luni, noiembrie 28, 2022

Ne aduce noul raport MCV mai aproape de Schengen?

Acum mai bine de 15 ani, UE a pus condiții speciale pentru aderarea României și a reiterat importanța respectării statului de drept și luptei anticorupție, instituind astfel faimosul Mecanism de Cooperare și Verificare (MCV). MCV este un instrument prin care anual Comisia analizează progresul pe care România îl face în domeniul justiției și anticorupției. Curtea de Justitie a UE a declarat într-o decizie recentă natura juridică obligatorie a MCV, adică faptul că România trebuie să respecte și să implementeze recomandările din raport. Raportul MCV este important pentru că arată evoluția, progresul, dar și regresia, așa cum a fost cazul României în 2017 pe temele justiției și luptei anticorupție. De atunci, ritmul reformelor nu a fost stabil și nici previzibil, din cauza instabilității politice puternice. Ultimul pachet de legi ale justiției au fost criticate recent de Comisia de la Veneția, dar opinia nu a fost luată în considerare în cadrul procedurii legislative deoarece decidenții s-au grăbit în mod intenționat să voteze pachetul, deși una dintre recomandările MCV era ca reformele pe justiție să țină seama de recomandările Comisiei de la Veneția și GRECO. În mod evident, graba era datorată și faptului că începutul lunii decembrie va veni și cu o decizie importantă la nivelul Consiliului UE: dacă intrăm sau nu în Schengen.

De ce Schengen are o legătură cu raportul MCV?

Tehnic vorbind, MCV și intrarea în Schengen nu au nicio legătură. Însă din punct de vedere politic, unele state membre ale UE au folosit situația statului de drept descrisă în raportul MCV al României ca un element de îngrijorare pe baza căruia nu pot fi de acord cu extinderea spațiului Schengen până când România nu va respecta toate recomandările.

Astăzi, Comisia a publicat un nou raport MCV pentru România, cu doar câteva săptămâni înainte ca guvernele din Consiliul UE să voteze opțiunea extinderii Schengen pentru România.

Ce zice noul raport MCV?

Raportul MCV trebuia să arate progrese substanțiale în reformele întreprinse de România față de raportul MCV din 2021 în atingerea obiectivelor stabilite în recomandări.

De exemplu, România mai are în continuare de finalizat revizuirea Codului penal și a Codului de procedură penală, pentru a asigura alinierea la deciziile pe care Curtea Constituțională a României le-a luat începând din 2016. De asemenea Comisia Europeană vorbește despre o reformă a CSM care să dea un nou impuls în materie de transparență și responsabilitate.

În noul context de presiune politică, raportul MCV de astăzi scoate din discuția privind aderarea la Schengen argumentul privind nerespectarea statului de drept și imposibilitatea folosirii acestuia de alte țări precum Olanda sau Austria. Concluzia arată cam așa:

 „Concluziile acestui raport au fost în măsură să marcheze înregistrarea unor progrese majore în ceea ce privește cadrul juridic și instituțional care abordează recomandările MCV de lungă durată. Comisia consideră că progresele realizate de România în cadrul MCV sunt suficiente pentru a îndeplini angajamentele asumate de România la momentul aderării sale la UE. Înainte de a lua o decizie finală cu privire la România în conformitate cu Decizia privind MCV, Comisia va ține seama în mod corespunzător de observațiile Consiliului, precum și de cele ale Parlamentului European”.

Desigur, rămâne întrebarea de 1 milion de puncte: declară MCV realitatea sau este făcută intenționat într-un mod pentru a ușura extinderea Schengen pentru România? Să nu uităm totuși că ultimul raport MCV din 2021 indica o direcție bună, însă explica de asemenea că multe recomandări trebuiau în continuare respectate și implementate.

Există trei elemente care indică faptul că raportul MCV este o evaluare prietenoasă cu România

1. Coaliția actuală nu mai folosește o retorică anti-UE și a adoptat Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii, Legea privind organizarea judiciară și Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor. Chiar dacă Comisia de la Veneția a semnalat că nu s-a cerut o recomandare înainte de adoptare, și a evocat câteva critici, Comisia de la Veneția a evaluat pozitiv direcția, mai cu seamă cu privire la independența DNA.

2. Impulsul extinderii Schengen

Din cauza războiului din Ucraina, există o fereastră de oportunitate geopolitică a României de a fi parte în sfârșit în zona Schengen. Din păcate, României îi este blocat accesul, MCV fiind instrumentalizat de unele state membre ca argument politic, deși România respectă criteriile tehnice încă din 2011. Așadar, pentru a evita această instrumentalizare, acest raport MCV trebuie să nu ofere nicio scuză politică altor state membre și să evite un blocaj politic pe baza unui raport care de fapt nu ar trebui să aibă legătură cu decizia privind Schengen.

3. Situația Ungariei

UE este pe punctul de a închide un ochi la comportamentul iliberal al Ungariei care amenință cu blocarea deciziilor privind unanimitatea, dacă UE nu deblochează fondurile europene. Bineînțeles, este o exagerare să spunem că Uniunea închide un ochi, când de fapt aceasta a reușit să convingă Ungaria să treacă o serie de legi și reforme privind combaterea corupției și independența justiției. Dar aceste schimbări legislative nu se realizează din dorința de schimbare, ci pentru anularea deciziei Comisiei de a activa condiționalitatea privind statul de drept pentru prima oară de la adopțarea acestui regulament. Dacă Ungaria nu implementează anumite măsuri de a corecta derapajele privind statul de drept, pierde 6,5 miliarde de euro din fonduri europene, iar PNRR-ul său rămâne blocat. În mod normal Consiliul ar urma să voteze decizia de reducere a fondurilor europene pentru Ungaria, însă din discuțiile interinstitutiționale se înțelege că Ungaria a venit cu pachet de reforme cerute de Comisia Europeană și acum se negociază anularea acelor tăieri. Unii critică această decizie, spunând că acest instrument de condiționalitate nici bine nu a fost activat, că deja se fac derogări. Însă dacă ne uităm la spiritul Regulamentului 2092/2020, această condiționalitate a fondurilor europene are ca scop de fapt să pună presiune pe Statele Membre să facă reformele necesare. Astfel uitându-ne la legislația maghiară, putem spune că acest instrument este eficient, dat fiind că Guvernul lui Viktor Orban a cedat în fața UE. Într-o analiză generală asupra respectării statului de drept, putem spune totuși că reformele făcute de Ungaria nu au cum să rezolve în câteva luni daunele aduse sistemului de justiție din ultimii 12 ani. În comparație cu Ungaria, România merge ceva mai bine.

MCV este ridicat. Ce instrumente are UE pentru a asigura respectarea statului de drept ?

În ultimii ani, cu multe regresii în Polonia și Ungaria în ceea ce privește statul de drept, corupția și independența justiției, UE a venit cu noi inițiative pentru a consolida respectarea statului de drept. Ridicarea MCV nu lasă monitorizarea statului de drept descoperită:  rămân instrumente importante pentru monitorizarea respectării statului de drept, dar și pentru a sancționa în cazul nerespectării.

În primul rând, Parchetul European, o cooperare consolidată între 22 de state membre, din care Ungaria și Polonia nu fac parte. Autoritatea investighează pierderea fondurilor UE și evaziunea fiscală. Are deja o reputație importantă în investigarea tuturor acestor cazuri și în a ajuta statele membre să recupereze acești bani.

În al doilea rând, condiționalitatea statului de drept, o reglementare care permite UE să suspende sau să blocheze plățile către statele membre ale fondurilor europene, în cazul în care statul de drept nu este respectat și se descoperă practici de corupție și utilizarea abuzivă a fondurilor UE.

În al treilea rând, raportul privind statul de drept. Este o noutate care introduce o monitorizare a celor 4 mari capitole din fiecare stat membru și vine, de asemenea, cu recomandări de urmat privind lupta împotriva corupției, independența justiției, libertatea presei și calitatea legislației și buna guvernare. Acest raport, realizat pentru toate cele 27 de state membre, a eliminat mitul conform căruia doar în partea de est a Europei există probleme legate de statul de drept. În realitate, toate statele membre au probleme care trebuie abordate și rezolvate. Nimeni nu e perfect. Unii se descurcă mai bine decât alții. Dar raportul privind statul de drept arată perspectiva europeană, în comparație cu MCV care a fost introdus doar pentru România și Bulgaria. Nu putem spune totuși că noul raport privind statul de drept pentru statele membre este noul MCV, deoarece, MCV are natură juridică obligatorie, spre deosebire de recomndările din noul raport pe statul de drept, a căror natură juridică nu este atât de puternică.

Cel mai mare pericol cu interpretarea și citirea statului de drept în vremuri dificile este că politizăm conceptul de stat de drept, punând în pericol întreaga credibilitate a UE. Până la urmă, dacă nu suntem duri cu ceea ce predicăm, arătăm că există excepții, derogări și că întotdeauna putem da la schimb statul de drept dacă nevoi mai mare de securitate o cer.

Distribuie acest articol

12 COMENTARII

  1. MCV a fost anulat deoarece nu a produs rezultate dorite.

    Vezi circul cu întrebarea adresată UE :
    ” recomandările din MCV sunt obligatorii sau nu ? ”
    Inclusiv CCR cu președintele Dorneanu au jucat în aceasta comedie. Cu agravantul că doar după o grămadă de ani de la intrarea în UE , au întrebat comunitatea daca sunt sau nu obligatorii . ☹️
    Clasica manipulare mioritica când regurile comunitare amenință jocurile nomenclaturii perene.
    Ca atare, e mai eficient controlul statului de drepți, (pardon drept ) prin suspendarea sau blocarea fondurilor comunitare.

    Că atunci când sunt bani in joc, inclusiv borfașii devin mai maleabili.

    Cât va influența asta intrarea în Schengen, vom vedea.
    Dar știm că sunt 3 țări care nu ne vor. Plus alte două dar care prefera să tacă public lăsând cele 3 sa fie înjurate.
    Și e necesară unanimitate în votul final .

    Vom vedea.
    – daca intram in Schengen:
    Imediat pe ecrane va apărea președinte golfist, generalul pensionat și prim ministru dar și tovarășul Ciolacu sa se bată cu cărămida in piept. ( nici o legătură că ipotetica acceptare vine datorita situației din est ).

    – daca NU intrăm în Schengen:
    Imediat ordin/mobilizare de idioți utili care să înjure comunitatea.

    PS.
    Oricum românii au emigrat masiv și fara Schengen.
    Vor emigra in continuare. Indiferent de decizie.

    Din care motiv, nici unu din cei 3 crai nu se prezintă pe ecrane sa explice sau macar sa recunoasca.

    • Cred ca exact motivul invocat in PS este adevaratul motiv de neprimire. Iar in ochii opinei publice de acolo sunt nu medicul, savantul sau artistul care isi vad de treaba lor la serviciu, ci tocmai cei care stau pe strada neavand serviciu si au timp de altele…

    • In relatia cu UE nimic nu e obligatoriu, sunt recomandari acceptate in functie de interesul national. Justitia germana a consfintit acest principiu pentru Germania, dar nu si justitia romana pentru Romania. Daca masurile sunt bune, orice tara membra doreste sa le aplice. Dar daca sunt bune numai pentru unii sau pentru terti, apar probleme si UE este nevoita sa aplice sanctiuni si amenintari. Derapajele nedemocratice au dus la Brexit si la frictiuni, dupa care in loc sa se relaxeze disciplina din organizatie se incearca alinierea monolitica (ca tot vorbim despre iliberali !). Avem deci un conflict al conducerii UE contra membrilor UE ? Si cui serveste acesta?

  2. N-ai cu cine!
    Ne cacaim de ani de zile, ne tot smiorcaim ca „indeplinim conditiile tehnice” si ca ar trebui sa fim acceptati, Olanda ne tot da cu flit, lasam capul jos si acceptam. Si tot asa…
    Acum, Austria pare ca are oarece obiectii, ca cica-i vin multi „migranti neinregistrati” pe ruta Bulgaria-Romania-Ungaria. Adica, pe herr kanzler al Austriei nu-l deranjeaza ca migrantii aia trec, ca prin branza, prin Hungaria (tara Schengen), da’ il deranjeaza ca trec prin Romania. :) Sunt curios cum o sa-i raspunda statul roman, domnului cancelar…
    Cum spuneam, nu avem politicieni capabili sa ne treaca de acest hop, de peste 10 ani de zile incoace. N-ai cu cine!

  3. Răspuns la întrebarea din titlu: și da, și nu.
    Las la o parte că încă MCV nu este confirmat ca ridicat în Consiliu, trebuie spus clar că este o problemă de încredere.
    Autoritățile române chiar dacă pot dovedi „tehnic” că stam bine pe frontieră, nu oferă încredere partenerilor noștri din UE – Olanda, Suedia sau Austria -, așa cum nu oferă încredere sutelor de mii de români care aleg să emigreze.
    Mai avem de lucrat. Sau, cum a declarat Iohannis astăzi, să ridicăm chestiunea în JAI când simțim că, în sfârșit, i-am convins pe toți partenerii noștri că suntem de încredere.

  4. Sa facem demonstratia prin reducere la absurd.
    Sa acceptam premiza ca MCV este ceva in esenta menit sa ajute Romania.
    Dar hai sa ne uitam la https://www.politico.eu/article/ursula-von-der-leyen-pfizer-eu-prosecutors-office-opens-investigation-into-covid-vaccine-purchases/

    Intrebarea mea este, exact ca in filmul Men in Black la sfarsitul caruia Will Smith isi intreaba sotia.
    „So who is supervising the supervisors, honey?”

    Au fost luate cai intortocheate si scurtaturi pentru finalizarea grabita a unor contracte care sunt acum netransparente si trunchiate?
    Standardele de transparenta de decizie si guvernanta nu sunt aplicabile si stabilor din fruntea UE?
    Sau trebuie acceptate standarde duble cum obisnuieste de mult timp UE?
    Adica un fel de „fa ce zice popa, nu ce face popa”.

    Si un alt subiect; legile „fara penali” in pregatire, sunt conforme/similare cu legislatia asemanatoare din vestul Europei sau inca o data o sa vedem Romania pusa „pe banca acuzarii”?

    • „Si un alt subiect; legile „fara penali” in pregatire, sunt conforme/similare cu legislatia asemanatoare din vestul Europei sau inca o data o sa vedem Romania pusa „pe banca acuzarii”?”
      As spune ca da. Si chiar si aplicarea lor.
      Motive: Chirac, Sarkozy, Berlusconi, Ursula, Marine Le Pen, lacunele din legislatia germana : https://ecfr.eu/article/germanys-corruption-scandals-how-to-limit-authoritarian-influence-in-the-eu/ , sa nu mai vorbim de Austria, Belgia etc. Doar Scandinavii ce par mai ok.
      Vs – Adrian Nastase, Elena Udrea, Dragnea, Hrebenciuc, chiar si Basescu, si multi altii condamnati preponderent cu executare.
      Si asta doar la top level!
      Rar ai sa vezi condamnari cu închisoarea in adiminstratia franceza de ex. – reprezentati, primari, eurodeputati etc. De obicei e cu recuperarea prejudiciului si suspendare. Acum ceva ani pna părea ca a prins avant dar s-a linistit.
      As mai compara FIFA cu – Becali, Borcea et Co.
      Nu ne face neapărat mai merituosi dar nici inferiori – si atunci chiar nu ar mai trebui sa le suportam ipocrizia. Astept o clasa politica romaneasca cu un dram de coloana vertebrala. Oamenii s-au schimbat, e cazul sa o facă si politicienii.

      Cat despre intrat in Schenghen – decât caciulindu-ne si inghitind toate mitocaniile altora, mai bine lipsa. M-a simt mai ok cu un control la granita plus ca scăpam si de „calitatea” de tara expusa in prima linie a migratiei sinlasata balta de restul precum sunt Spania, Italia si Grecia.
      Daca ai nostru politicieni nu stiu sa răspundă cum trebuie la elucubratiile austriei sau a ale altui stat, probabil ca nu intram, si nu are sens sa ne ofticam pt. asta.

      Chiar asa, prin ce mijloace a „verificat” austria telefoanele a zeci de mii de migranti ca sa sustina ca au trecut prin Romania? Songaj sau confiscare? E legal? E conform drepturilor azilantilor?

  5. M-am linistit. Intram in schenghen daca mai dam un leu de cinci austriei:
    Stire fresh – Croaţia, Austria şi Germania au convenit o inițiativă pentru transportul gazului natural, cofinanțat din fonduri europene

      • Este vorba de capacitatea de regazeificare de pe insula Krk! Il ia de pe vapor!
        Cert este un lucru – 1, cancelarul a efectuat o vizita la nivel inalt in croatia. 2- brusc deine apreciativ la adresa croatiei si muta cf. muschilor lui ruta balcanica de migratie prin ro si bg care …ii put. Sugereaza in schimb deciplarea dosarului schenghen al croatiei de celelalte 2 tari. 3. La o zi dupa nucleara apare stirea despre acordul A-HR-DE pt. Construirea acestei conducte… pe fonduri UE, of course!

        Mai e ceva de spus?

  6. Schengen este construit pe un ghem de interese nu numai pe incredere. Mizeriile guvernarilor din interior se rasfrang si in exterior. Nu am stiut sa ne construim aliante in UE, plitica externa de doi lei. Nu avem de 30 ani, o suma de politicieni, presedinti adevarati, ci numai loaze, impostori, corupti, plagiatori si legi date pe grupuri de interese si voturi. Rezultatul, migratia a 4 milioane de romani, economie de piata si mediu de afaceri privat egal cu zero. Statul nu a renuntat la practici comuniste si centralizare.

    • Corect ca nu avem o clasa politica de calitate dar.., avem totusi suficiente aliante economice, militare etc. Nu suntem chiar pe nicaeri.
      Migratia dinspre un loc cu mai putine poaibilitati de realizare spre altul mai promitator este in genele oamenilor! Si Hr, Hu, Italy, portugalia, grecia trec si au trecut prin episoade similare. N-as fi chiar atat de radical negativ!
      Italienii sunt peste 100 mil (60 in tara), portughezii 28-30 (12 in tara), Hr a pierdut un sfert sin populatie in ultimii 10 ani, preponderent migratia (economia este dependenta de un domeniu sezonier – turismul) etc…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Alin Orgoan
Alin Orgoan a obţinut licenţa în Drept și Știinţe Politice la Université de Bordeaux și deține un Master 1 în Drept internațional public la Université de Bordeaux și un Master 2 pe Drept european și dreptul Uniunii europene, specializarea lui fiind pe Guvernanța Agențiilor de reglementare ale Uniunii Europene. Din 2015 până 2019 a predat ca asistent universitar drept administrativ francez, drepturile Omului, dreptul Uniunii Europene, dreptul pieței unice și dreptul relațiilor externe ale Uniunii Europene la Université de Bordeaux. În 2014, s-a remarcat prin câștigarea locului II la Concursul de elocință și pledoarie Lysias, organizat la Bordeaux. În 2014, prin câștigarea locului III la Concursul international de drept european, organizat la Lille. Actualmente lucrează la Parlamentul european ca asistent parlamentar și este expert afiliat Europuls.

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carte recomandată

 

 

 

Carte recomandată

 
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro