marți, martie 19, 2024

Nevoia de progres și conservatorismul în politicile energetice: viziunea și obiectivele noii strategii energetice

O nouă infrastructură energetică este esențială pentru susținerea unei integrări economice mai profunde, deschiderea accesului la noi piețe și diversificarea surselor de energie în întreaga regiune.”

Donald Trump, Președintele SUA[1]

În urmă cu șapte sau opt luni, ministrul energiei din guvernul V. V. Dăncilă, profesorul universitar Anton Anton, într-o declarație ce a rămas în memoria noastră prin câteva tușe de umor lipsit de gust (mai degrabă cazon), menționa: ”Eu sper și am un pariu cu o domnișoară drăguță, care mi-a spus că ea nu crede că voi termina strategia energetică și, dacă o termin, va sta în cap și i-am spus să se antreneze. Deci anul acesta se va termina strategia energetică, la care sigur, lucrăm de mulți ani și trenăm, ceea ce nu mi se pare normal”[2].

Iată că ministrul energiei, indiferent dacă mânat de motivația expusă în declarația domniei sale, reprodusă anterior, sau de misiunea ce-i revine în funcția de demnitate publică pe care o deține, a reușit să se țină de cuvânt și să ajungă, împreună cu echipa din ministerul pe care îl conduce, la un document final al proiectului Strategiei Energetice 2018 – 2030 și în perspectiva anilor 2050, pe care l-a postat pentru consultare publică pe site-ul de internet al Ministerului Energiei.

Ajunși aici, cred că o analiză și o dezbatere largă și constructivă asupra documentului este extrem de bine venită în spațiul public, cu condiția ca ministerul condus de domnul Anton Anton să țină seama de astfel de analize; până acum, în cele douăzeci și una de luni de guvernare PSD – ALDE, oficialii guvernamentali au dat, dimpotrivă, dovadă de faptul că nu sunt interesați să țină cont de opiniile constructive venite din spațiul public, în măsura în care nu concordă cu așa-numitul program de guvernare, dar și acesta în traducerea particulară, de moment, ce poate să nu concorde cu documentul politic enunțat.

PREMISELE DE ANALIZĂ

Publicarea proiectului viitoarei Strategii Energetice concordă cu dezbaterile prilejuite de organizarea Forumului I3M de la București, unde reprezentanți ai guvernelor din douăsprezece țări ale Inițiativei, cărora li s-au adăugat și cei ai Germaniei și Statelor Unite ale Americii, precum și oameni de afaceri, experți sau jurnaliști, au remarcat câteva stringențe ale perioadei pe care o parcurgem și au anticipat o serie de evoluții care pot marca viitorul Europei (deci și al țării noastre) în domeniul securității energetice, cum ar fi:

▪ reziliența arhitecturii europene, din punctul de vedere al asigurării securității energetice, ține imperativ de interconectarea sistemelor energetice naționale, mai cu seamă în Centrul și Estul Europei, dar și între Vestul și Estul Europei;

▪ întrucât securitatea aprovizionării cu resurse energetice a Europei depinde de zone limitrofe generatoare de multe probleme în politica mondială – Federația Rusă, care folosește exporturile de resursă energetică către Europa ca un instrument de politică externă, Orientul Mijlociu și Nordul Africii etc. – diversificarea și securizarea aprovizionării cu energie a Statelor Membre ale Uniunii trebuie să transgreseze tot mai pronunțat de la interesul național către o politică coordonată europeană și chiar euro-atlantică;

▪ un imperativ al politicii unionale este reprezentat și de îndeplinirea cumulativă a criteriului de protecție a mediului egal important, chiar dacă oarecum subsumat imperativului de securitate energetică, ceea ce implică încurajarea producției din surse curate și regenerabile, a eficienței energetice și, nu în cele din urmă, de soluții sigure pentru mediu în privința reciclării/neutralizării deșeurilor energetice de toate tipurile.

Pe de altă parte, citând din documentul comun EPG și CEPS privind Prioritățile (potențiale) ale Președinției României la Consiliul UE, cu privire la politicile energetice comunitare[3], sesizăm că în dialogul european temele centrale puse în dezbatere pentru a contura viitorul Uniunii raportat la aceste chestiuni privesc:

▪ Planurile Naționale privind schimbările climatice, ca o stringență în dezvoltarea sectoarelor energetice din Statele Membre;

▪ Politicile naționale în privința eficienței energetice;

▪ Interconectarea energetică, în special în Europa Centrală și de Sud-Est;

▪ Digitalizarea în energie;

▪ Protecția consumatorului vulnerabil;

Documentul EPG – CEPS, după cum observăm, amintește că la nivel global, deci evident și în Europa, Revoluția Industrială de tip 4.0, care implică trecerea rapidă a proceselor industriale către fluxurile controlate de inteligența artificială și utilizând roboții industriali adaptați necesită o cu totul altă raportare strategică în raport cu viitorul: educația și inovarea, ca factori de producție. Așadar, documentul EPG – CEPS inserează și tema privind:

▪ Valorificarea potențialului local de talente în cercetare și dezvoltare (inclusiv talentul antreprenorial în materie) care să identifice soluții noi de producere a energiei curate și tehnologii care să le implementeze,

ca fiind un obiectiv stringent al viitorului, deci necesar a fi abordat la nivel prioritar în formatul comunitar.

În cuvântul său înainte la Strategia Energetică, ministrul Anton Anton consideră că scopul documentului strategic este acela de a sprijini creșterea economică a României, ceea ce presupune: ”…din perspectiva sectorului energetic, construirea de noi capacități de producție a energiei; retehnologizarea și modernizarea capacităților de producție, transport și distribuție de energie; încurajarea creșterii consumului intern în condiții de eficiență energetică; export”. Cu alte cuvinte, proiectul noului document strategic nu aduce în fapt nimic nou, guvernul își asumă continuitatea pe un set clasic de principii de asigurare a securității energetice.

Din nefericire, s-ar putea vorbi mai mult decât atât despre o inadecvare între viziunea strategică (fie ea și conservator formulată) din proiectul supus dezbaterii și obiectivele și măsurile propuse pentru ca viziunea să devină realitate; adică, până la urmă, se oferă o interpretare politică anacronică – chiar dacă (sau tocmai pentru că este) conformă cu programul de guvernare PSD – ALDE – dezideratelor unei realități în schimbare, în contextul în care există totuși repere strategice clare asumate la nivel Unional și pe care România, ca Stat Membru, ar trebui să și le asume și să le transpună într-o cheie a progresului.

Publicarea proiectului de document strategic propus de Ministerul Energiei nu a trezit ecouri serioase în sfera politică, iar din partea opoziției n-am putut remarca decât opinia expusă de Florin Mârza, președintele Comisiei de Energie din cadrul PNL, ce-i drept, un specialist în materie[4]:

Ea este o ficțiune, este o poveste. Nu sunt arătate sursele, iar legat de priorități se vorbește despre cele două grupuri de la Cernavodă (3 și 4) ca și când ar fi o chestie în desfășurare. Este fals. Nu s-a făcut absolut nimic, decât s-au tocat niște bani pe studii și pe alte chestii de genul acesta fără nicio finalitate. În mod paradoxal este introdus un proiect din zona Salcia, hidroenergetic cu un impact catastrofal asupra mediului, care nu se susține nici din punct de vedere al afacerii, iar acum din cauza noilor reglementări legate de mediu, va fi imposibil de promovat. La fel și Tarnița, care este o centrală de pompaj, va avea un efect foarte mare asupra mediului, pe lângă investiția colosală care nu are nicio formă de finanțare”.[5]

Totuși, Florin Mârza nu este unul din liderii de marcă ai PNL și, chiar fiind specialistul cel mai important al partidului în materie, poziția sa actuală, de consilier local în Hunedoara, și faptul că nu a fost susținut în declarațiile sale de nume grele din conducere ne arată că opoziția nu este foarte interesată de forma și scopul viitoarei Strategii Energetice promovată de ministrul Anton Anton.

VIZIUNE STRATEGICĂ SAU CONSERVATORISM MINIMAL?

Teoria managementului strategic ne învață că nu există schimbare de dragul schimbării – această perspectivă este fie una a non-sensului, fie pur și simplu marketing politic. Dar să nu anticipăm. România are nevoie certă de o nouă Strategie Energetică din cauză că actualul document, adică Strategia Energetică a României pentru perioada 2007 – 2020, aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 1069 din anul 2007 este depășit.

Vechea strategie[6], elaborată în anul aderării României la Uniunea Europeană, își propunea ca obiective: (i) siguranța energetică, (ii) dezvoltarea durabilă și (iii) competitivitatea. Unele dintre aceste obiective rămân valabile, firește, dar acestea corespund totuși unei imagini statice (staticul în sine este anacronic) și nu pot conferi instrumentele necesare sectorului pentru a genera acea dinamică de care este nevoie în alinierea cu viitorul anticipat sau doar prefigurat.

O viziune strategică, pe de altă parte, trebuie să formuleze cadrul unei raportări clare la viitorul anticipat ori prefigurat, ce trebuie să ajute efectiv să răspundem la întrebarea: unde vrem să ajungem? Dar, de câte ori decidenții noștri sunt întrebați unde anume ne propunem să ajungem, răspunsurile sunt dintre cele mai generoase, dar și mai lipsite de consistență.

Chiar dacă domnul ministru Anton Anton, în cuvântul său înainte la proiectul de Strategie propus de ministerul pe care-l conduce, s-a declarat un susținător al unei viziuni robuste și flexibile a viitorului:

(i) Dezvoltarea sectorului energetic este direct proporțională cu realizarea unor proiecte de investiții strategice de interes național. Aceste investiții, care vor produce modificări de substanță și vor dinamiza întregul sector, sunt repere fixe și obligatorii în programarea strategică. (…);

(ii) Strategia Energetică fundamentează poziționarea României în raport cu propunerile de reformă a pieței europene de energie, iar un loc important este destinat analizei contextului european și politicilor de creare a Uniunii Energetice din care vom face parte;

(iii) Prin implementarea obiectivelor Strategiei Energetice, sistemul energetic național va fi mai puternic, mai sigur și mai stabil. Avem resursele energetice necesare, avem un mix energetic echilibrat și diversificat și avem determinarea de a face din România un furnizor de securitate energetică în regiune”,

părerea mea este că documentul nu reflectă adecvat această declarație de intenții, nu o traduce într-o viziune și obiective strategice și, mai cu seamă, nu definește reperele (politici publice, surse de finanțare, obiective de investiții prioritare, responsabilități etc.) care să ne convingă că aceasta este Strategia Energetică de care România are nevoie pentru următorii zece – doisprezece ani și, în perspectivă, până în anul 2050.

Ca să ne întoarcem puțin la viziunea ministrului energiei cu privire la politicile energetice promovate de guvernarea PSD – ALDE, cred că ar fi util să reamintesc câteva din ideile pe care domnul profesor Anton Anton le promova în interviul acordat Agerpres în februarie ac.[7], și anume:

▪ ”Noi, la energie, ne ocupăm de două lucruri extreme. Între ele sunt mai multe lucruri, dar noi ne ocupăm de producția de energie, pe de o parte, și de eficiență energetică, pe partea cealaltă. Dacă eu produc energie mai puțin eficient, crezi că e bine? Eu cred că nu e bine. Eficiența energetică trebuie să fie și o preocupare constantă a producției”;

▪ ”O strategie de care să fiu mulțumit este una de care să ne putem ține măcar câțiva ani și care să aibă o viziune. Iar viziunea v-am spus-o: mixul energetic. Nu pot să vin, chiar dacă e la modă, să vorbim despre carbon, decarbonizare, nu știu cum se cheamă, gazeificare, carbonicarbogazeificarea apelor minerale, nu știu, nu contează termenul, dar important este să înțelegem că în această strategie cărbunele în România nu poate fi eliminat”;

▪ ”Clima s-a schimbat din cauza noastră, nu vreau să contribui la chestia asta. Vreau să mă aliniez politicilor europene în totalitate, dar dați-mi și mie voie să mă aliniez în ritmul meu. Nu puteți să-mi spuneți mie: frate, de mâine implementezi ceva ce noi credem că se poate. Sigur că da, implementez, dacă voi îmi dați toți banii, calup, eu implementez mâine, deși tehnic nu se poate, că toată lumea va trebui să facă treaba asta. (…) Eu nu cer derogări. Eu nu mă duc la Comisia Europeană să cer derogări. Eu mă duc și spun: ăsta e planul meu și asta pot eu să fac, asta nu înseamnă derogare, asta înseamnă că mă duc cu niște studii, documentat și spun asta pot să fac. Pe mine mă deranjează că toată lumea are senzația că mergem la Comisia Europeană și ne rugăm de ei. Nu, nu!”;

▪ ”Așa cum v-am spus, la strategia națională va trebui să începem cu o viziune, iar în cadrul acestei viziuni eu am două lucruri la care țin. Unu: că România este un stat binecuvântat și avem de toate și vrem să folosim în mod rațional tot ce avem și să facem o politică de exploatare durabilă a resurselor pe care le avem, asta este a doua idee”;

▪ ”Noi la Cernavodă am prevăzut de la început să construim patru reactoare. Am reușit să construim unul, apoi am mai dat în funcțiune încă unu. Apoi am încercat să vedem cum mai putem construi și alte două reactoare, 3 și 4. Astăzi suntem în discuții foarte avansate cu niște investitori. Discuțiile astea continuă”;

▪ ”Părerea mea este că avem bani. Da. Dacă ne gospodărim cumsecade. Avem bani să facem toate lucrurile, dacă stabilim niște priorități”;

▪ ”După părerea mea, ca și consumator, îmi doresc să fie prețul cât mai mic. Ca să fie prețul cât mai mic, ministerul trebuie să facă ce v-am spus și mai devreme, să eficientizeze producția de energie. Dacă o fac eficientă, scade prețul, dacă nu o fac eficientă, nu scade prețul. Iar eu v-am spus de la început că este prima prioritate pe care o am”.

Și revenind la textul proiectului actual de Strategie Energetică, viziunea strategică este definită, după cum urmează:

Viziunea Strategiei Energetice a României este de creștere a sectorului energetic în condiții de sustenabilitate. Dezvoltarea sectorului energetic trebuie privită ca parte a procesului de dezvoltare a României.

Creștere înseamnă: construirea de noi capacități de producție bazate pe tehnologii de vârf nepoluante; retehnologizarea și modernizarea capacităților de producție existente și încadrarea lor în normele de mediu, transport și distribuție de energie; încurajarea creșterii consumului intern în condiții de eficiență energetică; export. Sistemul energetic național va fi astfel mai sigur și mai stabil.

Pe scurt, conform viziunii strategice pentru 2030 și, în perspectivă, pentru 2050, ne propunem minimum minimorum: un sistem energetic național mai sigur și mai stabil, eventual în creștere. Evident, ceea ce derivă din viziune, și anume cele opt obiective strategice, nu-și pot propune mai mult.

OBIECTIVE STRATEGICE SAU DOAR… OBIECTIVE

(i) Energie curată și eficiență energetică – ”România va urma cele mai bune practici de protecție a mediului, cu respectarea țintelor naționale asumate ca stat membru UE. (…) În egală măsură, dezvoltarea sistemului energetic va asigura eficiența energetică, așa cum este definită în directivele UE și legislația națională.

(ii) Asigurarea accesului la energie electrică și termică pentru toți consumatorii – ”Acest obiectiv stabilește ca prioritate finalizarea electrificării României și a menținerii sistemelor de distribuție a energiei electrice în strânsă corelație cu dezvoltarea socio-economică.”

(iii) Protecția consumatorului vulnerabil și reducerea sărăciei energetice – ”Politicile de dezvoltare și adaptarea corectă a nivelului asistenței sociale în domeniul energiei, mai ales în zonele sărace, vor asigura o protecție reală a consumatorilor vulnerabili. (sic!)”

(iv) Piețe de energie competitive, baza unei economii competitive – ”Sistemul energetic trebuie să funcționeze pe baza mecanismelor pieței libere, rolul principal al statului fiind cel de elaborator de politici, de reglementator, de garant al stabilității sistemului energetic și de investitor. (sic!)”

(v) Modernizarea sistemului de guvernanță energetică – ”Ca proprietar de active, statul trebuie să îmbunătățească managementul companiilor la care deține participații. Companiile energetice cu capital de stat trebuie să se eficientizeze, să se profesionalizeze și să se modernizeze. Profesionalizarea managementului și depolitizarea numirilor în companiile controlate de stat împreună cu supravegherea fără ingerințe a actului de administrare constituie, în special în sectorul energetic, imperative strategice.

(vi) Creșterea calității învățământului în domeniul energiei și formarea continuă a resursei umane – ”Succesul implementării viziunii și obiectivelor Strategiei Energetice a României este direct proporțional cu investiția în calitatea învățământului și formării în domeniul energiei.

(vii) România, furnizor regional de securitate energetică – ”România are un scor al riscului de securitate energetică superior mediei OCDE și mai bun decât al vecinilor săi. Contextul internațional actual al piețelor de energie este marcat de volatilitate, iar evoluția tehnologiilor poate avea efecte disruptive pe piețele de energie.

(viii) Creșterea aportului energetic al României pe piețele regionale și europene prin valorificarea resurselor energetice primare naționale (sic!) – ”Obiectivul exprimă viziunea de dezvoltare a României în contextul regional și european și dorința de a fi un actor principal al UE în acest domeniu. România are resursele energetice primare necesare, acestea trebuie valorificate coerent, în condiții de rentabilitate, concomitent cu creșterea gradului de interconectivitate.

Enunțul celor opt obiective strategice, dar și scurta detaliere a acestora prin enunțurile formulate în textul Strategiei Energetice nu lasă nicio îndoială asupra faptului că noul document strategic, în măsura în care va deveni unul oficial fără mari modificări față de forma din proiect, nu aduce nimic nou față de strategia 2007 – 2020, deși contextul căruia ar trebui să i se adreseze este mult schimbat.

Lăsând la o parte faptul că obiectivul opt este oarecum redundant după enunțarea obiectivului șapte, trebuie să remarcăm că, în mod evident, obiectivele strategice (i), (iii), (iv) și (vi) erau obligatorii a fi enunțate de un Stat Membru al Uniunii Europene, în timp ce obiectivul (v) este obligatoriu pentru o economie ce trebuie să îndeplinească standardele OECD și, în cele din urmă, are în intenție să devină membră a OECD. Obiectivul (ii), pe de altă parte, ține strict de specificul românesc.

Totuși, până și obiectivele strategice obligatorii reușesc oarecum să fie definite precar, acest aspect este foarte important de subliniat, iar ca ministerul să se asigure întrucâtva că acestea au legătură cu politicile energetice comunitare, folosește repetitiv formulări de genul ”țintelor naționale asumate ca stat membru UE sau așa cum este definită în directivele UE”.

Mai mult, în ceea ce privește guvernanța corporativă, guvernarea PSD – ALDE pare că gândește și acționează contradictoriu, în condițiile în care, în septembrie 2017, Comisia pentru Industrii de la Camera Deputaților, condusă de deputatul Iulian Iancu, a aprobat un amendament care va permite Guvernului să decidă singur dacă va aplica legislația privind guvernanța corporativă într-o companie a statului, cu acordul deopotrivă al parlamentarilor PSD și ALDE[8].

Îi revine, totuși, un merit ministrului (ALDE) Anton Anton, care a rămas coerent cu obiectivul strategic (v) din proiectul de Strategie Energetică și a transmis recent Comisiei parlamentare condusă de Iulian Iancu o scrisoare prin care comunică faptul că ministerul pe care-l conduce[9] ”nu susține modificarea art. 1, alin (3) din OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă”. Acțiunea ministrului energiei este, din fericire, concordantă cu opiniile și semnalele de avertisment transmise de mediul de afaceri.

Nu regăsim, pe de altă parte, formulat niciun obiectiv menit să ne asigure că actuala coaliție de guvernare înțelege sensul schimbărilor din lumea care ne înconjoară, dar și starea concretă în care se găsește sistemul nostru de producție, transport, distribuție al energiei și nici nu o oferă o cheie de adaptativă prin care sistemul energetic național să își crească reziliența nu prin investiții pe care nu și le permite, ci prin inovare și promovarea de energii curate, eventual în soluții locale.

Iar aici meritele ministrului Anton Anton, cel care susține guvernanța corporativă în companiile energetice de stat, se epuizează, frânte sau dizolvate de concepțiile sale conservatoare, pe care se pare că nu și le-a putut reprima atunci când, în final, a aprobat proiectul de Strategie (din start anacronică) ce este acum postat în consultare publică.

NOTE______________

1 Din scrisoarea adresată Președintelui României, Klaus Werner Iohannis, cu prilejul summitului I3M organizat la București

2 http://www.business24.ro/guvern/stiri-guvern/ministrul-energiei-o-domnisoara-draguta-va-sta-in-cap-daca-terminam-in-2018-strategia-energetica-a-romaniei-1592259

3 https://www.enpg.ro/proposals-for-potential-energy-policy-priorities-during-romanias-2019-presidency-of-the-council-of-the-european-union/epg-ceps_potential-energy-priorities-romanian-presidency_february-2018/

4 Conform CV: fost director în cadrul Electrica și Enel; director general SMART SAE și TERMOELECTRICA, membru în CA la ENGIE, ELECTRICA și TRANSELECTRICA, secretar de stat și consilier guvernamental etc.

5 http://www.economica.net/presedintele-comisiei-de-energie-a-pnl-strategia-energetica-a-romaniei-este-o-fictiune_158796.html

6 https://lege5.ro/Gratuit/geydkmrsgq/hotararea-nr-1069-2007-privind-aprobarea-strategiei-energetice-a-romaniei-pentru-perioada-2007-2020

7 https://www.agerpres.ro/economic/2018/02/15/interviu-video-ministrul-energiei-romania-se-va-alinia-standardelor-europene-de-mediu-in-ritmul-sau-nu-suntem-de-umplutura-in-ue–55621

8 https://www.digi24.ro/stiri/economie/companii/managementul-profesionist-inlocuit-de-politica-sinecurilor-796779

9 https://economie.hotnews.ro/zoom.html?desc=Foto:%20Cristina%20Pruna&name=Raspuns%20Ministerul%20Energiei&imgUrl=https://media.hotnews.ro/media_server1/image-2018-09-25-22720489-41-raspuns-ministerul-energiei.jpg

Distribuie acest articol

13 COMENTARII

  1. O strategie in domeniul energiei presupune, ca punct de plecare, estimarea evolutiei consumului de energie pt. perioada propusa.
    Iar estimarea evolutiei consumului presupune o strategie de dezvoltare economica.
    Care este aceasta strategie de baza, care sa poata conduce la evaluarea consumului de energie?

    • @Tzepelica Strategia Romaniei din domeniul energiei se afla la stadiul de spagi si comisioane incasate in „negocierile” purtate de Dragnea and Co. cu companiile straine. Aici nu este nici o strategie, strategia consta in cedarea zonelor de offshore de la Marea Neagra pe spagi. La fel a facut si Nastase cand a privatizat Petromul si a incasat comisione de sute de milioane de dolari. Niic nou sub Soare.

      • Nu cred că mai ține cu șpăgile, că s-au cam lămurit și barosanii cum merge treaba p-acilea. Acum e suficient să vină vreun ajutor de secretar de stat al US și să șteargă pe jos cu toți grangurii, că se rezolvă imediat și semnează tot ce au dictat ”investitorii” mai anțărț. Cred că Barroso și cu Nuland le-au explicat celor interesați cum trebuie lucrat cu românii.

  2. „”O nouă infrastructură energetică este esențială pentru susținerea unei integrări economice mai profunde, deschiderea accesului la noi piețe și diversificarea surselor de energie în întreaga regiune.”
    Donald Trump, Președintele SUA[|”–> Despre ce regiune vorbea Trump? America de Nord? Europa de Est? Cred ca acesta declaratie prefigureaza oarecum vremurile care vor urma. Se stie ca SUA au rezerve uriase de petrol si gaze pe care nu le-au folosit mai deloc in ultimii 40 de ani. Tot petrolul provenea din Golf. Avand in vedere insa situatia din Iran, precum si retragerea din acordul cu Iranul, precum si amenintarile Iranului la adresa SUA si Israel (probleme de securitate in Golf), putem anticipa ca SUA nu vor mai importa petrol ieftin din Golf si, in schimb , isi vor deschide sondele lor din Texas. Mai mult, doresc sa exporte petrolul american poate chiar in Europa. La fel pentru gazele de sist, doresc sa le exporte in Europa. De aceea SUA doresc construirea unei infrastructuri energetice pentru o integrare economica mai profunda, o „integrare” mai ales a statelor din estul Europei in afacerile cu petrol american. Legat de securitatea din Golf, Statele Unite retrag sisteme antibalistice din Orientul Mijlociu, pentru a se concentra pe contracararea Rusiei şi Chinei. Oare este intampplatoare aceasta actiune? Daca situatia din Golf degenereaza, SUA nu vor mai putea impora petrol ieftin si vor fi nevoite sa-si exporte petrolul si sa-l foloseasca.

    • @mike
      Sa nu uitam de chestiunile esențiale, pentru ca acesta este rostul acelei fraze din motto, sa atragă atenția asupra chestiunilor esențiale.
      Logic, o buna parte a acțiunilor SUA in domeniul energiei au legătură cu nevoia de a valorifica – atenție, cat se mai poate! – potențialul rezervelor proprii de oil&gas. Si noi ar trebui sa facem la fel.
      Dar o infrastructura energetica transeuropeana, pe axele nord-sud si est-vest are legătură in primul rand, si subliniez acest lucru, cu interesele statelor membre ale UE si ale altor state asociate UE. De ce? Pentru ca oferă argumentul major de asigurare a securității energetice a fiecărui SM in parte si a tuturor împreună. Este atât de evident!

    • @mike

      Politicienii vorbesc multe, se lauda mult etc, ziua-i lunga. SUA este inca un importator net de petrol (importa mai mult petrol decat exporta) iar viitorul petrolului de sist nu este prea cert din moment ce exploatarea acestui zacamant devine rentabila incepand cu pret in jur de $50-60 per baril. Prognozele FMI pe urmatorii 3 ani arata o incetinire a cresterii economica in tarile dezvoltate, i.e SUA si Vestul UE, dar si in tari emergente precum China, Estul UE, etc.

      • Vi se pare ca Merkel se lauda? South Stream este realitate astazi. Haideti s-o lasam asa pentru ca jocul dublu european nu cred ca este benefic pentru nimeni iar „vanele” sunt controlate tot de la Kremlin, pana la urma.
        „Prognozele FMI pe urmatorii 3 ani arata o incetinire a cresterii economica in tarile dezvoltate, i.e SUA si Vestul UE, dar si in tari emergente precum China, Estul UE, etc.”–> Sa inteleg ca Rusia este exceptata de la incetinirea economica, iar statele UE vor putea cumpara in continuare gaz ieftin din Rusia, mai ales pe fondul incetinirii lor economice?

        • Ce joc dublu visati? Aici in UE nu avem zacaminte de gaze si nici de petrol, asadar, cumparam si noi de pe unde gasim (Rusia, Africa, Golful Perisc /Peninsula Araba, mai nou si din SUA- LNG). Chiar daca nu avem resurse ne descurcam mai bine decat rusii sau decat alti furnizori de materii prime (economia UE se bazeaza pe crearea valoarei adaugate). Referitor la prognozele despre cresterea economica in urmatorii ani, nu am mentionat Rusia deoarece nu este o putere economica globala (cel putin nu in topul celor 10). Acum mai ramane sa apara si un antisemit traditional sa ma atace de ce nu am trecut si Israelul pe lista.

          P.S. daca Rusia (sau un alt stat petrolist) inchide vanele asa cum ati mentionat, petrolul va trece pragul de 250 dolari, inclusiv la bursele din SUA (UE importa vreo 14 milioane de barili pe zi, iar SUA vreo 4 milioane). Nu trebuie sa fiti un profesor in economie sa intelegeti impactul unei astfel de manevre asupra evolutiei cresterii economice (in asamblu) la nivel mondial

  3. Stimate,
    d-le Cristian Felea,
    1.O viziune strategica trebuie sa ,,formuleze cadrul unei raportari clare la viitorul anticipat sau prefigurat ce trebuie sa ajute sa raspundem la întrebarea unde vrem sa ajungem”?
    Ce anume ar putea sa raspunda ,,decidentii politici”, cita vreme Romania merge spre …nicaieri?
    2.Mai spuneti, ca documentul nu reflecta adecvat aceasta declaratie de intentii, nu o traduce intr-o viziune si obiective strategice si mai cu seama nu defineste reperele (politici publice, surse de finantare, obiective de investitii prioritare, responsabilitati, etc), …
    Cum ar putea d-l A.Anton sa aiba mai mult decit o ,,declaratie de intentii, cind Romania in ansamblul sau nu are idee încotro se indreapta?
    Ce obiective strategice ori obiective de investitii prioritare pot fi distinse, cita vreme consumul energetic scade si evolutia sa pe termen scurt, mediu sau lung este neevaluabila, datorita dezintegrarii industriale a tarii dupa 89?
    Politicile publice, sursele de finantare, responsabilitatile pentru strategia energetica (la modul concret) pot fi definite si stabilite numai in cazul unui ,,proiect de tara” cu obiectivul reindustrializarii, deoarece aceasta strategie nu este un ,,dat tehnic” de sine statator, ci PARTE integranta a (insasi) procesului de reindustrializare a tarii!
    Mergind mai departe cu ceeace constituie reindustrializarea, trebuie sa plecam de la adevarul, ca strategia energetica este NUMAI una dintre cele 53 de Strategii Nationale care pot urni Romania spre dezvoltare economica si ajungerea din urma a tarilor dezvoltate!
    In concluzie – strategie energetica este realizabila doar ca parte a reconstructiei industriale, in conexiune si coerenta organica cu celelalte strategii care se autosustin – procesul acesta politic, economic si social (complex si de durata) dovedindu-se imposibil de realizat in lipsa unui ,,proiect de tara” cu obiectivul reindustrializarii.
    3. Romania neavind o directie de dezvoltare, nici tehnicile si instrumentarul caracteristic unui astfel de ,,proiect de tara”, d-l A. Anton n-avea nici un punct de plecare-orientare sau repere tehnice, financiare, de responsabilitati ori de alta natura.
    Singurul lucru la indemina era sa ,,reincalzeasca” vechea strategie energetica, sa adauge sau schimbe pe ici pe colo cite ceva ca sa dea senzatia de noutate, consfiintind realitatea ca Romania stagneaza in ,,proiectul de natiune esuata economic”…
    ( PS.
    Analiza si considerentele de fata, apartin unei persoane care a realizat si propus (fara succes) guvenului, presedentiei si (personal) presedintelui P.N.Liberal un ,,proiect de tara, cu obiectivul reindustrializarii.Afara de a oferi prin scrisoare (personala) acest proiect de tara, nu am gasit alta cale pentru a-i asigura evaluarea si promovarea.)
    cu stima,

    • @ Caliman I. Eugen
      As avea o singura observatie, daca imi permiteti, care vine in linie cu analiza la Strategia Energetica pe care am inceput sa o fac cu acest articol.
      Eu cred ca termenul „reindustrializare” nu este cel corect. Corect este termenul de dezvoltare economica cu accent pe industrii 4.0. Reindustrializarea ne duce cu gandul la reluarea unui proces de dezvoltare anacronic, pe care au batut moneda comunistii in Romania inca din primul lor „cincinal”, la inceputul anilor ’50.
      O vreme treaba a mers: s-au construit fabrici si uzine, au fost deschise mine, s-au construit linii de transport energetic, baraje etc., dupa cum stim.
      Acum dezvoltarea prin industrializare si consum intensiv nu mai poate fi conceputa, nici macar in China, principalul prelucator la scara globala. Si atunci devine evident ca si conceptia conservatoare de Strategie Energetica pe care si-o asuma domnul 2Anton este anacronica.
      Complet de acord cu dvs., clasa noastra politica, adica, ca sa fie clar, PSD, PNL, ALDE, UDMR, PMP, USR etc., etc. nu stie ce anume voim noi ca tara in termeni de dezvoltare economica pentru viitor. Nu propune nimic, nu gandeste nimic, nu este capabila decat de scandaluri.
      Rezultatul: 5 milioane de romani plecati din tara, alte cateva milioane pe picior de plecare si un viitor sumbru. Nici dezmembrarea tarii nu este imposibila in atare conditii.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cristian Felea
Cristian Felea
Doctor în ştiinţe inginereşti, domeniul: „Mine, Petrol şi Gaze” - Universitatea din Petroşani. Ofițer SRI în rezervă Colaborator al publicaţiei „Revista Minelor”

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro