vineri, martie 29, 2024

Netanyahu obtine o victorie a la Pirus in alegerile din Israel

Rezultatele alegerilor parlamentare din Israel din 22 ianuarie au avut un efect paradoxal: premierul Binyamin Netanyahu are sansa sa devina primul sef de guvern de la Menahem Begin in 1981 care obtine un al doilea mandat consecutiv in fata urnelor, dar iese din alegeri cu o pozitie slabita.

La o prima vedere, blocul de „dreapta” (partide nationaliste si religioase – Likud Beitenu – 31 de mandate, Habait Hayehudi – 11, Shas – 11, Yahadut Hatorah – 7) are tot atatea mandate, 60, ca si cel de „stanga” (Yesh Atid – 19, Partidul Muncii -17, partidele arabe -10, Hatnua -6, Meretz -6, Kadima -2).

Revelatia acestor alegeri a fost nou infiintatul partid laic Yesh Atid, condus de fostul prezentator de televiziune Yair Lapid, fiul defunctului Tommy Lapid, lider al acum disparutului partid laic Shinui, activ in anii ’90.

Nu este intamplator ca Lapid a fost primul interlocutor al lui Netanyahu intr-o convorbire telefonica, dupa ce rezultatele au devenit clare.

Netanyahu a promis sa formeze o coalitie cat mai larga, dar acest lucru va fi foarte dificil.

In primul rand pentru ca prezenta in guvern a celor doua partide religioase (SHAS, care-i reprezinta pe evreii originari din tarile musulmane, si Yahadut Hatorah care-i reprezinta pe evreii askenazi sau europeni) este incompatibila cu cea a partidelor de centru si stanga, care doresc eliminarea avantajelor pentru evreii care studiaza la scoli rabinice, inclusiv scutirea de armata.

In al doilea rand, pentru ca partidele dreptei nationaliste (Likud Beitenu si Habayit Hayehudi) sunt sceptice sau chiar ostile solutiei „doua state” in conflictul cu palestienii, solutie sustinuta de toate partidele de centru si stanga.

Intre timp, conflictul mocnit cu palestinienii risca sa redevina acut, iar Iranul, stat a carui conducere doreste stergerea de pe harta a Israelului, este tot mai aproape de dobandirea armei nucleare, iar Netanyahu a amenintat cu declansarea unei actiuni militare impotriva Teheranului.

E posibil ca o solutie de guvern stabil sa se dovedeasca imposibila si atunci perspectiva unor alegeri anticipate devine una foarte realista.

Si dat fiind sistemul reprezentarii proportionale folosit in Israel repetarea rezultatului neconcludent din 22 ianuarie apare ca o posibilitate, daca nu chiar o probabilitate.

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Petru Clej
Petru Clej
Petru Clej este corespondent la Londra al redacției române a RFI. A fost jurnalist la BBC World Service, redacția română, între 1991 și 2008 (redactor șef între 2000 și 2008) și a lucrat între februarie și decembrie 2007 la BBC News Online.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro