marți, decembrie 7, 2021

Nevoia de un CIO Office Guvernamental

România se situează pe locul 26 din cele 28 de state membre ale UE în cadrul Indicelui economiei și societății digitale (DESI) pentru 2020. Pe baza datelor anterioare pandemiei, performanța României a fost identică în patru din cele cinci dimensiuni DESI măsurate. Această situație este cauzată de progresele lente înregistrate în general, dar și de evoluțiile politice, întrucât în România au existat patru guverne diferite în ultimii trei ani.

România înregistrează cele mai bune rezultate în dimensiunea Conectivitate, datorită utilizării ridicate a benzii largi de foarte mare viteză și disponibilității ample a rețelelor de foarte mare capacitate fixe, România situându-se astfel pe locul 5 în UE.

Cu toate acestea, digitalizarea economiei a rămas în urmă, în condițiile în care aproape o cincime dintre români nu au utilizat niciodată internetul și mai puțin de o treime au competențe digitale cel puțin elementare.

România este bine poziționată în ceea ce privește absolvenții TIC, plasându-se pe locul al cincilea, cu 5,6% dintre toți absolvenții (media UE: 3,6%); cu toate acestea, în ceea ce privește serviciile publice digitale și utilizarea serviciilor de internet, performanța României este cea mai scăzută în rândul statelor membre ale UE.

Punctul nodal al viziunii si stabilirii arhitecturii digitale la nivelul serviciilor publice și naționale, al dezvoltării unei astfel de societăți si economii digitale, ar trebui sa fie ce este cunoscut la nivel mondial ca Chief Information Office Guvernamental (CIOG), fie ca acesta se regăsește direct lângă Primul Ministru sau este Președintele Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) sau un Ministru pentru TIC … nu mai vorbim de un domeniu sectorial ci de unul transversal, coloana vertebrala ce sprijină dezvoltarea tuturor domeniilor de activitate, determinant pentru relansarea economica a oricărui stat.

Deși formal există o astfel de structură de câțiva ani, practic aceasta este insesizabilă. Lipsa unei viziuni unitare, integrate se vede la tot pasul – de la servicii dedicate cetățenilor, la cele adresate mediului de afaceri, si oricărui utilizator final – care deși ar trebui să trăiască într-o societate a cunoașterii si a digitalizării, să aibă competențe digitale, se confruntă cu lipsa acestora.

Asociația CIO Council România, cu membrii care au experiență reală de CIO în companii de mari dimensiuni, publice și private, nu din perspectiva furnizorilor ci a beneficiarilor, promovează de peste 7 ani dezvoltarea și implementarea unei structuri de CIO Office național, prin aplicarea modelelor de succes internaționale adaptat specificului si nevoilor naționale, un CIO Office susținut de competențe și experiențe dovedite în acest domeniu.

Având în vedere diversitatea și complexitatea achizițiilor derulate pe componenta IT&C, analiza efectuată asupra perioadei 2010-2019 relevă că la nivelul principalelor domenii (justiție, sănătate, educație și cercetare, administrație publică, economico-financiar, muncă și protecție socială, societate informațională și sisteme de eGuvernare) procesul de informatizare a fost înțeles diferit de către managementul instituțional, prin raportare directă la prioritățile și nevoile fiecărei instituții în parte, fără o viziune si o arhitectură unitară, fără un CIO Office Guvernamental real, profesionist, implicat și respectat. Au fost și sunt mulți oameni, profesioniști și din arcul guvernamental care s-au străduit, dar nu a funcționat. La nivel de structuri, de agenții și ministere, în structurile centrale sau locale, sunt numeroși profesioniști, dar care necesită integrarea din partea unui CIOG real și susținut.

În condițiile în care în fiecare an sunt înregistrate mii de proceduri publice de atribuire de proiecte, la nivel național, nu putem constata o construcție clară, unitară și interoperabilă, plecând de la identitatea unică a cetățeanului si de la serviciile necesare acestuia în cadrul proiectelor derulate în domeniul IT&C / TIC finalizate sau în curs de finalizare.

Se impune, așadar, o viziune unitară și o strategie adecvată pentru atingerea obiectivelor statului pe domeniul IT&C / TIC, aceea Strategie de Transformare Digitală.

România este nevoită să facă pasul în acest sens … de la formă la fond. Similar cu construcția unei case, trebuie să se plece de la arhitecturi, de la o proiectare integrată si apoi se construiește, apoi lansezi proiecte parte a unui program. Altfel ce construim pe bucăți nu se va integra într-o casă funcțională. Poți sa ai firme separate de electricitate, de gaze, alte utilități, dar integrarea trebuie sa fie făcută de un singur proiectant, de un singur arhitect.

Destul de greu de tradus, acest concept de CIOG trebuie să devină practic si aplicat, trebuie să fie cel mai înalt for în orchestrarea tehnologiei informației în domeniul guvernamental. Nu putem vorbii de servicii digitale către cetățeni dacă nu le stabilim – care este catalogul de servicii, câte sunt si care e planul pe 5 ani de implementare al acestora, dacă nu stabilim arhitectura de aplicații care să le susțină, care să se bazeze pe o arhitectură de date, pe o arhitectură de infrastructură și una de comunicații, toate integrate și în dezvoltare unitară pe o perioadă de minim 5-10 ani, nu în reproiectare de fiecare dată când decidenții se modifica. Deși CIO a rămas constant, nu s-a remarcat caracterul de continuitate.

Nu putem vorbi de interoperabilitate și o singură identitate a cetățeanului, sau a firmei, care să aibă acces la o multitudine de servicii dacă nu avem o abordarea structurată, profesionistă, fără a inventa ce este de succes în alte părți, în mod adaptat specificului local. Iar toate aceste servicii / soluții pentru noua Societate Gigabit nu trebuie avizate dacă le lipsește un capitol distinct dedicat abilitării personalului care le va opera cu competențele necesare punerii acestor soluții în practică în modul cel mai just, atingând întreg potențialul și valoarea lor pentru fiecare cetățean sau agent economic.

Conectarea cu, și la, societatea în care trăim, cu ONG-urile, cu mediul de afaceri, cu IMM-urile, este esențială. Această societate trebuie transformată în societatea TIC; iar fără a-i ști nevoile, fără a evalua serviciile deja existente la nivelul fiecărei entități publice, fără a lista toate bazele de date existente, acel evidence based, nu se va ști ce servicii publice sunt necesar a fi asigurate.

Factorul de modernizare a proceselor guvernamentale este larg recunoscut ca e-guvernare, pentru transformarea modului de comunicare și interacțiune cu cetățenii, cu mediul de afaceri și alte instituții guvernamentale. Aceasta reduce asimetria informațională cauzată de lipsa guvernanței informației, parte a Guvernanței TIC, ceea ce reduce practicile monopoliste, puterile discreționare, lipsa de transparență și responsabilitate, toate factori generatori ai corupției.

Avem nevoie de Competențe, Guvernanță, Open Data, Transparență, Arhitectură, Colaborare, Partajare a informației, Interoperabilitate, Servicii distribuite, Politici și Organizare, Managementul Cunoașterii.

Serviciile digitale publice către cetățeni și mediul de afaceri trebuie să acopere toate evenimentele de viață ale acestora.

Principii

Pentru a susține transformarea societății către era digitală ar trebui aplicate următoarele principii:

  • Abordarea “orientata spre informație” – trecerea de la managementul documentelor la managementul datelor si a conținutului care poate fi identificat, distribuit, securizat, combinat, intr-un mod mult mai util beneficiarului informației
  • Abordarea “platformei distribuite”– susținerea lucrului in comun, in interiorul si in exteriorul instituțiilor si agențiilor guvernamentale, pentru reducerea costului, susținerea proiectelor comune, aplicarea consistenta a standardelor, asigurarea consistentei in modul de creare si livrare a informației
  • Abordarea “orientata spre client” – influențează cum se creează, gestionează si prezinta datele pe site-uri web, aplicații, date furnizate direct, sau alte modele de livrare, permițând clientului sa adapteze, distribuie si utilizeze informația
  • Abordarea “securității si a confidențialității” -asigurarea ca inovarea se întâmpla intr-un mod sigur si confidențial in livrarea si utilizarea serviciilor digitale
  • Abordarea “valorii datelor, a informațiilor si a oamenilor” – bogăția informației deținute de entitățile guvernamentale sunt un activ național, cu o valoare potențială uriașă pentru public, antreprenori, si pentru propriile programe guvernamentale. Unul din activele cele mai de preț este inteligenta si capacitatea intelectuala a oamenilor.

Scopuri cheie

Trebuie definite scopurile care se doresc atinse, in primul rând:

1. asigurarea standardizării, elaborării de politici unitare, a susținerii securității informației, managementul proiectelor naționale si economisirea resurselor bugetare, prin:

  • creșterea gradului de succes al proiectelor TIC,
  • utilizarea mai eficienta a fondurilor,
  • evitarea risipei inutile,
  • realizarea proiectelor in timp,
  • responsabilizarea furnizorilor, implicarea sectorului privat, al asociațiilor
  • asigurarea unui suport profesional corect către factorii decidenți si achizitori
  • suport real pentru cetățean si economie.

2. Asigurarea interoperabilității naționale (inclusiv prinSistemul de Registre Naționale) si cu structurile UE, corelarea proiectelor într-un plan coerent cu o coordonare centrala profesionista.

Reforma TIC la nivel guvernamental prin implementare corectă a conceptului de CIO Office Guvernamental însemnă crearea:

  • Catalogului serviciilor pentru cetățean
  • Cadrului pentru standardizare, registre naționale si interoperabilitate
  • Cadrului de management al proiectelor si achizițiilor IT
  • Cadrului național de securitate informatica
  • Cadrului național de dezvoltare si păstrare forță munca IT
  • Centrului de inovare si noi tehnologii (ex. cloud computing, inteligență artificială)
  • Centru National al Activelor Intelectuale ale României și dezvoltarea competențelor digitale

Arhitectura

Pentru a atinge obiectivele si scopurile este necesară desenarea unor arhitecturi multi-nivel (nivelurile de business- serviciile către cetățeni, cel de date/informații, cel de aplicații, cel de tehnologie/comunicații). Un model poate fi cel utilizat în trecut și prezent de Marea Britanie, in Fig. 1

Fig. 1 Nivelurile arhitecturii de sistem

Aceste arhitecturi trebuie să susțină:

  • structura descentralizata cu sistem de interconectare si schimb de informații pe o arhitectura orientata spre (micro)servicii, pe baza de proceduri de agregare a datelor,
  • Stabilire formulare, atomi informaționali, analiza fluxuri date,
  • Definire pivoți – cetățeni, firme, instituții cu identificatori unici
  • Servicii către cetățean prin interacțiune cu serviciile aferente instituțiilor statului (subservicii)
  • Stabilirea prin colaborare cu instituțiile publice a normării activităților aferente fiecărui serviciu in parte, furnizarea trasabilității serviciului de către solicitant si întocmirea de rapoarte privind performanta furnizării
  • Normarea activităților aferente fiecărui serviciu in parte, asigurarea trasabilității serviciului si asistarea managementului personalului implicat in furnizarea de servicii in cadrul autorităților publice, cu dezvoltarea competențelor acestora.
  • Realizarea si administrarea casetei virtuale a utilizatorului precum și a interfeței cu acesta.

Care este scopul final?

Servicii digitale către cetățeni și mediul de afaceri, implicit îmbunătățirea poziționării României ca o Societate și o Economie Gigabit în slujba cetățeanului. Suntem plasați pe penultimul loc in Europa la digitalizare, într-o țară sclipitoare în acest domeniu și cu profesioniști adevărați, atât in domeniul public cat si in cel privat.

Concluzii

Un CIO Office Guvernamental profesionist, fie ca acesta se regăsește direct lângă Primul Ministru sau este Președintele Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) sau un Ministru pentru TIC cu competențe și implicare, susținut si respectat, plasat în arcul guvernamental la un nivel care îi conferă anvergura necesară stabilirii unitare a politicilor și măsurilor necesare pentru atingerea obiectivelor de informatizare a serviciilor publice în România, ar crea premisele remedierii disfuncțiilor.

Demersul ar deschide un spectru larg de oportunități pentru întregul domeniu IT&C / TIC, cu un rol pregnant în:

  • alinierea direcțiilor strategice în domeniul IT&C, din perspectiva serviciilor și proiectelor de informatizare necesare recuperării decalajelor existente între România și celelalte state membre UE;
  • obținerea de plus-valoare reală pe componenta de informatizare prin asigurarea în mod adecvat și în termeni de eficiență a managementului integrat al informatizării statului;
  • calibrarea și orientarea resurselor – umane, financiare și materiale din perspectiva utilizării eficiente a acestora;
  • asigurarea condițiilor pentru implementarea de mecanisme care să asigure scalabilitatea procesului de informatizare, prin raportare permanentă la gradul de realizare a obiectivelor strategice IT&C, în directă conexiune cu valoarea și eficiența proiectelor implementate față de nevoile societății.

CIO Office Guvernamental ar trebui să asigure elementele de beneficiu major pentru domeniul IT&C, precum:

  • transparența, atât în ceea ce privește costurile, precum și cu privire la procesele și categoriilor de proiecte și servicii din domeniul IT&C inițiate/furnizate la nivelul instituțiilor publice;
  • rolurile și sarcinile ce revin în mod concret factorilor decizionali implicați în procesul informatizării, având în vedere existența unei fracții consistente de decizie la nivelul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, precum și a Oficiului CIO Guvernamental, respectiv Comitetul Tehnico-Economic pentru Societatea Informațională și Organismul Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale;
  • viziunea integrată și modul în care aceasta poate fi transpusă într-o viitoare strategie pe domeniu, astfel încât să existe înțelegere și aplicare unitară a măsurilor ținând cont de utilitatea prezentă și viitoare a investițiilor în sistemele informatice/ proiectele de informatizare și serviciile pe care acestea le oferă sau vor trebui să le asigure instituțiilor publice și societății;
  • abordarea coerentă și unitară a implementării proiectelor de informatizare pe toate domeniile, concomitent cu utilizarea de standarde unice în cadrul proceselor de dezvoltare a noilor sisteme, astfel încât să fie asigurare necesitățile de interoperabilitate și securitate cibernetică, să fie evitate riscurile de suprapunere / dublare a proiectelor, precum și să fie valorificate bazele de date deja existente în cadrul altor proiecte;
  • stabilirea mecanismelor de control și verificare în etapa post-implementare a proiectelor, astfel încât obiectivele vizate la demararea acestora să fie atinse;
  • asigurarea resursei umane calificate/ specializate la nivelul instituțiilor implicate, astfel încât să fie atinse dezideratele de management performant și motivare / perfecționare a angajaților de înaltă specializare;
  • crearea unui mediu competitiv care să asigure accesul real al companiilor producătoare de soluții IT&C / TIC la proiecte de informatizare inițiate de către instituțiile publice în România.

Având în vedere diferitele stadii de concepere / pregătire a documentațiilor unor proiecte de anvergură națională precum Platforma Națională de Cloud Guvernamental, proiectele din domeniul educației, sănătății, ANAF-ului etc. ținând cont și de limitările/ constrângerile de personal calificat la nivelul aparatului guvernamental, necesită clarificare următoarele aspecte:

  • care este arhitectura IT&C / TIC la nivel guvernamental cu toate nivelurile aferente
  • care sunt competențele necesare CIO Office Guvernamental
  • modul funcțional de realizare a managementului activităților circumscrise implementării arhitecturii și a proiectelor
  • abordarea concretă a modului de implementare a cadrului de interoperabilitate și a modelelor de arhitecturi tehnologice ce vor sta la baza dezvoltării proiectelor, astfel încât să fie facilitată tranziția către tehnologii de tip cloud și expunerea de servicii către cetățeni și mediul de afaceri
  • existența intenției de unificare a managementului infrastructurii de comunicații în contextul necesității de a deservi o multitudine de beneficiari, începând cu ministerele de resort și terminând cu unitățile administrativ-teritoriale din plan central, regional și local
  • segmentarea nivelelor strategic, operațional, infrastructură, securitate cibernetică, în condițiile existenței unui număr semnificativ de entități implicate respectiv: ADR, CIO Guvernamental, MTIC, CTE, CERT.RO, OIPSI (clarificarea fluxurilor de date și informații dintre acestea ținând cont de fazele de derulare a proiectelor de informatizare, plecând de la concepere – analiză, proiectare, avizare, finanțare, achiziție, contractare, implementare, operare și administrare, până la asigurarea de suport și mentenanță și scoaterea din uz, refactorizare sau extindere).
  • Introducerea unui mecanism/strategii pentru atragerea finanțării din surse UE pentru dezvoltarea infrastructurilor esențiale, a celei de comunicații, pentru acoperirea tuturor zonelor cu servicii digitale si de comunicații, indiferent de dezvoltarea economică actuală.
  • implementarea corectă și eficientă a unei structuri de tip Comitet Director/cumul de resurse (public&privat) cu expertiză concretă în domeniul managementul informatic, al guvernanței informatice și stabilirea de criterii privind eligibilitatea persoanelor responsabile

Avem încredere în evoluțiile viitoare ale Guvernului !

Distribuie acest articol

6 COMENTARII

  1. Am dorit sa inchei un contract de asigurare cu Casa Judeteana de Pensii Prahova . Comunicarea cu un director a fost excelenta . Am confruntat informatiile am aflat detaliile . Pe final de dialog , surpriza ; contractul poate fi incheiat numai la sediu . Si trebuia sa ma prezint cu un dosar pentru incopciat .
    Nu va spun ce efort facea agentul de paza al institutiei pentru a directiona si mentine constant fluxul de cetateni la ghiseele C.J.P.Ph. ….

  2. Ne mai trebuie încă o autoritate care să facă planuri/gestiune/licențe/audit/supravegheat/autorizat/reglementat/șpăguit/sinecuri/ după modelul celor enșpe mii de agenții, autorități, asociații, direcții și alte chestii d-astea din România care se ocupă cu asigurarea unui cash flow consistent spre buzunarele jmekerilor. Articolul scris de dl. Rangu este minunat, la fel cum era și manifestul partidului comunist, toată lumea făurește zorii noi ai viitorului și dacă face așa cum e scris de ei, e fericită. Practica ne arată că ajungem la ceea ce am scris la începutul comentariului, încă un domeniu din care pot fi storși bani buni dacă pui primul mîna pe ștampilă. Nenorocitele alea de rețele de cartier necontrolate de nimeni au împins la început viteza la net, nu agențiile guvernamentale!

  3. In teorie, totul este excelent, dar in practica greu de aplicat. Un singur exemplu de zi cu zi. Asociatiile de proprietarii din miile de blocuri din tara care inca lucreaza cu chitantiere, fara facturi cu cod de bare pt.fiecare proprietar. Unele firme care fac o afacere din aceasta activitate nu sunt mai bune cu nimic. Fac doar socotelile din facturi pe fiecare proprietar si plata acestora catre furnizori. In a face si proiecte pe fonduri europene pentru modernizarea blocurilor nici atat. Se scolesc administratori dar fara calculator si servicii digitale.

  4. De ce nu cred ca vom vedea asta curand in Romania:
    1. Guvernantii EDUCATI care ar trebui sa inteleaga nevoia unui astfel de proiect pentru Romania NU exista, politrucii din fruntea tarii majoritatea absolventi NO NAME ai unor institutii de invatamant unde nu au pus piciorul(fabricile de diplome elibereaza licentele, masteratele si doctoratele necesare ocupari inaltelor functii in stat FARA sa te prezinti vreo ZI la un curs de ZI!) sunt si vor ramane la forma, fondul NU se va intampla cu ei!
    2. Suna si da bine sa vorbeasca despre Digitalizarea Romaniei, dar NU o vor, uite:
    In 28 Octombrie 2020, Guv Orban a adoptat un Proiect de OUG care infiinteaza un Cloud guvernamental care va prelua actualele Sisteme IT de la instituțiile publice ale Administratiei publice centrale si locale(adica din Ministere, Agentii, Deconcentrate PLUS Autoritatile locale – CJ si Primarii!), cu excepția parlamentului, a administrației prezidențiale și a sistemului de justiție.
    Numai ca Ordonanta respectiva NU prevede SANCTIUNI, deci DACA Primaria Turnu Magurele-Teleorman REFUZA, nici o problema!!
    Sabin Sărmaș, președintele Autorității pentru Digitalizarea României, spune că Autoritatea pe care o conduce a propus sancțiuni, dar că pe parcurs s-a renunțat.
    Contactat de HotNews.ro, Sabin Sărmaș, Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), a admis faptul că lipsa unor sancțiuni ar putea crea probleme în implementarea acestui proiect IT.
    „Autoritatea pentru Digitalizarea României, în calitatea de coinițiator al acestui act normativ, a propus sancțiuni, însă ele au fost ELIMINATE ca urmare a procesului de CONSULTARE INTERINSTITUTIONAL. De altfel nu este pentru prima dată când noi susținem sancțiuni pentru instituțiile care NU doresc să se digitalizeze și care în acest mod afectează calitatea serviciilor de care românii beneficiază”, a declarat miercuri pentru HotNews.ro Sabin Sărmaș, președintele ADR.
    Cum a fost posibil ca Premierul Orban sa accepte asa ceva, de ce NU si-a impus punctul de vedere, cand la TVuri ne zapaceste cu prioritatea prioritatilor; digitalizarea Romaniei?!
    Simplu!
    Digitalizarea Romniei inseamna VOINTA politica: nici vorba, guvernantii vor „ceata”, cat mai multa „ceata”, sa faca cum vor ei, iar CETATENII sa nu le tulbure „apele”…

    Un Articol din 24 Octombrie de pe G4media, scris de Radu Burnete, FIX asta spunea: Politrucii Romaniei NU vor Digitalizarea Administratiei publice!
    „Dacă voi nu vreți, noi vrem. Despre rezistența la digitalizare (Op-ed):

    Adica, rezistenta la digitalizare, rezistenta la schimbare!!
    Digitalizarea Romaniei ar veni doar in urma unei Proceduri de Infrigement, adica atunci cand va deveni OBLIGATORIE in UE, asa cred eu!!

  5. Forma fara fond:
    Euractiv.ro: „România a semnat Declarația de la Berlin pentru societate digitală.
    13 Dec 2020.
    Proaspăt-semnata Declarație de la Berlin stabilește principii pentru transformarea digitală a Europei și scenarii pentru impactul acesteia asupra societății.

    Miniștrii europeni responsabili cu digitalizarea au adoptat, pe 8 decembrie, Declarația de la Berlin asupra Societății Digitale și a Guvernanței Digitale bazate pe Valori – Berlin Declaration on Digital Society and Value-Based Digital Government, la o conferință online găzduită de președinția germană a Consiliului UE.

    Din partea României, Declarația a fost semnată de secretarul de stat, Chief Information Officer al Guvernului, Marian Murguleț.

    Declarația de la Berlin reafirmă angajamentul liderilor europeni față de drepturile fundamentale și valorile europene și accentueză importanța serviciilor digitale publice. Astfel, sectorul public e considerat în textul Declarației un element esențial al Pieței Comune și un motor pentru soluțiile tehnologice inovative destinate serviciilor publice și provocărilor cu care se confruntă societatea.

    În Declarație sunt accentuate șapte principii-cheie, care pot fi urmărite prin politici naționale și europene:

    respectul față de drepturile fundamentale și valorile democratice în mediul digital;
    participare socială și incluziune digitală;
    împuternicirea și alfabetizarea digitală, care permit tuturor cetățenilor acces la sfera digitală;
    creșterea încrederii în interacțiunile digitale cu autoritățile, prin creșterea securității;
    creșterea suveranității digitale și a interoperabilității;
    stimularea de sisteme și tehnologii inovative în sectorul privat, având oamenii în centru;
    cultivarea unei societăți digitale reziliente și sustenabile, în acord cuGreen Deal.
    Secretarul de stat Marian Murguleț a declarat pentru EURACTIV.ro că România a contribuit la textul Declarației în legătură cu promovarea educației digitale a cetățenilor: „România a susținut continuarea adoptării de măsuri concrete ce contribuie activ la îmbunătățirea abilităților de alfabetizare media și a competențelor digitale ale cetățenilor, în scopul unei bune integrări a acestora în ecosistemul digital.

    Obiectivul vizat este acela de educare a generațiilor actuale și viitoare pentru a dezvolta abilitățile necesare utilizării cu încredere a aplicațiilor și serviciilor digitale, astfel încât tehnologia să contribuie la o reală bunăstare psihologică și fizică a cetățenilor europeni, într-o societate digitală sustenabilă.”

    Deci, Romania are un CIO Office la nivelul Guvernului, Marian Murgulet, incepand cu Iulie 2019, conform CVului, care fix asta are ca Responsabilitate!
    Eu pana azi NU am auzit de el!

  6. Dacă aș fi numit prim-ministru și aș primi propunerea de mai sus, aș face următorii pași concreți:
    1. L-aș invita pe autor la o discuție de cunoaștere, în care aș încerca să înțeleg mai bine propunerea și cum funcționează un CIO Office în mediul privat. Presupun implicit că premierul nu are calificarea de Enterprise Architect sau expertiză în IT Service Management ca să priceapă tot ce scrie în acest document.
    2. Aș cere tuturor membrilor din guvern cu competențe / responsabilități în elaborarea de strategii IT un aviz cu privire la modul în care văd ei rezolvarea problemelor de digitalizare a României, care să detalieze inclusiv modelul adoptat de alte state care au făcut progrese semnificative în acest domeniu.
    3. Aș solicita directorului Raiffeisen o scurtă discuție informală, din care să pot obține mai multe informații despre modul în care s-a implementat CIO Office la nivelul băncii, problemele adresate si rezultatele obținute. Evident, aș cere referințe similare și din partea celorlalte corporații ale căror CIO sunt membri ai CIO Council.
    4. Aș cere Serviciului Roman de Informații un aviz cu privire la riscurile de conflict de interese privind cooptarea unor lideri corporatiști din CIO Council într-o structură guvernamentală, precum și un aviz asupra modului în care secretarii de stat din Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Telecomunicației influențează (pozitiv / negativ) agenda digitalizării.

    De-abia după ce m-aș dumiri despre ce este vorba, aș purcede la fapte.

    Din păcate, spre deosebire de o corporație, în sectorul public lucrurile sunt ceva mai complicate din cauza legislației actuale. Interesele clusterelor / companiilor IT abonate la contracte cu statul în prezervarea stării actuale pot constitui un obstacol extrem de puternic. Iar programul ambițios, prin care se dorește acoperirea tuturor evenimentelor de viață ale cetățenilor / persoanelor juridice a suscitat deja un interes enorm, prin miza imensă pusă în joc. Cert este doar că acest program poate deveni un succes doar prin adoptarea unei structuri transversale – de genul unui CIO Office Guvernamental, așa cum propune autorul.

Dă-i un răspuns lui Adrian Popescu Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Calin Rangu
În prezent, director în ASF și vicepreședinte al Comitetului InsurTech Task Force al Autorității Europene de Asigurări și Pensii (EIOPA). În 2005 a fost CIO în Raiffeisen, anterior BNR.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Dimensiunile teritoriale ale depopulării țării în anul 2020

Populația rezidentă a țării era la începutul anului 2021 de aproape 19,2 milioane locuitori. Declinul din anul 2020 a fost deosebit de...

Neamțu’ Țiganu’ citește Coranu’

Hafsa, Akif, Azra, Suleymen, Neyla, Dzina, Aisha... și multe alte nume. Eu nu știu cine sunt acești copilași, nu-i recunosc după fețe,...

Egalitatea și economia de piață

Narațiunea obișnuită despre egalitate în România este că acest „vis de aur” al poporului este pe cale să se destrame. Bogații devin...

Lărgirea Uniunii Europene. Serbia, Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Macedonia (de Nord) și Albania

Scriu aceste rânduri la Novi Sad, în Serbia. Nu sunt pentru prima dată în această țară, am mai străbătut-o de câteva ori...

De ce majoritatea modelelor climatice sunt „fierbinți”?

O bună parte din articolele mele publicate pe această platformă discută modele (simulări) ale variațiilor unor parametri climatici precum concentrația de CO2,...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro