În ultimii ani observăm o deteriorare continua a dezbaterii pe teme economice în spațiul public. Astfel, oameni fără expertiză sunt invitați să comunice, atât pe la posturile TV, în presa scrisă sau online. Acest lucru, deși inițial nu părea foarte periculos a dus la o serie de anomalii în mediul public, anomalii ce au culminat inclusiv printr-o serie de inițiative legislative depuse în parlament, cu efecte deosebit de negative asupra economiei.
Din păcate însă, cu excepția câtorva voci autorizate, BNR, Consiliul Fiscal etc., nu a existat o reacție din partea mediului academic asupra acestor inițiative. Nivelul scăzut de cunoaștere a celor din media, lipsa mesajelor coerente dar și lipsa unei culturi a dezbaterilor publice consistente a dus la situația în care cadrele didactice din învățământul economic se feresc să apară în spațiul public, evitând pur și simplu să își dea cu părerea, tocmai pentru a nu intra în polemici de nivel scăzut.
Este oare această atitudine sănătoasă ? Credem noi că fără implicarea celor a căror misiune este creșterea nivelului general de cunoaștere în societate, putem îmbunătăți lucrurile ? Din punctul meu de vedere pasivitatea mediului academic poate duce la o serie de riscuri pe termen mediu :
- Consacrarea în spațiul public a unor persoane , în calitate de comunicatori pe teme economice care să aibă în realitatea o agendă ascunsă iar prin mesajele transmise să deformeze adevărul științific sau să îl prezinte parțial, tocmai pentru a-și atinge obiectivele.
- Afectarea imaginii unor instituții vitale pentru economia românească, precum BNR, Consiliul Concurenței, ASF, Consiliul Fiscal, etc prin atacuri concertate tocmai pentru a diminua importanța acestora în mediul public și a scădea încrederea populației în ele
- Scăderea prestigiului universităților prin consolidarea percepției că nu au specialiști suficienți de buni pentru a emite opinii publice.
- Deformarea realității prin accentuarea sau minimizarea efectelor unor măsuri economice, tocmai pentru a îmbunătăți sau înrăutăți imaginea decidenților politici.
- Consolidarea sentimentului de inhibiție pe care îl au acum cadrele didactice și perpetuarea lui pentru a nu permite intrarea unor actori noi în spațiul public.
- Monopolizarea comunicării economice de către grupuri de interese și crearea impresiei în spațiul public că nu există comunicatori nepartizani
- Scăderea criticii constructive în spațiul public, în special asupra inițiativelor politice, îngreunând astfel îmbunătățirea calității procesului de elaborare a legislației
Toate aceste riscuri sunt astăzi mai prezente decât oricând, mai ales din cauza faptului că mesajele sunt trimise din ce în ce mai ușor prin social media. Fără o reacție solidă a celor cu expertiză și fără o acțiune coordonată, care să ridice nivelul dezbaterilor din mediul public, riscăm să creăm în rândul populației impresii false în ceea ce privește soluțiile economice la problemele lor de zi cu zi. Lipsă educației financiare în rândul românilor, îi transformă pe marea majoritate în ținte ușor de manipulat de către grupuri de interese. Din acest motiv, consider că implicarea în dezbaterile publice a mediului universitar devine foarte importantă pentru România.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Mi mi se pare ca mediul academic trebuie sa coboare din nori, si sa mearga pe teren. Economia mai ales de piata, e mediul unde se intalnesc toti mai ales acei fara studii. Fara ei nu exista o economie. Iar acesti profesori nu trebuie sa stea ascunsi prin birouri si sa discute abstract, dar sa popularizeze, explice, implice cat mai mult. Multi profesori nu stiu realitatea de pe teren, realitatea ii sperie, fiindca vor zice prostii clar, una e ce ar trebui si alta este ce se intampla.
O alta greseala este ca acesti academicieni, cred ca cineva ii va invita si asculta, nu li se vor pune intrebari prostesti, nu vor fi ridicolizati, nu vor fi tavaliti in noroi. Nu, ei trebuie sa-si impuna aceasta prezenta, sa profite de orice ocazie sa spuna, comenteze in spatiul public. Sa fie murdariti, neintelesi, unii sa plateasca cu cariera. Dar in final vor deveni si ei economisti adevarati al caror parere conteaza, si vor ajuta sa se construiasca o economie.
Nu poti sa stii sa mergi pe bicicleta teoretic.
Am o obiectie legata de o anumita formulare:
‘Astfel, oameni fără expertiză sunt invitați să comunice, atât pe la posturile TV, în presa scrisă sau online… anomalii ce au culminat inclusiv printr-o serie de inițiative legislative depuse în parlament, cu efecte deosebit de negative asupra economiei.”
Anomaliile la care faceti dumneavoastra referire sunt legate de incapacitatea unor factori de decizie de a analiza si studia problemele – nimeni nu le stie pe toate si de aceea cei care propun legi pot sa ceara avizul specialistilor si daca li se pare ca sunt partizanii unei idei sa largeasca sfera specialistilor implicati in analiza propunerii legislative. Nu este lucrul pe care il fac cei care lucreaza in parlamenti si asta nu este vina celor care stau pe margine, ci este doar optiunea si modul parlamentarilor de a actiona si reactiona.
Nu cumva este si rolul universitatilor sa creeze astfel de discutii, sa modereze anumite teme, etc? Cate conferinte, cate mese deschise, cate dezbateri a organizat ASE-ul in ultima saptamana?
Cele prezentate de autor sint atit de adevarate, incit persoane dinafara mediului univesitar, academic ori a celui institutional economic se simt datoare sa dezbata, nege sau completeze prin comentarii tot ceeace nu fac cei indrituiti sa o faca in problematica economica.Una din cauze este faptul ca ADMIMNISTRATORII DE SAIT, nu elimina din oficiu orice comentariu sau aluzie insultatoare la persoana autorului sau a interventiei imediate, online a acestuia pe sait.Pentru comentatori acest lucru nu este necesar, deoarece acestia stiu sa raspunda.Dupa ce sint de citeva ori insultati, iar nu criticati sau contrazisi in legatura cu tema articolului publicat – in mod firesc, autorii nu se mai expun la astfel de situatii…