilitatea ca traseul coridorului să treacă prin Iran. Erdogan și-a exprimat optimismul cu privire la dorința Iranului de a participa la această inițiativă, deoarece ar putea oferi un pasaj din Turcia și Nahicevan către Azerbaidjan, o nouă configurație teritorială și mai ieșită din comun, după cum notează agenția națională de știri Anadolu.

„Inițial, regiunea Zangezur a făcut parte din Azerbaidjan, deși sovieticii au cedat-o Armeniei în anii 1920, lăsând Azerbaidjanul fără o rută terestră directă către exclava sa din Nakhchivan”, scriu jurnaliștii turci.

Sursa mai notează că coridorul ar fi aproape sau adiacent frontierei Armeniei cu Iranul, ceea ce ar face ca Teheranul să fie îngrijorat de faptul că proiectul ar putea tăia granița cu Erevan. Anterior, Erdogan a declarat că deschiderea coridorului este o „chestiune strategică” pentru Türkiye și este „foarte importantă” pentru legăturile dintre Ankara și Baku. 

„Cu alte cuvinte, Azerbaidjanul a devenit un actor serios pe o piață de transport foarte extinsă. Bineînțeles, realizarea coridorului Zangezur este o necesitate istorică. De aceea am spus că se va realiza indiferent dacă Armenia dorește sau nu. Deși în Armenia îl percep ca pe o altă amenințare, nu am avut o astfel de idee. Este pur și simplu inevitabil. Se va întâmpla mai devreme sau mai târziu. Bineînțeles, ne dorim să se materializeze curând”, afirma liderul azer în 2021.

De asemenea, semnarea construirii gazoductului Igdir-Nakhchivan va crea condițiile pentru aprovizionarea cu gaze naturale a exclavei azere pe o altă rută – din Turcia, care va suplimenta (sau va înlocui) livrările de gaze în cadrul schimbului cu Iranul.

Interesele marilor puteri 

Uniunea Europeană a depus eforturi pentru a-și diversifica sursele de energie și pentru a-și reduce dependența de Rusia în ceea ce privește gazele naturale. Azerbaidjanul, în special prin intermediul coridorului sudic de gaze, a devenit un partener strategic în acest efort. În ceea ce privește SUA, SUA au prima oportunitate de la căderea Uniunii Sovietice de a câștiga o poziție semnificativă în Caucazul de Sud, prin rescrierea arhitecturii de securitate a regiunii. Totuși implicarea Rusiei în acest puzzle complex de dinamică regională adaugă un alt nivel de complexitate situației.

Rusia, în calitate de actor regional important, a monitorizat îndeaproape situația. Moscova a criticat modul în care Armenia a gestionat conflictul din Nagorno-Karabah și l-a acuzat pe premierul armean Nikol Pașinian că urmărește o agendă pro-occidentală.

Propunerea pentru coridorul Zangezur și potențiala implicare a Iranului evidențiază dinamica în evoluție din regiunea Caucazului de Sud, dar și faptul că totuși Rusia nu este deloc atentă în regiune, unde Armenia, odată una dintre țările cele mai aliniate politicii ruse este lăsată de izbeliște din cauza războiului din Ucraina. Declarațiile președintelui Erdogan semnalează angajamentul Turciei de a consolida legăturile cu Azerbaidjanul și de a găsi rute alternative în cazul în care Armenia nu cooperează, fără a exclude însă posibilitatea unor noi rapturi teritoriale, după cum se afirmă în unele cercuri armene”.

Pe măsură ce tensiunile persistă, actori regionali precum Rusia ar putea juca un rol esențial în influențarea rezultatului acestor manevre geopolitice, ceea ce face ca situația din Caucazul de Sud să fie una care trebuie urmărită îndeaproape în lunile următoare.

Subiectul creării coridorului Zanzegur, precum și creșterea interesului Turciei în Caucaz, privește și R. Moldova, or aceste schimbări geopolitice sunt, de fapt interconectate atât cu problema Moldovei care are o regiune separatistă ca Transnistria, finanțată de Rusia, dar mai ales în scopul asigurării diversificării surselor energetice, care sunt livrate de o țară, cu un regim la fel de autoritar ca cel din Rusia. Or guvernarea pro-europeană de la Chișinău pentru că „s-a fript” de mai multe ori cu impredictibilitatea livrării de gaz rusesc din partea agresorului în războiul din Ucraina, din 2021 încearcă se se orienteze acum din punct de vedere energetic exact spre Azerbaijan, a cărui poziție pe plan internațional, se întărește de pe urma acestor acorduri, ceea ce crește dinamica din regiune, într-un mod nu tocmai pozitiv pentru țări precum Armenia.

Acest editorial a fost scris de către Laurențiu Pleșca și Cristian Bolotnicov și a apărut prima dată pe site-ul publicației din Republica Moldova – Agora.md

Distribuie acest articol

20 COMENTARII

  1. Ceva nu se leagă.

    Ce interes au contribuabilii americani ca SUA să se amestece în viesparul din Caucaz? Privind lucrurile în esența lor Turcia este aliat al nostru în NATO, în timp ce Armenia e de peste 30 de ani un stat client Rusiei. Faptul că muscalii tocmai i-au țepuit pe armeni și i-au lăsat cu ochii-n soare nu prea schimbă nimic.

    Ce interese ar trebui să mai aibă UE în acea zonă? Conform dogmei oficiale, UE va renunța oricum complet la combustibilii fosili în următorii câțiva ani. Ca să fie-n grafic trebuie să scadă importurile de gaze și petrol de la an la an. Deci de ce ar trebui să fie preocupată în realizarea unor conducte cu gaz prin zone atât de tulburi? Realizarea acelor conducte se va finaliza oricum atunci când UE va fi deja de mult în paradisul verde eliberată de orice griji lumești și alte gaze cu efect de seră. 😂

    • Nu UE este preocupata de conductele de gaze, ci Turcia si China. Erdogan urmareste sa deschida un coridor „strategic” (cum altfel?) inspre Asia Centrala, acolo unde exista mai multe republici in care se vorbeste limba turca. Coridorul Zanzegur („Coridorul Erdogan”) va face din Turcia un hub important de distributie a hodrocarburilor catre UE, Turcia devenind astfel un punct final in care se vor uni toate conductele care vin dinspre Asia si traverseaza Armenia. Astfel, Armenia ar putea beneficia si ea de niste redevente petroliere. Apoi, din Azerbaijian, conductele vor traversa Marea Caspica spre Turkmenistan si apoi vor intra in Afganistan, iar de acolo pana in China nu mai este mult. Cam asta vrea Tov. Erdogan sa realizeze in viitor. Asadar, pentur a-si vedea visul cu ochii, Turcia are nevoie de o mica enclava azera in Armenia, controlata de Ankara. Ce sa-i faci, razboiul il costa scump pe Putin si are nevoie de prieteni….

      • Sigur că așa e, numai că autorul vorbea de interesele SUA & UE în zonă.

        În ce-l privește pe osmanlâul suprem, nu s-a inventat zăcământul de gaze naturale care să-i scoată economia ferfenițită din belea. 😂

    • Turcia are in realitate o influența majora in politica regională si globala,
      Influența cu mult peste influența noastră care a devenit inexistenta
      In Asia Mica doar Israelul are o influența mai puternica
      In zona noastră si Ungaria are o influența externa superioară – vezi decizia de azi de deblocare a 13 mld de ieuro
      Deși in declarațiile conducerii ungare sunt derapaje majore – trecute cu vederea de conducerea noastră obosita înainte de vreme

      Recenind la politica turca, vedem ca ea merge hotărât spre fundamentalism islamic, de la deceniile de împliniri marete de când conducerea tarii a fost preluată de actualul conducator
      Nu au trecut prea multi ani de la faimoasa lovitura de stat autoregizata ca o justificare a unor epurări ample in toată conducerea tarii: justiție, administrație, etc – episod similar nopții cuțitelor lungi, dar la o alta scara cu mult superioară nazismului german

      Contribuabilu american mesteca ceea ce i se servește
      Tot așa cum populațiile din Balcani mesteca ceea ce li servește
      Si dacă, ca efect al eforturilor turcesti pe toate planurile, Azerbaidjanul a cucerit Nagorno-Karabah si este împins din spate de Turcia pt a produce si alte crize/războaie etc comunitatea internațională nu se supăra, mai mult aplauda exodul a peste 100.000 de armeni

      Dacă am înțeles bine, in afara de ceva declarații palide făcute de Franța nimeni nu contrazice visurile si idealurile conducătorului turcilor care vuseaza restaurarea epoci sultanilor turci si a imperiului turc

      Avem lângă noi siituatii de criza similare, de ex. Kosovo , creat si susținut cu ajutor turcesc
      Noi, la nivel formal nu recunoaștem Kosovo
      Dar, la conducerea capabilă pe care o avem, uitam repede si pricepem greu sensul vremurilor si al timpurilor de azi: am mărit chiar de azi efectivele KFOR mărind nr de militari trimiși in Kosovo

      N-are cum sa fie de la relațiile bune înnodate de unu din partidele de la putere de la noi si conducerea turca

      Totuși se uita ceva
      Comunitatea armeana are o istorie si o cultura veche in spate, iar membrii ei sunt răspândiți pe tot globu
      Unu din cartierele vechiului Ierusalimului este armean
      S-ar prea putea ca banii si interesele turcesti sa nu fie de ajuns la un moment dat

      Viitoru nu va fi bun
      Crizele exacerbate pot justifica din nou războaie
      Pt ca puterea corupe
      Iar puterea absoluta corupe absolut

      • Așa și?!

        Cu ce-i ajută asta pe turci? Economia turcă e în continuare franjuri, iar diferența dintre Turcia și țările civilizate continuă să se adâncească. Turcia ajunge poate la nivelul de Bau-Bau regional. Însă istoria ne învață că asta nu prea ține de foame. Șalvarii continuă să fie rupți în fund și fesul tuflit, bre. 😂

    • In Azerbaidjanul iranian traiesc 18 milioane de azeri.In Azerbaidjanul independent 10 milioane.Ei sunt popor turcic.siit.O eventuala unificare a Azerbaidjanului intreg cu Turcia ar crea o Turcie mare cu cca 100 miloane de locuitori si iesire la 4 mari.Ar fi calare pe unele din cele mai mari rezerve de petrol si gaze.din lume.De pozitia geostrategica nu mai vorbim.Daca e sa fie in Nato cu atat mai bine .Panimaiesi unde bat? In compensare se da Iranului Aghanistanul si Tadjikistan.Sunt aceeasi familie de popoare.Poate si Kurdistanul ca sa nu fie un stat kurd independent.Hai noroc.Iar nu ma posteaza astia

  2. Da, Turcia vrea acces la Marea Caspică și de aici spre Asia Centrală, în special Turkmenistan. Problema este că Rusia nu are forță de a apăra țările din Caucaz, iar Iranul poate fi vizat(există o mare minoritate azeră în Iran). Turcia joacă tare, dar se poate trezi adversar cu Iranul, plus kurzii care de-abia așteaptă….
    Europa doarme, iar SUA sunt interesate doar de Kazahstan și Uzbekistan.
    Biata Armenie!

  3. Armenii au cazut rau de tot intre vagoane, au pariat pe o jigodie de cal sovietic pentru aparare dar au luat teapa, au judecat prost situatia din Nagorno Karabah, sunt mancati de azeri si de turci si practic nimeni nu-i ajuta pentru ca nici nu au ce oferi. Le ramane doar diaspora care este atat de vocala incat deranjeaza de multe ori.

    • De ce i-ar ajuta rusii? Nu cu mult timp in urma Armenia făcea gura mare la Rusia și planifica niste exerciții militare în comun cu americanii. N-au mai venit americanii?

    • Poate daca ar fi incercat de la inceput un schimb de teritorii… Acum au pierdut fara sa primeasca nimic in schimb si pentru ca tot s-a creat un precedent, or sa mai piarda. Un destin trist pentru un popor atat de vechi.

  4. Vorbeste prostii!
    N-are nicio legatura cu rep.moldova.
    ar putea avea o oarecare legatura cu ucraina, candva in viitor, daca rusnacii din regiunea trans nu pleaca de buna voie de acolo sau nu sunt alungati cei aproximativ 100 de mii de rusi de pe acolo care vor in rusia.

  5. Ce nu se spune in articol este ca exista un ….Azerbaidjan iranian, a carui suprafata o depaseste pe cea a Republicii Azerbaidjan ! Azerii sunt o populatie turcica traitoare in Azerbaidjan, Turcia si Iran.
    Complicat …

  6. Genocidul Armean continua , sub o forma sau alta . Exclam si eu precum un alt coleg de forum : biata Armenie !
    Interesant ca Islamul invinge si se extinde in extremiitatile Lumii Crestine europene – , vezi masele de migranti musulmani din Africa , via Lampedusa , Ceuta , vezi suvoiul de imigranti din Orientul Mijlociu care vin , Via Erdoganica ,vezi Kosovo / Serbia , iar acum Azerbaidjan & Turcia vs Armenia . De dupa Cruciade , ne tot imping , ne tot micsoreaza , ne tot asimileaza – Regatele Crestine din Orient , Cataclismul din 1453 , Sud Estul Europei din Imp Otoman , etc .
    In 2027 , vin spre Tara din Albania , pe un alt drum decat cel obisnuit , prin Grecia si BG. O iau prin Macedonia de Nord si Serbia . In afara enclavei crestine grec ortodoxe din Sudul Albaniei , Epirul de Nord , mergand spre Nord , deci in Albania si Macedonia , sute .
    de km , se itzesc spre cer , sute si sute de moschei nou noute cu mii si mii de minarete – toate avand pancarta : construita cu sprijinul Arabiei Saudite / Turciei , in anul X.
    Si fluviul minaretelor urca spre Nord , imbratiseaza Skopie , ajunge si trece de frontiera sarba . Ici , colo , o biserica paraginita sau abandonata . De bine de rau , mai gasesti cate una , iata , in Caucazul de Sud , Crestinismul dispare , strangulat de Islam , sunnit sau siit .
    Explicatie : Sunt agnostic convins , cele de mai sus , doar le observ si le relatez .

  7. Legatura intre Nakhchivan si Azerbaidjan este acum prin Iran. Toate coridoarele importante China-Turcia-Europa, China-Rusia, Rusia-Iran-India ocolesc deja Armenia. In momentul asta tarile esentiale din Caucaz sunt Azerbaidjan si Georgia. Iar daca intelegerea actuala intre Rusia, Turcia si Iran se mentine (economic inseamna imens pentru fiecare din ele) nu se poate face nimic in regiune fara a se discuta cu aceste trei tari. Iranul ar vrea ca o ramura a coridorului Nord Sud intre Rusia-Iran-India sa traca prin Armenia si Georgia fiindca are legaturi istorice cu Armenia. Armenia datorita diasporei din Europa si SUA ar vrea o integrare euroatlantica dar nu poate minti geografia. Pentru ea drumul catre Europa ar fi un model Israel dar nu are cu ce. In primul rand are prea putina populatie (3 milioane locuitori). Nici puterea diasporei armene nu se compara cu cea a Israel. Si are vecini mult mai puternici. iar pe cei cu care nu e in conflict (Azerbaidjan-Turcia) ar trebui sa ii sanctioneze (Georgia cred ca este pentru Rusia la fel de importanta ca Ucraina, nu isi poate permite sa o piarda, cu tot ceea ce decurge din asta). Armenia daca merge in continuare unde merge e „buturuga mica” dar are stegulet cat ea de mare deasupra si e loc destul sa fie ocolita.

    • O confirmare ca Georgia e „red line” pentru Rusia, ca si Ucraina. Putin s-a intalnit zilele astea cu presedintele Abhaziei, una din cele doua regiuni separatiste din Georgia. Astazi a fost anuntata intentia de a construi o baza navala militara permanenta in Abhazia pe tarmul Marii Negre in districtul Ochamchira.

  8. Ati pornit de la o premiza gresita cand ati scris „Coridorul Zangezur este o rută terestră și feroviară propusă, care ar stabili legături directe între Republica Autonomă Nakhchivan din Azerbaidjan și alte regiuni azere”

    De fapt, „coridorul” este intreaga fasie de pamant ce desparte Azerbaijan proper de Nahicevan, intentiile azere fiind foarte trasparente atunci cand avem curiozitatea sa cautam „Zangezur” pe Google.

    In acest sens, putem vedea cateva exemple de harti de provienienta azera sau turca, Zangezur-ul fiind prezentat ca teritoriu azer ocupat de Armenia. Mai mult decat atat, pretentiile azere nu se limiteaza insa la acest teritoriu, ci si la partea estica a Armeniei pana la lacul Sevan:

    https://www.pinterest.com/pin/633037291370448685/
    https://www.pinterest.com/pin/633037291373094226/
    https://www.youtube.com/watch?v=VB96fc5Y16U
    https://1905.az/en/how-azerbaijan-lost-zangezur/
    https://www.youtube.com/watch?v=sxPh6Ajjwf4

  9. Din tot articolul si toate comentariile rezulta ca sistemul islamic se va extinde tot mai mult. Turcia este in frunte cu Iranul care doresc mai multe teritorii si putere. In pierdere vor fi statele crestin ortodoxe si catolice. Cel care va veni dupa Erdogan va avea aceiasi viziune. Greseala UE este ca nu a primit Turcia ca stat membru. Acum Turcia va merge catre Asia. Iar efectele intelegerilor teritoriale dupa WW2 va face tot mai multe probleme si conflicte. Multe greseli politice si economice face UE dar nu le recunoaste. SUA s-a cam saturat sa tot finanteze razboaie si are propriile probleme economice si sociale.

  10. S-avem pardon! Turcia nu merge catre ci este in ASIA! cam de cand se stie.
    Intrarea in UE a turciei a fost, este si va fi o utopie – nu lasa de si fr haturile din mana in a veci o data scapati de concurenta (UK) – turcia are o populatie mai mare ca a De.
    Apoi, avem un proverb – cine se asamana se aduna! Nu cazul cu turcii oricat de europenizata ar fi o parte din ei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Laurențiu Pleșca
Laurențiu Pleșca
Laurențiu Pleșca este cercetător la Centrul Român de Studii Ruse și coordonator de programe în cadrul German Marshall Fund of the United States. Este doctorand la Școala Doctorală de Științe Politice a Universității din București, unde a obținut și licența, precum și un masterat în Relații Internaționale și Studii Europene. Stăpânește trei limbi străine – engleza, rusa și italiana. Domeniile sale de expertiză includ geopolitica Federației Ruse în zona Mării Negre, politica internă și externă a statelor ex-sovietice (cu accent pe Republica Moldova, Ucraina, Armenia, Georgia, Belarus, Azerbaidjan și Kazahstan). Este, de asemenea, preocupat de extinderea Uniunii Europene și analizează în profunzime politica internă și externă a Republicii Moldova.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Carti

Cărți noi

Noțiunea de cumpănă, care dă titlul acestui volum, nu doar că surprinde natura momentului geopolitic internațional, dar sugerează și o posibilă soluție pentru România. Cumpăna nu este doar o etapă de tranziție, ci un punct critic în care direcțiile asumate astăzi vor determina ireversibil poziția țării în arhitectura globală a puterii. După trei decenii de integrare euro-atlantică, în care viitorul părea stabil și previzibil, realitățile internaționale s-au schimbat rapid, iar ordinea liberală care a definit ultimele decenii este acum contestată. Această contestare vine atât din exterior, prin ascensiunea regimurilor autoritare, cât și din interior, prin revizionism politic și radicalizarea discursului public.” Prof. Corneliu Bjola, Universitatea Oxford

Volumul poate fi cumpărat de aici

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro