miercuri, ianuarie 20, 2021

Năstase, profesorul lui Dragnea sau viceversa?

E de domeniul evidenței că fostul premier și președinte al PSD, dl. Adrian Năstase, nu se mai împacă cu statutul de gospodar principal la Cornu și scriitor pe blogul propriu.
Nu de alta, dar e din ce în ce mai apropiat momentul în care îi expiră interdicția referitoare la exercitarea drepturilor civile. În ultimele luni s-a conturat tot mai clar ideea că dl. Adrian Năstase nu se va mulțumi în anii ce urmează doar cu condiția de fost ori cu aceea de ins dornic să refacă pe cont propriu arta de a fi bunic. E clar, dl. Năstase nu are nimic din Victor Hugo.
Or, din această perspectivă, nu mi se pare deloc nejustificată ipoteza că prezența domniei-sale la recepția dată de președintele Klaus Iohannis cu ocazia Zilei Naționale a fost cum nu se poate mai bine calculată. Că a fost parte a planului de revenire în prim-planul scenei politice a României. Orice s-ar putea spune despre dl. Adrian Năstase numai că ar fi prost ori lipsit de instinct politic. Fostul premier deține și o anume doză de histrionism că doar nu degeaba voia domnia- sa în tinerețe să își încerce norocul la concursul de admitere la Secția de Teatrologie a IATC.
Sunt gata să pariez că fostul prim-ministru știe că nu este o persoană din cale afară de simpatizată. Sunt cum nu se poate mai convins că se aștepta că trecerea lui la recepția de la Cotroceni nu va trece neobservată, că va stârni rumori în spațiul public, că îi va asigura o anume publicitate. Nu știu dacă dl. Năstase a mers până într-acolo încât să anticipeze amplitudinea reacțiilor negative, de protest și de revoltă, ori faptul că acestea se vor afla la originea deciziei de a-i fi retrasă Steaua României, însă e clar că a luat hotărârea de a profita la maximum de condiția recent dobândită de Nume fără Stea. Că o face dulceag, melodramatic, încălcând regulile de bază ale stilisticii apariției publice, că își spulberă bruma de demnitate rămasă trăgându-se de brăcinar într-o tutuială ea însăși descalificantă cu un ziarist cu atitudini de mahala, autoproclamat vedetă al unui post de televiziune specializat pe politică manelizată, că își plânge ridicol singur de milă dezamăgit de lipsa de reacție a actualei conduceri a PSD față de pretinsa nedreptate ce i-ar fi fost făcută de președintele Iohannis are, la urma urmei, importanță secundară. Nu la astfel de detalii este atent dl. Năstase. Dovadă și faptul că în primăvară s-a simțit extrem de bine când o plagiatoare dovedită cocoțată în funcția de rector i-a conferit titlul de Doctor Honoris Causa.
Semnificativă mi se pare dorința clar exprimată de dl. Adrian Năstase de a contribui la relansarea partidului, la reconturarea doctrinară a acestuia. Fostul premier aspiră, așa cum scriam și cu altă ocazie, la condiția de Deng Xiaoping al PSD. Aceasta mi se pare a fi fost principala concluzie ce s-a desprins din apariția de joi seara de la România tv a celui care a ținut să arate că până și la „Mititica” a construit, clădit, a făcut școală drept care pușcăriașii nu i s-au adresat vreodată altfel decât folosind apelativul de „domnule prim-ministru”. Toate celelalte lucruri ieșite pe gura d-lui Năstase, de la anunțul atacării în justiție a deciziei președintelui la exaltările prilejuite de evocarea frumuseții vieții la Cornu nu au decât valoarea unor bla-bla-uri.
Cum întrevede noul Deng Xiao Ping viitorul României? Într-un fel extrem de apropiat de cel în care și-l dorea dl. Liviu Nicolae Dragnea. Din perspectiva doctrinei suveraniste. În conformitate cu modelele puse în practică de guvernanții de la Varșovia sau de la Praga. Dragnea a încercat să conducă PSD cu mână de fier. De fapt, fără să o recunoască, s-a străduit să resusciteze stilul de conducere autoritar al d-lui Năstase. A făcut-o cu un minus evident de rafinament, de inteligență, cu o șiretenie de mult mai proastă calitate. Acum dl. Năstase dă semne că tare și-ar dori ca PSD și România să urmeze soarta pe care i-o plănuise Liviu Dragnea. Așadar, atenție la Adrian Năstase!
În Richard III, celebra piesă a lui Shakespeare, există o replică ce avertizează că în fiecare dintre noi zace câte un mic Richard. După apariția televizată de joia trecută a d-lui Năstase mi-am întărit convingerea că în PSD și în apropierea acestuia sălășluiesc o mulțime de alți noi și vechi Liviu Dragnea. Și că PSD este profund nociv și pe veci nereformabil.
Comentariu apărut concomitent pe site-ul contributors.ro și pe blogurile adevărul.ro

Distribuie acest articol

17 COMENTARII

  1. N-as prea crede. Inteleg logica domnului Morariu, da’ PSDul de acum nu e PSDul d’entemps. Da, si atunci existau dragneomorfi gen Miron Mitrea, dar nu aveau nici macar majoritatea numerica, nemaivorbind de quasi-exclusivitate. Guvernul Nastase, pentru comparatie, de bine de rau a avut niste Dijmarescu, Radu Vasile, Talpes, Geoana, Puscas, Diaconescu, Sarbu, Agathon, Dancu, chiar si Mircea Pascu CC UTC – niciunul vre-un monument de etica si/sau moralitate, dar macar alfabetizati. Prin contrast, cu cine sa faca echipa Nastase acuma? Cu Badalau, Oprisan, Catalin Radulescu, Manda cu Olguta, Serban Nicolae, Iordache, Codrin Stefanescu? Pai astia au nevoie de traducator din romana in [ce vorbesc ei acolo] ca sa priceapa ce le-ar putea spune Nastase, lasand la o parte sa retransmita mesajul catre electorat, sa-si insuseasca noua orientare, sa instrumenteze o schimbare de paradigma. Singur Ciolacu poate sa priceapa, si ala mai tanar, semi-dizidentul. In acelasi timp, baronii actuali, mentionati mai sus detin, aici si acum, parghiile de putere reala intrapartinica, ‘deep state-ul’ PSD cum ar veni. Ei, si ultima chestie de care au ei nevoie e un Nastase. In plus, structura electoratului PSD s-a modificat si ea, au ramas die-harzii model Cacana plus cateva categorii cu parti pris-uri date de privilegiile categoriei profesionale. Pentru astia un discurs mai slefuit este irelevant, logica lor este fie predefinita prin refuzul considerarii unei alternative, fie pur tranzactionala. Deci nu prea cred ca e un risc real, indiferent ce vise umede are Nastase in Shamballa de la Cornu.

  2. Nu cu „tamponări” discrete trebuie acționat împotriva comuniştilor (inclusiv Năstase). Există o singură cale. Calea Țuțea. Altă cale nu se va găsi. Ăştia trebuie stârpiți de mici, ca samovarul.

    • ‘Starpiti de mici ca samovarul’? Samovarul e un obiect, nu o specie, cum poate sa fie starpit? Daca e greseala de tipar, si ar trebui citit ‘starpiti CU samovarul’, atunci are sens. Pot sa-mi imaginez activitati rezultand in provocarea unor traume craniene cu deznodamant letal numitilor comunisti, prin administrarea unor lovituri repetate cu un obiect greu si contondent, cum ar fi un samovar. Aia da, cu observatia ca din perspectiva sigurantei muncii cel care utilizeaza samovarul trebuie sa se convinga, prin palpare sau altcumva, ca samovarul nu este fierbinte. Domnu’ Nicolescu, fiti dom’le mai specific, ca-mi provocati bataie de campi!

      • Ați lipsit la cursul de umor sovietic. Cică un țăran care nu mai vazuse tren a ajuns în gura unui tunel. A văzut în întuneric doi ochi gigantici și a auzit un șuierat puternic; a evitat în ultima clipă să fie călcat de trenul care ieșea din tunel.
        Apoi acelasi neitkulturnâi țăran a primit în dar un samovar. De îndată ce samovarul a început să șuiere, țăranul l-a smuls de pe plită, l-a aruncat pe jos și a început să-l calce în picioare. Când a fost întrebat ce i-a venit, a dat faimosul răspuns ”ăștia e periculoși și trebe stârpiți cât sânt mici!” Sper că v-am lămurit.

      • „…fiti dom’le mai specific, ca-mi provocati bataie de campi!”

        Este vorba despre o anecdotă cu un amețit și o locomotivă…

  3. in fond, nu de „dorința … de a contribui la relansarea partidului” e vorba,

    ci de lansarea propriilor baietii: propria camasa ii e mai aproape …

    altfel, se duce de rapa toata averea – agonisita „cu multa truda”

  4. Exista o vorba romaneasca pentru fiecare situatie in parte ,chiar si pentru prezumtiva situatie prezentata de textier ,dar nu o sa o spun pentru a nu jigni pe nimeni . Fiecare dintre noi are in viata o proprie perioada de marire (mai mare sau mai mica ) ce o data trecuta si neapucata (la fel ca pierderea accesului la trenul deja plecat din gara ) si care evident nu se mai intoarce .Diziluziile fiecaruia dintre noi ,ce pot fi mai mari sau mai mici, ar trebui sa ne arate modalitatea viitoare de a continua si nu sa ne puna in postura de a ne intoarce din -INSULA ELBA – pentru a pierde tot asa cum cindva a facut si atit de puternicul imparat al FRANTEI numit -NAPOLEON-.

  5. vorba lunga, saracia omului:

    Stricatii (cu deficit de caracter, psihopati, gainari, …) n-au ce cauta la butoanele tarii: fiindca strica

    „genialul” anastas a dovedit, ca pm, ce poate – pentru el, cu virf si indesat, fara cea mai mica jena

    acestia, cu cat sint mai cultivati, cu atit sint mai gretosi fiindca stiu mai bine ca altii

    care-i diferenta dintre bine si rau, dintre interesele personale si cele ale tarii

  6. „…dl. Adrian Năstase, nu se mai împacă cu statutul de gospodar principal la Cornu și scriitor pe blogul propriu […] PSD este profund nociv și pe veci nereformabil”

    H5 Strategies își face treaba pentru care este plătită [inclusiv] din banii mei, iar operațiunea de reformare a PSD a început profesionist și în forță.
    Strategii V Dîncu și C Gușă au simțit nevoia ca pentru coeziunea PSD, pe lângă noul/vechiul nucleu reprezentat de Grupul de la Cluj, să apeleze la notorietatea d-lui Năstase, pe care mulți români îl consideră genial în comparație cu actualii conducători „socialiști”.

    De fapt, guvernarea cleptocratică își „coafează” marionetele.

  7. @ Zev: Un vechi banc „malgaş”, din tinerețe: Un bețiv notoriu (ca toți sovieticii) care locuia lângă calea ferata era obsedat de pufăitul locomotivelor cu abur. Ajuns la Moscova, într-un mare hotel, cu un prieten,s-au culcat la fel de beți precum sosiseră. Dimineața, camerista, le-a adus samovarul cu ceai. Samovarul a început să facă mai rău decât o locomotiva. Atunci Ivan s-a trezit mahmur şi a început să dea cu samovarul de pământ. Alioşa se trezi, şi el, şi-l întrebă pe Ivan ce are cu bietul samovar. Iar Ivan îi zise: „Ăştia trebuie stârpiți de mici”.
    Despre Calea Țuțea e nevoie să detaliez?

    • M-a lamurit colegul Klopo-tare mai sus. Ma duc sa ma uit de un curs online de umor clasic sovietic, sa nu ma mai confuzez data viitoare.

  8. Alfabetizati, da, dar pătrunși de morbul parvenirii, cu orice preț! Și înainte de 1990, dar, mai ales după 1989, mai abitir!!!

  9. Sa insinuezi o comparatie intre puscariasul Nastase si Richard al III-lea este dincolo de orice propaganda in favoarea lui Bombonel. A mai fost el comparat cu Maniu in timpul procesului.
    Aducandu-l in discutie pe acest politruc comunist semidoct si tipic arogant pana la nesimtire nu reprezinta altceva decat publicitate gratuita probabil cu intentia de a-i pregati revenirea in cloaca politica romaneasca.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Colectia Contributors.ro

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

Navalnîi a fost judecat în secția de poliție. Doar pe vremea lui Stalin se mai putea întâmpla așa ceva. Interviu cu analistul Armand Goșu

Duminică seara, la revenirea în Rusia, Aleksei Navalnîi a fost arestat, la punctul de control al pașapoartelor, din...

De la numerologie la ”România Educată”

Religiozități arhaice în contemporaneitate   O doamnă inspector din Galați a dat o circulară școlilor cu privire la un ”training” (inevitabil, online) de numerologie care...

Cu stiletto pe pârtia de ski sau cum mint politicienii că… depolitizează educația

Politicienii, noi și vechi, vor să… depolitizeze educația cu grația unei doamne care, după șampania de anul nou, o ia pe pârtia de ski...

Ministerul Culturii e gol!

Răspunsul Ministerului Culturii la semnalul de alarmă tras de cineastul Alexander Nanau poate părea năucitor, dar în realitate nimic nu-i nou sub...

Transgenderii, „Dezastru al unor oameni fără Dzeu”?

Îi mai țineți minte pe CpFeii ăia cu mîna pe cruce și familia-n gură care puseseră de-un referendum acum vreo doi ani...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.