joi, septembrie 21, 2023

“Ne-au votat 3 milioane”. Democratia vazuta strict cantitativ

Este incredibil ca, la 27 de ani de la Revolutie, notiuni elementare care tin de ABC-ul democratiei sunt inca straine unor politicieni si unora dintre votantii acestora. Liderii momentului nu pricep – sau se prefac ca nu pricep – lucruri simple, logice, evidente. Am auzit repetat pana la obsesie in aceste zile, atunci cand totusi reprezentantii Guvernului si ai principalului partid de guvernament catadicseau sa raspunda la intrebarile despre celebra Ordonanta 13, explicatii de genul : “am fost votati de 3 milioane de oameni”, “guvernul are dreptul…”, “nu procurorii legifereaza..”, “guvernul a adoptat ordonanta pentru ca poate”, etc.

Manipularea este evidenta :

1. Nu este suficient ca un guvern sa fie rezultatul votului democratic. El trebuie sa si guverneze in mod democratic. Nu dezincriminand – de facto – hotia. Nu cu desconsiderarea si ignorarea opiniei minoritatii, a specialistilor, a strazii. Nu cu ordonante de urgenta pentru probleme care nu sunt urgente, fara avizele necesare, cu publicarea in Monitorul Oficial la ora 1 noaptea (cat de mare e disperarea??), etc. Ca aspect secundar, poate ar trebui verificat cum este posibil ca o institutie a statului cum este Monitorul Oficial sa publice acte normative la asemenea ore – nu exista un program, un regulament de functionare?!

2. Cele 3 milioane de alegatori ai PSD nu au votat pentru gratiere si amnistie mascata; este intr-adevar dreptul guvernului sa stabileasca prioritatile, dar a sustine ca votul din 11 decembrie a fost un vot pentru asemenea masuri este un fals grosolan.

3. O alta ineptie auzita in aceste zile : “in strada sunt doar cateva sute de mii de oameni, pe noi ne-au votat milioane”. Guvernul nu este deci ingrijorat ca – la numai o luna de la instalarea sa – pe tot cuprinsul tarii au loc cele mai ample proteste de strada de dupa decembrie 1989. Pare sa ignore cu seninatate faptul ca un guvern responsabil trebuie sa conduca tara in asa fel incat cetatenii sa nu iasa in strada. Indiferent ca e vorba sau nu de o minoritate, vorbim de mase uriase de oameni care protesteaza; in aceste conditii, un guvern trebuie sa aiba reactie, nu sa ignore protestatarii pentru ca sunt mai putini decat votantii. Cati oameni trebuie sa iasa in strada pentru a fi luati in seama de cabinetul Grindeanu? Probabil ceva mai multi decat votantii PSD sau poate nici atunci…

Proteste Bucuresti, 1 februarie 2017 (foto: Alexandru Hariga)

Nu mai vorbim de insultele primitive la adresa protestatarilor, a adversarilor politici, de incercarile arogante de intimidare a presei sau a celor care lanseaza apeluri la mobilizare civica, etc.

Ca orice tema publica, discutia cu privire la ordonante este politizata maxim. Pare de necrezut, dar multi ar fi dispusi sa tolereze hotia si iertarea infractorilor doar pentru a “da o lectie” lui Klaus Iohannis, partidelor de dreapta, DNA, SRI (si probabil lui Soros, care pasamite ar primi o lovitura crunta daca ordonanta 13 ar intra in vigoare in Romania…).

Mai sunt doar cateva zile pana la expirarea termenului fatidic de 11 februarie ora 0.00. Consiliul Superior al Magistraturii, Presedintia Romaniei, Avocatul Poporului au sesizat sau vor sesiza Curtea Constitutionala cu privire la Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 13/31.01.2017, invocand fie neconstitutionalitatea ei, fie existenta unui conflict juridic de natura constitutionala. Procurorul General ataca ordonanta in instanta. Dar demersurile juridice, institutionale au un timing greu de estimat. Timpul trece si nu se stie daca pana pe data de 10 februarie va putea fi luata o decizie. In paranteza fie spus, a fost neclara – dar a mai oferit o sansa – prevederea referitoare la termenul de 10 zile in care vor intra in vigoare prevederile ordonantei referitoare la modificarile din Codul Penal ; poate cineva ar vrea sa negocieze?? Cert este ca acest termen face si mai evidenta “neindeplinirea cerintelor referitoare la existenta urgentei si a cazului exceptional care sa permita adoptarea unei astfel de OUG” – am citat din declaratiile Avocatului Poporului din data de 3 februarie.

Timpul scurt ramas si modul in care au actionat guvernantii fac ca cea mai sigura cale de “indreptare pe cale juridica” a acestei situatii sa fie doar abrogarea ordonantei de catre guvernul care a emis-o. Ce fel de presiuni ar mai fi necesare pentru a convinge guvernul sa faca acest lucru? Protestele publice masive, avertismentele fara echivoc venite din UE si SUA – indiferent ca e vorba de guverne pro-UE sau eurosceptice, pro sau contra globalizarii sau “corectitudinii politice” (toate acestea nu au mai contat cand a fost vorba de masurile guvernului Romaniei), punctele de vedere exprimate de asociatiile profesionale ale magistratilor, de mass-media, de opozitia parlamentara, nu par sa conteze – probabil doar o invazie extraterestra sau ceva similar ar putea clinti hotararea de fier a guvernului.

De ce au considerat guvernul si majoritatea parlamentara ca este necesara modificarea unor prevederi ale Codului Penal si inca in regim de urgenta?

Caracterul de urgenta si imposibilitatea amanarii nu au fost explicate convingator si de fapt nici nu exista. In spatiul public s-a vorbit mult despre existenta unor reglemantari neclare cu privire la abuzul in serviciu, functionari publici timorati si inhibati in a-si asuma decizii cu consecinta blocarii administratiei, excesul de zel al unor procurori, practica neunitara si interpretarile diferite ale Curtilor de Apel, instantelor de fond si chiar ale judecatorilor in spetele privind abuzul in serviciu si alte infractiuni de acest gen. Un functionar public, chiar daca nu este rau intentionat si chiar daca are avizul juridic intern din institutia in care lucreaza, este expus riscului de a fi acuzat ca a comis abuz in serviciu si de a suferi consecinte penale pentru un act pe care l-a semnat sau pentru o decizie pe care a luat-o.

Nimeni nu spune ca unele prevederi din Codul Penal nu pot fi modificate, clarificate, nuantate, atat cu privire la definirea situatiilor de abuz in serviciu cat si la aplicarea pedepselor. Cu titlu de exemplu, in cazurile de abuz in serviciu dovedit, prejudiciile sub 200.000 de lei ar putea fi sanctionate diferentiat, incepand cu amenda contraventionala, amenda penala si ajungand la diverse forme de pedepse privative de libertate doar in cazurile grave. Ca cetatean platitor de taxe (nu sunt jurist) mi s-ar parea decent ca pedepsele in asemenea cazuri sa fie diferentiate in functie de trei criterii:

  • Marimea prejudiciului ;
  • Gradul de recuperare a prejudiciului ;
  • Termenul de recuperare a prejudiciului,

dar in nici un caz sa nu vorbim de lipsa raspunderii penale pentru prejudicii de sub 200.000 lei (echivalentul a circa 100 de salarii medii nete lunare, pretul unui apartament cu 2 camere intr-un oras mare din Romania, pentru care un roman plateste rate la banca o viata intreaga).

Pornind de la existenta unor cerinte legitime, guvernul a cautat sa exploateze situatia si sa includa in demersul sau prevederi inacceptabile – de care s-a discutat pe larg in presa si in mediile profesionale – nu doar in privinta abuzului in serviciu; unele sunt de-a dreptul scandaloase, cum ar fi denuntul in termen de maxim 6 luni, reducerea unor pedepse cu consecinta reducerii si a termenului de prescriptie, prevederile privind favorizarea faptuitorului, etc.

Desigur, ar mai exista si varianta ca guvernul sa modifice ordonanta inainte de intrarea ei in vigoare, dar pentru asta ar fi necesare dezbateri reale atat cu factorii politici cat si cu societatea civila, cantarirea atenta a argumentelor si evaluarea consecintelor; pur si simplu acum nu mai exista timpul fizic pentru asa ceva. Asemenea lucruri nu pot fi facute sub presiune, ci doar in timp.

Dar mai este si o “alta intrebare” : dupa adoptarea “pe sest” a unei ordonante de urgenta atat de contestate, dupa publicarea ei in M.O. la ora 1 noaptea, dupa ce a scos in strada sute de mii de romani indignati si a facut din Romania “vedeta” stirilor internationale in sens negativ, cum va mai putea guvernul sa negocieze, sa organizeze dezbateri, sa-si convinga partenerii sociali si institutionali de buna sa credinta si de intentiile sale curate?

Dar ce nevoie mai are de toate astea, doar a fost votat de 3 milioane de romani, nu-i asa?

Distribuie acest articol

25 COMENTARII

  1. Daca oamenii au facut greseala sa-i voteze, asta nu le da dreptul sa guverneze ca animalele. Ca porcii din Ferma Animalelor a lui Orwell. Pt ca pesedeii exact asta fac prin ordonantele astea, isi strecoara in miez de noapte chestii convenabile LOR sub pretextul ca se gandesc la bobor.

    Interesant ca nu renunta, tovarasii. Chit ca sant atatia oameni in strada. Probabil e de o importanta uriasa pt ei si pt Dragnea.

    • Domnu’ Dan, nu e chiar asa, acum avem ocazia sa vedem care este diferenta intre dreapta si stinga. Sub Basescu, om de dreapta din mosi stramosi, se putea fura fara grija numai daca faceai parte din gasca agreata si protejata de jupin, restul erau pe cont propriu si daca „picau”, nu se incurca nimeni cu ei, intrau la pirnaie si gata, statul de drept isi facea treaba fara probleme, iar „alesii” nu erau deranjati de la furat in niciun fel. Sub Dragnea & Co, oamenii eminamente de stinga au clocit-o democratic, adica sa fure toata lumea, dar cu masura ca sa ajunga la toti iar prostii care au fost prinsi sau „facuti” la ordinul jupinului de catre justitia impartiala, sa fie eliberati si daca nu se poate, macar sa li se mai scurteze puscaria. Fara tunuri de sute de milioane ca gasca lu’ Cocos, Udrea & Co. (Ltd., atentie mare!), ci doar asa, pina in 50.000 de euro, cit sa aiba omu’ ce pune pe masa cind vine de la serviciu. „Si caaare-i problemaaaa?!”, cum zice maestru’ Becali. Adica e mai bine sa fure mult o gasca de citiva oameni de-ai sistemului sau e mai bine sa lasam oamenii cu initiativa, da’ mai fricosi, sa faca un banut modest si sa fie toata lumea multumita? De furat oricum se fura, cine e sef la jupineala face legea fara sa intre in conflicte de interese sau sa riste sa-si piarda vreo casa, pai, nu-i mai bine sa dam niste ordonante ca sa profite toata lumea care e la ghidon si sa fie bine la toti, pa cum zice doctrina de stinga?
      Bine, din toata ecuatia asta lipseste poporul, da’ in 27 de ani s-a vazut ca asta nu conteaza decit la vot si nici atunci prea mult, fiindca sint unii care „au furat mai bine ca noi”, cum zicea Ponta, alt maestru in viata, deci mai da-i in ma-sa de calici! Pre cum bine zicea un fin observator, „in Romania diferenta intre stinga si dreapta este cam aia dintre Coca-Cola si Pepsi-Cola”, restul e chestie de brand si reclama, gustul e acelasi. Aaaa, si sa nu uit! Cola, care este numitorul comun al celor doua marci, s-ar parea ca in romaneste se traduce prin „a fura”. Ca e Pepsi, ca e Coca, Cola e misteriosul ingredient care prezent in ambele. Oare „cola” o avea cumva vreo legatura si cu „a racola”?

  2. Pactul Politic existent din momentul adoptarii actualei Constitutii e in pericol sa fie rupt – consecintele vor fi drastice, daca NU dau inapoi.
    Pana una alta Romania are peste 18 milioane de alegatori, nu 3 milioane = 16,6%!
    …asta-i democratie” olteneasca, fara nicio legatura cu Europa.

  3. Stiu ca e greu de acceptat de catre cei aflati in piata si sub imperiul momentului, insa ce face guvernul nu e ilegal si nici macar imoral. E aplicarea unei viziuni asupra justitiei care nu e mai rea sau mai buna decat cea precedenta. Cand va mai trece fierbinteala, lumea va realiza ca s-a isterizat pentru prea putin si ca nenorocirile acelea despre care vorbesc toti acum sunt in mare parte fantezie.

  4. Se prefac a nu pricepe si daca vreodata vor ajunge in fata unui tribunal militar sau nu, dupa cum vor fi evenimentele, vor face ca cei din CPEX : eu sunt mic, nu stiu nimic! :)

  5. Nu stiu cati dintre politicieni si sefi de partide politice iau in calcul intelectualul mediu (in special dascalul de la tara) atunci cand isi fac platformele si, mai ales, campaniile politice, dar un adevar crunt este ca un 15% adaugat la salariu (manevra noului guvern) ii poate transforma pe acesti „nefericiti” in sustinatori convinsi. E cazul colegilor mei, care nu se plang ca le-a fost incalcata demnitatea prin celebra „ordonanta” si nu se tem pentru viitorul tarii, ci le e frica sa nu vina „un alt Boc”, care sa le taie din salarii.

    Evident, nu toti i-au votat pe pesedisti, insa aprope toti ii sustin acum. Sau, cel putin, nu ii considera vinovati. Iesirea oamenilor pe strazi li se pare unora un lucru inutil, iar altora nimic altceva decat o „mare manipulare”. Cei din urma sunt, cred, „antenisti”, eu nemaiurmarind televiziunile romanesti de ani buni.

    • Stimate domnule Muntean,

      Nimeni nu cere PSDistilor sa nu mareasca salariile profesorilor ci li se cere sa nu dea ordonante care sa favorizeze infractorii.

      Daca cumva sunteti profesor si nu ati inteles acest lucru nu mai am nimic de comentat !

      • Mi-e teama ca dumneavoastra n-ati inteles. Se subintelege ca sunt profesor din moment ce fac referire la „colegii mei”. Si ce spun eu este exact ce credeti dumneavoastra ca n-am inteles. Recte, colegii mei dascali de tara (si nu numai) sustin psd-ul pe motivul acestor cresteri.

        Il uasc, de pilda, pe Iohannis pentru ca ar putea aduce la putere alt partid care sa retraga cei 15%, l-au urat pe Basescu pentru ca l-a pus pe Boc sa taie salariile bugetarilor (a le dascalilor inclusiv), si il iubesc pe Ponta pentru ca a refacut ceea ce a taiat Boc, iar acum sunt 100% alaturi de psd pentru ca le-au dat o farama din „ciolanul” lor.

        Ca sa ne intelegem, redau ceea ce spun colegii mei, nu ceea ce cred eu. Daca aveam aceleasi idei in mod sigur nu comentam aici.

        • Pacat ca acesti colegi ai dv nu inteleg ca Boc a taiat din cauza de criza mondiala , Ponta a pus la loc pt ca trecuse criza iar Dragnea da bani fara numar pe o combinatie de imprimanta si datorie .Unde nu-i cap vai de picioare , unde nu-i coloana vertebrala tremuri pentru 100 lei . Va rog sa observati ca in cele mai sarace judete PSD-ii au cele mai bune rezultate .

        • @ d.muntean,
          corect ce spuneti, nota 10 cu plus.
          As mai adauga ceva la ura fata de Iohannis: declaratia ca a obtinut 5/6 case din meditatii (neglijam ce s-a descoperit ulterior :P )
          Orgoliul profesorilor a fost zdruncinat.

  6. Teoretic, aveti dreptate sa considerati incredibila lipsa bazelor principiilor democratice la actualii nostri conducatori, practic insa, este firesc sa nu stapaneasca ceva ce nu-i intereseaza si nu „folosesc” in mod curent. Pentru ca nu a fost nevoie. Pentru ca s-a putut, foarte bine, fara!
    N-as zice ca e vorba de machiavelism, conspirationism sau alte subtilitati, ci de ingamfare, de o aroganta specifica parvenitului care, crezandu-se invincibil, sfideaza si minimizeaza adversarii.
    Greseala!
    Istoria ne-a demonstrat ca, uneori, greselile pot avea consecinte mai grave decat crimele…
    Romanii au demonstrat in aceste zile ca sunt pe deplin democrati si civilizati, ca nu-si negociaza onoarea si demnitatea, ca nu sunt „impotenti” si nici idioti!
    Surpriza mare pentru PSD&co…inteleg :)
    Niciodata n-am fost mai puternici, mai respectabili si mai eficienti, ca atunci cand ne-am luptat DOAR pentru democratie!
    Cinicii care cunosc pretul la orice, dar valoarea la nimic, vor avea surprize dupa surprize…

  7. Daca nu sunteti de acord cu expresia “nu procurorii legifereaza..” inseamna ca nu sunteti de acord cu prevederile Constitutiei privind puterea legislativa. Procurorii pot fi consultati dar, intradevar, nu legifereaza. Sau poate ar trebui sa punem DNA sa faca guvernul….

    1. Dezincriminand hotia? Pe bune? Ati citit vreodata Codul penal? La furt avem furt, furt calificat la coruptie avem cele 4 infractiuni: Luarea si darea de mita, traficul si cumpararea de influenta. La Infractiuni de serviciu avem: delapidare, purtare abuziva, abuz in serviciu, neglijenta, uzurpare, deturnare de fonduri etc etc. Ce spuneti dumneavoastra privind hotia si legat de abuz in serviciu, mie imi suna mai degraba a delapidare/deturnare de fonduri conform definitiilor din codul penal. CCR in decizia 405 spune de existenta unui prag la abuzul in serviciu, Comisia de la Venetia spune de existenta pragului. Observ ca in discursul general lipseste ideea de pedepse administrative
    2. Este dreptul guvernului sa stabileasca prioritatile. Amnistie mascata? serios? Poate va aplecati si asupra textelor de lege inainte de a emite astfel de pareri false. Gratierea este proecit de lege in parlament. Sa inteleg ca nu este voie sa se vorbeasca despre gratiere in parlament? Clamati respectarea legii prin nerespectarea ei? Nu sesizati nici o problema aici?
    3. Pai atunci cand discutia o porniti pe ideea ca sunt 200000 de oameni in strada si ei au dreptate cand striga abrogare, jos PSD, demisia Guvernului de ce argumentul partii celeilate ca 3 milioane de oameni au votat nu e valid? Sau o sa imi spuneti ca protestatarii nu cer abrogarea oug, demisia guvernului, jos Psd, la puscarie cu toti….
    Daca 200k oameni au obligatoriu dreptate atunci cu atat mai mult au dreptate 3 milioane de oameni. Sau cei de dreapta fac diferentieri de casta?

    Imi place ca indicati cum ar trebui facuta legea desi va scuzati ca nu sunteti jurist dupa cum dvs ati specificat. Un pic cam multa ipocrizie, nu credeti? Nu folositi scuza asta in timp ce sustineti aspecte juridice. Sustineti-le si gata.

    • Asa cum am aratat, nu sunt jurist dar sunt cetatean. Am dreptul la o opinie, iar opinia nu e sentință.
      Sunt de acord cu faptul ca procurorii nu legifereaza. Nu sunt de acord ca acest adevar sa fie folosit ca argument pentru emiterea unei ordonante care, daca s-ar aproba, v-ar afecta si pe dvs. Nu pot sa cred ca ati fi confortabil sa vedeti cum primarul dvs fura 40.000 euro si scapa fara nici o sanctiune. Iar recuperarea prejudiciului – stiti probabil cat este de dificilă.
      Cu privire la cele 3 milioane, cred ca stim amandoi ca nu au votat pentru asemenea modificari ale C.pen. Chiar daca ar fi votat asa ceva, o miscare de protest de asemenea amploare nu poate fi ignorata. Minoritatea se supune majoritatii, dar nu dictaturii. Oricum obiectivul strazii este anularea OUG nu daramarea guvernului.
      Va multumesc pentru comentariu.

    • 1-2. E oboseala mare sa citeasca, de cum sa studieze, legile inainte de a se pronunta. Va dati seama ce oboseala ar fi pe manifestanti sa afle adevarul si apoi sa strige jos guvernul?! Asa li s-a spus sa strige, asa strig.!
      3. Da, dupa muschii unora, doua sute de mii sunt mai mult ecat trei milioane!

      • Hai ca va egzplic eu de ce politicientii sunt extrem de atenti la cei din strada si doar de forma arunca cu „milioanele de voturi” ca sa-si consoleze captivii . E vorba de efort si hotarare intr-o tara unde absenteismul e foarte puternic .Pentru ca efortul depus de unul care merge fara sa riste nimic cand vrea el intr-o duminica o jumatate de ora pana la scoala de langa el si inapoi nu se compara cu riscul de cotonogeala si efortul depus de unul care sta 2-6 ore in frig zi dupa zi o saptamana intreaga .Pentru fiecare individ din asta mai sunt cativa care n-au iesit si nu or sa iasa in strada , ca e dificil dar va iesi la vot sigur . Data viitoare un ex absenteist poate influenta major votul facand de exemplu pe soferul pentru rudele care trebuie ;)

  8. Un om care are dreptate formeaza o majoritate.

    Doar din naivitate sau din interes poate spune cineva ca votul decide in contra logicii.

    Este ca si cum daca majoritatea decide, nu mai e valabila legea gravitatiei…

    ===

    Povestea asta cu „votul democratic” ce asunde de fapt manipulari grosolane s-a intins in toata tara si in multe situatii, nu e doar in politica.

    Pornind de la asociatia de locatari care decide ca trebuie sa-si termoizoleze locuintele si cei care nu doresc si termiand cu diversele adunari din sistemul educational unde toata lumea voteaza ca … „asa voteaza toata lumea”….

    Asa ca e o boala sociala, vorbim despre acoperirea impotentei, despre lipsa sipiritului de initativa si a pornirii de a rezolva ceva.

    Pe undeva ea cred ca isi are origine si in mecanismul de pseudo-votare exersat decenii in communism. NE-am obisnuit sa ne ascundem dupa vot si sa votam „ce voteaza toata lumea”.

    =====

    Imi pare tare rau, dar este si vina intelectualilor de dreapta care se complac de decenii in bocete colective in loc sa explice si sa ofere alternative de dreapta pe intelesul tuturor. Sa promoveze raspunderea individuala si libertatea individului ca prevaland asupra unui bine general decis din birurile administratiei sau partidelor….

    Asa s-a ajuns ca stangismul asta bolnav (care nu are de fapt nici o treaba cu social -democratia) sa cuprinda ca raia intreaga tara si toate gruparile sociale.

    ===

    „A face ce face toata lumea” este cuvantul de ordine al societatii romanesti. De altfel, asta scuteste de raspundere personala, pentru ca, nui- asa, daca altii m-au indemnat si a iesit prost, nu e vina mea ci a …”celorlalti”.

    Asta e de fapt povestea cu votul in Romania de astazi – votul e doar un ascunzis pentru lipsa de raspundere persoanla. La chestia a asta a contribuit si idea idioata ca a lipsi de la vot este … o razbunare fata de … „clasa politica”, ca „toate partidele – aceeasi mizerie” samd.

    In democratie nu se poate fara nici un partid, unul tot va fi. Fie ca il votezi tu, fie ca ii lasi pe altii sa voteze ce vor ei.

    Aferim!

  9. Pornesc de la precizarea ca sint anti PSD, exagerind putin, chiar dinainte de a ma naste. Si ca parti ale ordonantelor sint cu ochi si cu sprincene pentru Liviu ot Teleorman.
    Discutiile pro si contra se vor prelungi. Dreptate vor sustine ca au toti.
    Ceea ce trebuie retinut intr-un stat de drept: nu poti indrepta o nedreptate prin alta nedrptate.
    Protestele pasnice trebuie sa continue, dar doar cu lozinca „Abrogati”.
    Pentru „Plecati” ar insemna sa negam realitatea rezultatelor din 11 decembrie.
    Nu mai putem sa ne mintim ca PSD-ul a fost votat de tarani, pensionari si asistati social.
    A fost votat de tineret si intelectuali la fel sau mai mult decit PNL si USR la un loc.
    Sa nu bagam sub pres realitatea asta.
    NB,
    in plus, atitudinea multora, presa , intelectuali, alegatori, cu atitudinea de a ne spune ca doar ei au dreptate, au facut dreapta bucati-bucatele. Si, neindoios, au ajutat PSD-ul la rezultatele obtinute.

  10. Informatia corecta la care ar trebui sa reflecteze in zilele acestea guvernul PSD(+ALDE) nu este:

    „Pe noi ne-au votat 3.221.786 (+423.728) de alegatori, deci putem face orice!”,

    ci

    „Pe noi NU ne-au votat 14.757.530 de alegatori, oare de ce? Desi ne-am dori, NU putem face orice”.

    Si sa actioneze cu respectul cuvenit acestor cifre.

    Nota: Aceste valori le-am extras din documentul BEC: „Proces-verbal privind rezultatele finale ale alegerilor pentru Senat”.
    Valorile obtinute la Camera Deputatilor sunt si mai mici: 3.204.864 (PSD) + 396.386 (ALDE).

    • Daca luam in calcul numarul de voturi, Iohannis – care se opune ordonantei – a fost votat de 6,3 milioane.

      @Victor L – de acord cu dvs. Poate cei care nu au fost la vot vor trage concluziile necesare. Macar acum poate vor vedea ce a insemnat atitudinea lor de a privi pasiv cum PSD ajunge la putere, ca sa-l „sanctioneze” pe Iohannis (am auzit asemenea motivatii). S-au sanctionat singuri…

      Multumesc pentru comentarii.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Dragos Filipescu
Economist in sistemul bancar, doctor in Finante, specializarea Moneda-Credit Lucrarea de doctorat: Activitatea bancarǎ şi mecanismul plǎţilor (2004) – Universitatea Al.I.Cuza Iasi, domeniul Finante.

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carti noi

„Jurnalul de doliu scris de Ioan Stanomir impresionează prin intensitatea pe care o imprimă literei, o intensitate care consumă și îl consumă, într-un intangibil orizont al unei nostalgii dizolvante. Biografia mamei, autobiografia autorului, atât de strâns legate, alcătuiesc textul unei declarații de dragoste d’outre-tombe, punctând, în marginea unor momente care au devenit inefabile, notele simfoniei unei iremediabile tristeți… vezi amanunte despre carte
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro