joi, aprilie 18, 2024

Sanctiunile americane si nemultumirea germanilor

Nu doar Rusia protestează împotriva celei mai recente runde de sancțiuni americane. Ministrul german de externe și cancelarul austriac au emis o declarație comună spunând că sancțiunile au afectat unitatea occidentală în privința Ucrainei. Wolfgang Ischinger, fost diplomat german și om cu multă influență, a scris în Wall Street Journal că ele vor „compromite securitatea energetică europeană și vor deteriora relațiile SUA cu Europa”, în beneficiul Rusiei.

Energia, spun acești europeni, n-ar trebui să fie decât o altă marfă, cum ar fi săpunul. Statele Unite însă, în loc să lase considerentele comerciale să prevaleze, au propriul interes să aducă politica în discuție în privința conductei Nord Stream 2, cea care va aduce gazul rusesc în Germania peste Marea Baltică. Reducerea livrărilor de gaze din Rusia în Europa va spori vânzările de gaz natural lichefiat (GPL) american.

Aceasta idee este un nonsens din mai multe puncte de vedere. Afacerile din domeniul gazelor naturale din Europa sunt în mod inerent politice. Conductele, ca și căile ferate, reprezintă o moștenire a colonialismului. Atunci când imperiul sovietic s-a prăbușit, a lăsat moștenire un set de conducte est-vest de gaze (și petrol) fostelor națiuni captive. Acestora le-a fost mai simplu să continue sa cumpere din Rusia. Diversificarea surselor ar fi fost costisitoare și complicată. Conductele au permis Kremlinului să exporte influență și, prin aceasta, corupție. Plățile murdare de tranzit și aranjamentele comerciale nu doar că i-au îmbogățit pe intermediari. Ele au oferit modalități de a pompa banii clandestin (uneori, chiar la vedere) în sistemele politice ale țărilor vecine.

A fost nevoie de 15 ani de la prăbușirea sovietică pentru ca Occidentul să se trezească și să vadă pericolul armei energetice rusești. Combinația dintre banii murdari din Kremlin și încordarea mușchilor în țările ex-comuniste s-au întâmplat sub radarul factorilor de decizie occidentali. Chiar și după extinderea Uniunii Europene, în 2004, securitatea energetică a fost văzută ca o problemă minoră, de care sunt preocupați doar oameni cu interese personal in chestiune sau obsedați, de la marginea Europei.

Dar, datorită hotărârii oficialilor UE din cadrul departamentelor pentru concurență sau pentru energie și eroicei poziții a guvernului lituanian și a altor guverne, politica UE s-a schimbat. UE a forțat „desfacerea in bucați” a unui Gazprom reticent, desparțind afacerile en-gros, retail și import. A interzis prețurile diferite de la o țară la alta și utilizarea unor clauze restrictive de destinație care împiedică comerțul cu gaze. UE a finanțat, de asemenea, noi interconexiuni de gaze, care leagă clienții Rusiei, astfel încât să poată transfera gaz de la nord la sud, mai degrabă decât de la est la vest.

Toate acestea au fost o neobișnuită poveste de succes a UE.  La fel sunt și noile terminale GPL din Lituania și Polonia, care permit importurile de gaze lichefiate americane – o contragreutate mică, dar binevenită, la prezența încă copleșitoare a Rusiei în unele părți ale Europei.

Rusiei, desigur, nu-i place asta. Dar numai ea este de vină. Dacă Kremlinul și-ar fi jucat mai bine cărțile, ar fi putut evita neîncrederea și suspiciunea care  înconjoară industriile sale energetice. Ar fi putut fi echitabilă și transparentă cu clienții săi, caz în care presiunea de a schimba aranjamentele post-1991 ar fi fost neglijabilă.

Dar, după ce a ales să promoveze un model de afaceri politicizat și clientelar, Kremlinul și aliații săi europeni trebuie să accepte că va exista o presiune continuă din partea celor ce văd pericolul. Din păcate, Comisia Europeană nu a reușit să găsească un mijloc legal de oprire a North Stream 2. Din păcate, guvernul german a pus relațiile sale de afaceri cu Rusia înaintea intereselor aliaților. Din fericire, SUA vede pericolul și aplică presiunea.

Administrația nu acționează unilateral. După cum a declarat Anders Fogh Rasmussen, fost secretar general al NATO, în Financial Times, măsurile energetice ale proiectului de lege privind sancțiunile nu sunt automate, ci se aplică doar la discreția președintelui. Limbajul său subliniază în mod explicit coordonarea și unitatea cu aliații.

Europenii se lamentează că nu există leadership american în administrația Trump. Ar trebui să încerce să fie mai recunoscători când acest lucru se întâmplă, de fapt.

Distribuie acest articol

17 COMENTARII

  1. Dle Edward Lucas,

    Am impresia tot mai structurata ca mai tot ce se intampla din cele ce ne par mai greu de inteles azi sunt rezultatul unei actiuni subversive la scara mondiala in care tinta, targetul ca sa spun asa, este civilizatia euro-atlantica care se incearca prin orice mijloc sa fie subminata. Consider ca Brexitul , corectitudinea poloitica , politica Rusiei oriunde in lume nu urmaresc decat acest scop si te convingi de asta daca mai urmaresti si ce spun sau scriu „dughinistii”, termen introdus de mine acum destui ani in lexicul romanesc si care vad cu satisfactie ca este preluat de cativa in ultima vreme(soarta multor zicerii ale mele ) adica atunci cand ceva ce era doar odata ca un ghiocel firav in februariie, devine o stare de spirit odata cu trecerea timpului.
    Cele ce le spun acum sper ca vor capata deasemeni o atentie mai sustinuta in viitor mai ales cand vedem ce se scrie si se face in spatiul inca sovietic :
    „Noi, participanţii la conferinţa internaţională „De la Atlantic la Pacific: pentru un destin comun al popoarelor Eurasiei”, intelectuali din Moldova, România, Rusia, Grecia, Franţa, Italia, Serbia, Georgia şi Belgia, adoptăm prezentul Manifest „:cu propuneri geopolitice pentru o lume multipolara.

    http://news.russiatoday.ro/manifestul-de-la-chisinau/

    Succes in ce faceti!

    • Nu stiu daca e vorba atat de o miscare subversiva cat despre natura care are oroare de vid. Pe batranul continent nu mai e la moda sa faci copii, ori asta nu face decat sa slabeasca civilizatia in ansamblu. O civilizatie slabita e o invitatie pentru „rapitorii” de pe margine, asa functioneaza lucrurile in natura. Si tot in natura observam ca nimic nu e vesnic ;)

  2. termen introdus de mine acum destui ani in lexicul romanesc si care vad cu satisfactie ca este preluat de cativa in ultima vreme(soarta multor zicerii ale mele )
    *********
    Felicitări pt îmbogățirea lexicului. V-As propune sa-ncercati sa îmbogățiți și uraniul, precum și pe cei săraci. AveȚi o soarta cruda.

  3. Principii frumoase, solidaritate, egalitate, democrație, transparență, totul este scris caligrafic în tratatele UE și toate astea trebuie respectate de toate statele. Asta pînă ajungem la bani, așa că facem o cutie de viteze, că neamțu-i priceput la tehnică și lăsăm banii să se-nvîrtă cu turație mare în viteza întîi și dacă tărăboanța se mișcă bine, schimbăm în a doua și a treia. Dacă nu ia viteză, rămînem cu viteza întîi, important e că se mișcă și banu’ se-nvîrte. Nu am nimic împotrivă, așa merge treaba, cu meșteșug și inginerie, dar ar fi indicat ca și tanti UE să facă ciocu’ mic, cum zicea o mătușă de la PDL după ce le venise rîndul la furat și să nu mai ne spună că sîntem puturoși și hoți sau că trebuie să privatizăm totul ca să ne învețe profesorii lor cum se face și se exportă profitul din lemn, petrol si industria bancară. Știu și ai noștri cum se fură, dar n-au încă suficient capital și o influență mai mare ca să o facă elegant-corporatist ca OMV sau Schweighofer, d-aia îi oripilează pe comisarii europeni care arbitrează tot felul de hoți la emisiunea ”Bravo, ai stil !” varianta bruxelloise. Pur și simplu ai noștri n-au stil și fură ca proștii, cu sacu’! Rușii sînt niște nenorociți, totuși facem afaceri cu ei fiindcă am făcut dintotdeauna și ne iese banu’. Romanii sînt țigani, dar mai au cîte ceva prin curte, să nu-i lăsăm să fure ei, că au productivitate slabă și management defectuos. Tocmai cînd se astupase gaura cu ce-au furat băncile fără să avem răscoale ale cetățenilor puși la plată și începuse să iasă profitul mai gros și hop, se bagă nesimțitul de Trump să ne strice jucăria! Golănește vorbind, asta e treaba cu Merkel, Germania și UE cu vitezele ei. Golăneala asta se îmbracă în vorbe frumoase și atunci se numește ”politică”. Dacă ne doare, ne pupă tata Juncker pă frunte și trece!

  4. „Conductele, ca și căile ferate, reprezintă o moștenire a colonialismului.” Asta-i „tare” de tot, mai ceva ca ideologia miscarii luddiste, in care adeptii lui Ned Ludd au distrus uneltele, care, wow!, ar fi avut caracter de clasa. „Colonialismul” conductelor si cailor ferate chiar este o idee proasta pentru cei care au construit caile ferate din statele nord-americane (SUA) sau infrastructura din tarile Commonwealth.

    • @ Sheherezada : quote ”asta-i “tare” de tot, ”…inteleg ca nu sunteti de acord ?
      era vorba de Europa, sau ma rog Europa+ Rusia. Nu cititi in diagonala, va rog.
      Si da, expresia este la locul ei. Puneti mana pe orice carte de istorie ( de preferinta a cailor ferate si o sa va dumiriti ce si cum.
      Chiar si America, daca vreti, colonizarea Vestului (american si canadian) nu s-a facut cu caruta ca in Karl May, ci ( mai ales) cu trenul.
      In Romania, daca doriti, prima cale ferata a fost facuta in Imperiu ( Oravita-Bazias) desi regatenii isi disputa intaietatea cu cea de la Cernavoda-Constanta construita de catre… ” „Compagnie du chemin de fer Imperial Ottoman du Danbe et de la Mer Noire”.

  5. Germania a devenit de o ipocrizie şi ticăloşie evidentă.Vrea musai ca TOATĂ Europa să fie land german(un fel de al IV-lea Reich…),vrea musai spaţiu vital spre Est,vrea musai Uniunea Euro-Asiatică cu Rusia,vrea musai ca astfel să detroneze hegemonia americană nu numai din Europa dar şi din Lume.Credeţi că întâmplător a ieşit UK din UE?Credeţi că întâmplător Trump(un german…) a fost extrem de rece cu Merkel(o est-germancă)?Mai este puţin şi Macron o va lăsa şi el cu ochii în soare pe Merkel.Germania,prin forţa lucrurilor,a devenit iarăşi revanşardă şi începe să devină iarăşi un pericol pentru Europa.

  6. Hopa, hopa ! Dl. Lucas incepe sa vada pericolul real si de unde bate singurul vint care ar mai putea umfla pinzele peticite la repezeala ale corabiei civilizatiei Europei occidentale. Dar in afara de vint, mai trebuie si un cirmaci iscusit. Dna Merkel si Dna May au esuat lamentabil ( pot fi numite fara greseala groparii civilizatieie uropene prin modul in care au actionat in problema migrantilor si in BBREXIT ) si mai pot gasi doar un loc de bucatareasa pentru mateloti. Sa fie oare Dl Macron, cel ales ?

    Subscriu la formularile dlui Lucas:

    ” Din fericire, SUA vede pericolul și aplică presiunea.
    Europenii se lamentează că nu există leadership american în administrația Trump. Ar trebui să încerce să fie mai recunoscători când acest lucru se întâmplă, de fapt.”

  7. Toata lumea se preface ca nu vede ca UE de fapt nu prea mai exista. S-au reconstituit cele doua blocuri, o parte aia bogati din vest condusi de Germania si saracii condusi de SUA prin intermediul Poloniei. Noi intram la categoria supersaraci si fara importanta, deocamdata butonati cam din toate partile. UE seamana un pic cu Eurovisionul, o adunatura eterogena si plina de bisericute, pusi toti pe luat cu japca, totul imbracat in ideologia cretina a corectitudinii politice. Un singur lucru, sau, ma rog, personaj mai lipseste ca sa se desavarseasca totul: Nero. Sau, poate ma insel si daca ne uitam mai atent s-ar putea sa-l zarim undeva prin Germania pe la Berlin, are chiar si pantaloni!

    • cib:şi eu cred că UE este în descompunere,va mai exista doar Vestul Europei condus de Germania-Franţa,dar pentru o perioadă scurtă fiindcă apoi se vor încăiera(ca de obicei!) între ei.Remarcabil,SUA nu va părăsi statele foste comuniste,de la Baltica la Adriatica şi Marea Neagră,ceea ce este foarte frumos din partea lor.

  8. UE, comisia e antrenată în dezbaterea publică „europeană” și mondială prin proiectul (2005- 2019) Nord Stream 2. Cum arată azi spațiul de dezbateri europeni? Avem o opinie publică Europeană comună? Unde se poate admira? In care limbă discută cetățenii în UE27? Autorul s-a decis, se pronunță ca multiplicator al balticilor, al intereselor și problemelor de azi.

    … „…..Din păcate, Comisia Europeană nu a reușit să găsească un mijloc legal de oprire a North Stream 2. Din păcate, guvernul german a pus relațiile sale de afaceri cu Rusia înaintea intereselor aliaților. Din fericire, SUA vede pericolul și aplică presiunea… „…..

    Nord Stream 2 cu Nord Stream 1, cele patru conducte de gaz pot transporta (2019) anual 110 miliarde m3 gaze din Rusia (ca. 110 milioane tone țiței brut) înspre vest. Conflictele de interese sunt starea normală în democrație. Nimic nou în vest.
    UE are un leader nou, E. Macron. De la Paris (F. Hollande, E. Macron) se propagă 2017 UE cu două viteze. Nu-mi place.

    Autorul prezintă conflictele de interese ale participanților cu accentul pe SUA. Nimic nou. Președintele SUA Ronald Reagan (interzicerea exportului de mașini pentru plasarea conductelor de gaz sovietice, Paris și Londra s-au solidarizat cu Westgermany!) a intervenit acum 35 de ani în relația „Comunitatea Europeană” (EG- Europäische Gemeinschaft pină 1991, după Maastricht 1991 e UE- Uniunea Europeană) cu URSS. SUA a intervenit 1962 în relațile comerciale URSS cu guvernul CDU Adenauer și a stopat contracte economice semnate. Nimic nou în vest / est. Westgermany/ guvernele socialdemocrate de la Bonn au contractat 1970, 1972, 1974, 1981 livrarea de gaze din URSS în schimbul livrării conductelor. Wandel durch Handel spunea cancelarul SPD Willy Brandt. Ostpolitik.

    Azi asistăm la un conflict de interese ca în vremurile din războiul rece, vremuri crezute uitate, aparținînd secolului 20 violent ? Autorul atrage atenția pentru un conflict în secolul 21 care pare a fi asemănător cu conflictele din secolul 20? E așa?

    Comunitatea Europeană (EG Europäische Gemeinschaft) a început 1952 în domeniul energetic (Europäische Gemeinschaft für Kohle und Stahl 1952 …. … die Europäische Atomgemeinschaft 1957) ca „Comunitate Europeană pentru Cărbune si Oțel“. Mai tîrziu a urmat 1957 Comunitatea Europeană Nucleară. SUA a folosit poziția de leader al lumii libere în relațiile mondiale (invazia sovietică în Afganistan, rachetele nucleare SS20, NATO Doppelbeschluss Pershing- SS20 Helmut Schmidt SPD) contra URSS ale secolului 20. Interesele energetice și economice de azi în cazul Nord Stream 2 (tratatele economice încep în anii 1960 Bonn-Moscova, urmează crizele de petrol OPEC 1973 și 1979/80) au un potențial de conflicte internaționale politice și economice cum analizează îngrijorat autorul ?

    Rămîne întrebarea cum arată lumea multipolară a secolului 21? China produce azi 17,3 % din BIP mondial, concurează cu SUA în multe domenii. Rusia nu e un factor economic (Africa cu rachete spunea cancelarul SPD Helmut Schmidt 1982) de prim rang în secolul 21. UE27 de azi are potențialul economic, politic pentru a participa ca factor global? E. Macron impune 2017 de la Paris „UE cu două viteze“……

    Sunt optimist. NATO 28 și UE27 asigură libertatea în statele UE, în zona Baltică și estul continentului (Polonia, România). Nu văd un pericol militar din est. Presiuni politice și economice de la Moscova: da. Influența și intervenții SUA în Europa: da. Nimic nou în est / vest. Statele naționale sunt « monstri reci », sunt fixate pe interesele lor chiar și in dauna locuitorilor (Varșovia , Budapesta, Bratislava 2016 riscă…).

    Cum arată lumea multipolară de azi? SUA și China sunt lideri globali. EU27? Rusia nu mai e un factor de prim rang. Care riscuri continentale, care șanse globale în secolul 21?
    Soluții ?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Edward Lucas
Edward Lucashttp://contributors
Edward Lucas scrie pentru the Economist. Este de asemenea senior vice-president al Center for European Policy Analysis, un think-tank cu sedii in Varsovia si Washington, DC.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro