luni, mai 23, 2022

Netanyahu obtine o victorie a la Pirus in alegerile din Israel

Rezultatele alegerilor parlamentare din Israel din 22 ianuarie au avut un efect paradoxal: premierul Binyamin Netanyahu are sansa sa devina primul sef de guvern de la Menahem Begin in 1981 care obtine un al doilea mandat consecutiv in fata urnelor, dar iese din alegeri cu o pozitie slabita.

La o prima vedere, blocul de „dreapta” (partide nationaliste si religioase – Likud Beitenu – 31 de mandate, Habait Hayehudi – 11, Shas – 11, Yahadut Hatorah – 7) are tot atatea mandate, 60, ca si cel de „stanga” (Yesh Atid – 19, Partidul Muncii -17, partidele arabe -10, Hatnua -6, Meretz -6, Kadima -2).

Revelatia acestor alegeri a fost nou infiintatul partid laic Yesh Atid, condus de fostul prezentator de televiziune Yair Lapid, fiul defunctului Tommy Lapid, lider al acum disparutului partid laic Shinui, activ in anii ’90.

Nu este intamplator ca Lapid a fost primul interlocutor al lui Netanyahu intr-o convorbire telefonica, dupa ce rezultatele au devenit clare.

Netanyahu a promis sa formeze o coalitie cat mai larga, dar acest lucru va fi foarte dificil.

In primul rand pentru ca prezenta in guvern a celor doua partide religioase (SHAS, care-i reprezinta pe evreii originari din tarile musulmane, si Yahadut Hatorah care-i reprezinta pe evreii askenazi sau europeni) este incompatibila cu cea a partidelor de centru si stanga, care doresc eliminarea avantajelor pentru evreii care studiaza la scoli rabinice, inclusiv scutirea de armata.

In al doilea rand, pentru ca partidele dreptei nationaliste (Likud Beitenu si Habayit Hayehudi) sunt sceptice sau chiar ostile solutiei „doua state” in conflictul cu palestienii, solutie sustinuta de toate partidele de centru si stanga.

Intre timp, conflictul mocnit cu palestinienii risca sa redevina acut, iar Iranul, stat a carui conducere doreste stergerea de pe harta a Israelului, este tot mai aproape de dobandirea armei nucleare, iar Netanyahu a amenintat cu declansarea unei actiuni militare impotriva Teheranului.

E posibil ca o solutie de guvern stabil sa se dovedeasca imposibila si atunci perspectiva unor alegeri anticipate devine una foarte realista.

Si dat fiind sistemul reprezentarii proportionale folosit in Israel repetarea rezultatului neconcludent din 22 ianuarie apare ca o posibilitate, daca nu chiar o probabilitate.

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Petru Clej
Petru Clej este corespondent la Londra al redacției române a RFI. A fost jurnalist la BBC World Service, redacția română, între 1991 și 2008 (redactor șef între 2000 și 2008) și a lucrat între februarie și decembrie 2007 la BBC News Online.

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro